Spirala negativă

Complexă și dinamică”, așa caracterizează economiștii relația dintre piețele financiare și creșterea economică. În general, interdependența dintre ritmul de creștere a PIB și dinamica piețelor financiare (a piețelor de capital, a lumii bancare, a universului de investiții financiare) poate prezenta regimuri diferite de comportament în funcție de o varietate de factori. Este important să înțelegem aceste comportamente pentru a putea administra în cunoștință de cauză atât bunul mers al afacerilor, cât și finanțele personale. La fel de important este ca liderii politici și economici să înțeleagă exact sub ce regim de comportament se regăsesc la un moment dat economia și piețele financiare pe care le conduc, tocmai pentru a lua decizii corespunzătoare de politici economice și de investiții.

Mai mult decât simpla caracterizare „complexă și dinamică”, diverse studii au identificat câteva tipuri diferite de comportament în relația dintre piețele financiare și ritmul de creștere economic, comportamente bazate pe diferite condiții economice și financiare. Un astfel de regim de comportament este cel în care avem de-a face cu o buclă de reacție pozitivă între piața financiară și creșterea economică. În acest regim, creșterea economică puternică duce la creșterea încrederii investitorilor și la creșterea prețurilor acțiunilor diverselor companii. La rândul lor, evoluția pozitivă a investițiilor financiare, a acțiunilor companiilor și a burselor de valori poate stimula creșterea economică și astfel se intră într-un ciclu autosusținut de creștere și optimism care poate dura o perioadă îndelungată. Dar nu e deloc cazul anul acesta. De fapt, nu mai e cazul de la pandemie încoace și e de sperat doar ca într-un viitor nu prea îndepărtat economia globală să reintre într-un astfel de ciclu favorabil dezvoltării.

Un alt regim de comportament este cel în care piața financiară și creșterea economică sunt în mare măsură decuplate. În acest caz, schimbările de pe piața de valori au un impact redus asupra economiei în general, iar creșterea economică este condusă în primul rând de alți factori (unii economiști menționează inovația tehnologică sau schimbările demografice). Experții spun că acest model de relație dintre piețele financiare și creșterea economică poate apărea în perioade de volatilitate scăzută și condiții economice stabile. Dacă ne uităm la piețele financiare, observăm cu ușurință volatilitatea crescută, iar dacă ne uităm la condițiile economice, instabilitatea este cuvântul de ordine. Deci nici acest comportament nu este actual.

Un al treilea regim de comportament care poate apărea este bucla de răspuns reciproc negativ între piețele financiare și creșterea economică. În acest regim, recesiunile economice duc la o scădere a încrederii investitorilor și a prețurilor acțiunilor, ceea ce poate slăbi și mai mult economia și poate adânci scăderea economică. Apare astfel un ciclu autoindus al pesimismului și contracției economiei din care scăparea este dificilă. Evoluțiile de dată recentă ne arată tocmai acest tip de relație între piețele financiare și creșterea – sau, de fapt, scăderea – economică. Iar factorii agravanți – știm deja – sunt șocul economic produs la nivel global de pandemia de COVID și izbucnirea războiului de agresiune al Rusiei din Ucraina (care a generat la rândul lui o puternică instabilitate geopolitică la nivel mondial).

Astăzi, din păcate, piețele financiare și creșterea economică sunt angajate în spirala negativă.