Redresarea (dacă nu cumva, pe alocuri, repornirea) economiei a constituit provocarea webinarului „Business în Noua Economie”, organizat de România Durabilă și EM360. Amfitrionii ciclului de dialoguri de acest fel, Daniel Apostol și Adrian Măniuțiu, au avut interlocutori din zona patronală, asociativă și din cea guvernamentală.
Tănase Stamule: „Statul susţine producătorii în
domeniile care produc deficit în balanţa comercială”
Remarcând existența unui dialog consistent cu guvernul, Florin Jianu, președinte Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), a semnalat și viteza redusă a implementării măsurilor sprijinire a IMM-urilor. Fiecare zi s-ar putea, pentru multe dintre IMM-uri, să reprezinte ultima zi. Programul IMM Invest l-a caracterizat ca bun și necesar, nu însă şi suficient: „Ce facem cu microîntreprinderile? Ele niciodată nu vor ajunge la bănci şi atunci, intervenţiile tip microgranturi, pe care le-am discutat cu guvernul, trebuie puse imediat în aplicare”.
Președintele CNIPMMR a estimat că „orice zi de întârziere în implementarea măsurilor de sprijin reprezintă o dramă pentru întreprinzători şi pentru economie în ansamblul ei. Nu vedem consecinţele acestei crize acum. Le vom vedea peste două-trei luni, când se vor rupe lanţurile comerciale, lanţurile valorice, când consumul nu va mai fi la acelaşi nivel”. Învăţămintele actuale, a spus Florin Jianu, trebuie să ne facă „să nu ne mai întoarcem la perioada de dinainte şi la vechile metehne în care puneam oamenii la cozi şi îi puneam să plimbe o hârtie dintr-o parte în alta”.
În urmărirea ideii, Tănase Stamule, consilier economic al prim-ministrului Ludovic Orban, a subliniat: „Încercăm prin digitalizare să creăm un stat cât mai eficient şi suplu. Nu credem în politicile şoc, ci căutăm să stimulăm cererea agregată. Din fericire, structura PIB-ului României este în așa fel făcută, încât nu va afecta foarte tare zonele închise astăzi. Dacă lumea va respecta regulile, nu vedem de ce nu am redeschide cea mai mare parte a economiei. Pentru liniștea socială și confortul social al oamenilor, este bine ca toată economia să se redeschidă. Suntem optimişti că aşa cum funcţionează şomajul tehnic, va funcţiona şi IMM Invest foarte bine. Pregătim o schemă de garantare a creditului comercial. Sunt 15,3 miliarde de lei credit comercial în România, de trei ori mai mult decât creditul bancar. Trebuie să ne asigurăm că nu se opreşte creditul furnizor pentru firme. Suntem cu ochii pe toate zonele de risc pentru economie. Am analizat balanţa comercială pentru a vedea exact de unde vine deficitul comercial. Finanţările IMM-urilor de la Ministerul Dezvoltării şi de la Ministerul Economiei vor avea în componenţă o grilă întocmai pentru a vedea ce mai putem produce intern din ce importăm, mai ales dacă importăm lucruri care au marjă mare de profit. Asta înseamnă că putem face capacităţi de producţie în România. Am avut discuţii în acest sens cu retailerii, există o deschidere din partea lor să cumpere româneşte şi să vândă româneşte atâta timp cât există producţie românească. Statul va susţine producătorii în domeniile care produc deficit mare în balanţa comercială”.
Dumitru Nancu, directorul general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), a anunțat că în programul IMM Invest s-au înscris 57.807 de IMM-uri.
Liviu Rogojinaru: „Companiile vor fi ajutate cu
granturi până în 800.000 de euro”
Cu o sintagmă reactualizată, „Din nou, prin noi înşine”, secretarul de stat în Ministerul Finanțelor Publice Sebastian Burduja a apreciat că „ne-am dat seama în actuala criză că avem nevoie de o economie sigură, de ceea ce americanii şi britanicii numesc «resilience» – rezistenţă, durabilitate, baze solide prin producţie autohtonă. Guvernul e pregătit să suplimenteze finanţările pentru sectorul privat, dar mai important este cum cheltuim, aşa cum e importantă și acordarea priorităților în investiţii, inovare, creșterea productivității”.
La rândul său, Liviu Rogojinaru, secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, a anunțat că „un miliard de euro vor veni pentru a fi ajutate firmele românești. Avem în vedere firmele din horeca, transporturi, companiile închise în această perioadă nenorocită. De asemenea, vrem să ajutăm companiile fără niciun angajat, care au fost uitate și cărora le-a fost foarte greu în perioada asta”. Concret, în ansamblu, „companiile – și mijlocii, și mici, şi mari – vor fi ajutate cu granturi probabil până în 800.000 de euro, gândite bine și date firmelor românești, agenților economici care își desfășoară activitatea în România”.
Adrian Badea: „România are în Marea Neagră un potențial semnificativ pentru repornirea economiei”
Adrian Badea, vicepreședintele Federației Patronale Petrol și Gaze (FPPG), a reamintit că „România are în Marea Neagră un potențial semnificativ pentru repornirea și sprijinirea economiei – resursele de gaze naturale. Prin investițiile de la Marea Neagră pot fi generate
beneficii în economia românească în privința locurilor de muncă (30.000 pe an), a veniturilor la bugetul de stat (un miliard de euro annual), a creșterii PIB, a sprijinirii producției autohtone și reducerii deficitului commercial. Pentru realizarea investițiilor, e nevoie de corectarea cadrului legislativ specific investițiilor offshore”.
Invocând nevoia de responsabilitate în domeniu, Mihaela Virginia Toader, director de strategie, relații internaționale, fonduri europene la Romgaz, a făcut apel la responsabilitate în exploatarea resurselor de gaze: „În contextul european legat de Green Deal, Romgaz, cel mai mare producător intern de gaze naturale, vrea să fructifice oportunitățile tranziției spre economia neutră din punct de vedere climatic și să fie un partener de încredere. Companiile statului roman care-și permit ar fi bine să încerce să câștige niște piețe regionale. Romgaz dorește să-și găsească loc pe piața de cercetare”.
Gilda Lazăr: „În condițiile crizei, industriile legale și contribuția lor la buget nu pot fi contestate”
Gilda Lazăr, corporate affairs director la JTI, a oferit argumentul propriei companii pentru afirmația că în condițiile crizei „industriile legale nu pot fi contestate, și nici contribuția acestora la buget. JTI România a virat în aprilie la buget suma de 318 milioane de lei, reprezentând accizele și TVA pentru produsele puse pe piață în martie. Pentru luna martie 2020, industria tutunului a virat la stat circa 1,5 miliarde de lei. În contextul scăderii abrupte a încasărilor din accizele provenite din sectorul energetic, tutunul a devenit cel mai solid contribuabil la bugetul statului”. Schițând o prefigurare, Gilda Lazăr a accentuat: „Noi continuăm. Ne vedem de treabă. Valoarea totală a exporturilor de tutun brut și prelucrat în 2019 a fost de 948,4 milioane euro, cu 37% mai mult decât anul precedent, iar tutunul a avut o contribuție pozitivă la balanța comercială a României de aproape 600 milioane euro. România e al treilea producător de țigarete din Europa, după Germania și Polonia. Ca țară, avem aici un avantaj competitiv. Suntem parte din multinaționale, dar companiile care produc în România sunt companii românești, care au angajați români și care plătesc taxe statului român. Reprezentăm o industrie rezilientă, cu produse conservatoare și consum inelastic. Avem motive să fim optimiști. Credem că economia României va rezista. Am avut ani buni de creșteri economice, fără dezechilibre majore, iar cursul de schimb s-a menținut. Ne vom reveni repede”.
Administratorul companiei Tabac Express, Cristian Popescu, s-a arătat sceptic: „Nu știu când companiile vor începe să revină la viață. Prevăd o revenire în formă de radical (nu de V, cum se tot spune), cu o creștere mai mică și o oarecare stagnare pe recuperare. În segmentul în care noi activăm, e o scădere de trafic, nu de consum. Ce ne dorim e o platformă pentru facturare la nivel
național”.
Constantin Rudnițchi: „Companiile se vor lovi de nevoia de a-și plăti furnizorii de utilități”
Constantin Rudnițchi, directorul Coaliției pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC), s-a referit la estimări potrivit cărora cifra de afaceri a companiilor membre ale coaliției va înregistra scăderi între 10 și 40%: „Companiile, în special cele din domeniile hoteluri, restaurnate, ospitalitate, se vor lovi de nevoia de a-și plăti furnizorii de energie, apă, gaze, or cele care au fost închise sunt decapitalizate. În același timp, tot în coaliție, unii membri continua să facă investiții”.
Marius Ștefan, cofondator al companiei Autonom, a mărturisit o anume frustrare văzând că măsurilor din zona privată (disponibilizări, contracte de muncă suspendate etc.) nu le corespunde un echivalent din zona publică. Pentru relansare, consider că „trebuie să conservăm cash-ul, să reducem costurile, ca să trecem mai departe şi să-i ajutăm pe clienţi. Companiile mari şi medii, majoritatea vor trece, nu uşor, dar vor trece peste perioada asta pentru că ştim ce avem de făcut”.
„Următoarele șase luni sunt esenţiale pentru economie şi tind să nu fiu atât de optimist pe cât sunt unii reprezentanţi ai guvernului”, a spus Dragoș Roșca, președintele Romanian Business Leaders (RBL), adăugând părerea că „vor fi şi multe companii mari care din păcate vor intra în dificultăţi financiare serioase”, ceea ce ar impune „o decizie rapidă a guvernului privind echilibrarea cheltuielilor cu sectorul public”, dincolo de asumări într-un an electoral.
„Din punctul de vedere al guvernanților, consumatorii sunt alegători”, a intervenit Remus Ștefureac, coordonatorul proiectului strategic Thinking Group, făcând trimitere la un studiu propriu care arată că „aproape 90% din populația României vede un nou rol al statului în economie prin sprijinirea marilor investiții și o relaționare mult mai bună cu mediul privat”.
Răzvan Predica: „Încă nu suntem la stadiul când știm ce urmărim”
Indicatorul de Încredere Economică realizat de CFA România arată o revenire a încrederii după ce aprilie a fost considerat „punctul cel mai de jos al economiei”, a spus Adrian Codîrlașu, președinte al CFA România. Estimarea sa a fost că „în semestrul al doilea vom avea o cădere”. Ca remarcă integratoare, a adăugat că „orice lună de oprire a economiei mănâncă din PIB”.
Într-o sinteză măsurilor necesare pentru relansarea economiei, Răzvan Predica, consultant al proiectului strategic Thinking Group, a enunțat digitalizarea, revizuirea sistemului sanitar, dezvoltarea strategică a turismului, susținerea unui program tip „Fabricat în România” etc. La nivel general, a conchis că „încă nu suntem la stadiul când știm ce urmărim. Ceea ce ne propunem trebuie să corectăm pe parcurs”.
[…] Mai multe pe: http://www.economistul.ro/business/business-in-noua-economie-4-17370/ […]