Dialoguri necesare: Iuliean Horneț

Date:

Constantin Boștină, președintele Asociației pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale – ASPES: Iuliean Horneț este unul dintre cei mai remarcabili inventatori ai României, cu invenții realizate, dar și invenții aplicate în sectorul de siguranță națională – respectiv energia și, cu deosebire, energia din surse regenerabile. La sursele de energie regenerabilă eoliană, fotovoltaică, hidro, Iuliean Horneț promovează soluțiile de obținere a energiei din biomasă. Dat fiind faptul că susținerea modalităților de utilizare a biomasei ca sursă de energie nu are o înțelegere suficientă  la autorități, găzduim în acest număr al revistei ECONOMISTUL punctele de vedere și opiniile inventatorului de excepție Iuliean Horneț.  

Dans în trei: MIPE, MINISTERUL ENERGIEI și al MEDIULUI. Consolidarea (dărâmarea) sistemului energetic național

Iuliean Horneț, ecoHornet

 

Regiunile și orașele joacă un rol de prim-plan în elaborarea unor măsuri de economisire a energiei adaptate contextului lor local.

citat din RePower EU, în mod special, din Componenta C16. RePowerEU.
MIPE (Ministerul Infrastructurii si Proiectelor Europene) a lansat pe data de 17 martie 2023 în consultare publică capitolul REPowerEU, care va aduce României 1,4 miliarde de euro pentru independența energetică. Astfel cum s-a subliniat în Planul de acțiune privind biometanul care este parte din documentul de lucru al serviciilor Comisiei însoțitor, Comisia propune abordarea principalelor obstacole în calea unei producții și utilizări mai intense a biometanului durabil și facilitarea integrării sale pe piața internă a gazelor naturale din UE prin:
  •  stabilirea unui parteneriat industrial pentru biogaz și biometan pentru a stimula lanțul valoric al gazelor din surse regenerabile;
  •  luarea de măsuri suplimentare pentru a-i încuraja pe producătorii de biogaz să creeze comunități energetice;
  • oferirea de stimulente pentru transformarea biogazului în biometan;
  •  promovarea adaptării și a ajustării infrastructurii existente și a instalării de noi infrastructuri pentru transportul de cantități mai mari de biometan prin rețeaua de gaze a UE;
  •  abordarea lacunelor în materie de cercetare, dezvoltare și inovare;
  •  facilitarea accesului la finanțare și mobilizarea finanțării UE în cadrul MIE, al politicii de coeziune, al MRR și al politicii agricole comune.
Accentul ar trebui să cadă pe producția durabilă, asigurându-se faptul că biometanul este produs din deșeuri organice și reziduuri forestiere și agricole, pentru a se evita impactul asupra utilizării terenurilor și a securității alimentare. Bioenergia reprezintă 60% din energia din surse regenerabile în UE. Este o sursă de energie stabilă și disponibilă pe plan intern, însă este esențial să se asigure o aprovizionare durabilă. Estimările actuale indică o creștere moderată, dar constantă a utilizării biomasei până în 2030. Prioritizarea utilizării deșeurilor de biomasă nereciclabile și a reziduurilor agricole și forestiere va asigura o producție durabilă de energie care poate contribui la îndeplinirea obiectivelor planului REPowerEU. Înlocuirea cărbunelui, a petrolului și a gazelor naturale în procesele industriale nu numai că va reduce emisiile de carbon, ci va consolida și competitivitatea industrială prin protejarea producției industriale de volatilitatea pieței combustibililor fosili și va sprijini poziția UE de lider tehnologic la nivel internațional. – Decarbonizarea sectorului agricol prin creșterea eficienței energetice a infrastructurii canalelor principale și a echipamentelor aferente sistemelor hidroameliorative (alocare 207.000.000 euro); – Utilizarea clădirilor rezidențiale pentru accelerarea implementării energiei din surse regenerabile – Acordarea de vouchere pentru stimularea instalării panourilor fotovoltaice și a sistemelor de stocare a energiei aferente pentru clădirile rezidențiale aparținând persoanelor fizice (alocare 233.691.220 euro); – Sate Autonome Energetic (alocare 200.000.000 euro) din declarația MIPE = 8 sate pilot cu tehnologie germană; – Noi capacități de producție de energie electrică din surse regenerabilă (Top up I1, I3 – C6) (alocare 300.000.000 euro); Aici sunt cuprinse:
  •  Noi capacități de producție de energie electrică din surse regenerabile (alocare 200.000.000 euro);
  •  Dezvoltarea de capacităţi de producţie pe gaz, flexibile și de înaltă eficienţă, pentru cogenerarea de energie electrică și termică (CHP) în sectorul încălzirii centralizate, în vederea atingerii unei decarbonizări profunde (alocare 100.000.000 euro).

Pe lângă o abordare conjuncturală este nevoie de o abordare structurală din partea Comisiei Europene pe tema producției energiei și pieței energiei, care să se bazeze pe surse de energie în bandă, bazate pe mixuri energetice compuse din amestec de cărbune, cărbune biologic obținut din biomasă prin piroliză și gazeificare și biomasă, din gaz metan în amestec cu gaz sintetic din piroliză și gazeificare/biogaz și hidrogen pentru termocentrale sau alte instalații, energie nucleară și energie meteo dependentă generată de eoliene, foto voltaice și hidrocentrale.

Citat din poziția SENATULUI ROMÂNIEI 2021 la documentul Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – REPowerEU Plan – COM (2022) 230.

Mențiuni speciale – observații

 În document nu se vorbește despre oprirea exploatării cărbunelui – Cărbunele, cărbunele biologic și biomasa sunt sursele stabilității sistemului energetic național și european (a se vedea luarea de poziție/declarații ale domnului senator ZAMFIR – președintele comisiei economice Senatul României – Asasinii energetici ai României) – Sistemul energetic are nevoie de surse de energie în bandă. Sursele de energie în bandă sunt date de energia nucleară, de termocentrale – cărbuni, cărbuni biologici și de BIOMASĂ – În tot documentul se spune că trebuie să se găsească alternative la energia poluantă – Se solicită folosirea tuturor resurselor care să înlocuiască sau să reducă poluarea cu gaz metan menționând explicit gazul sintetic, hidrogenul și biogazul ca alternativă – Materia primă pentru gazul sintetic, hidrogen și biogaz este BIOMASA – Ministerul Mediului din România interzice valorificarea energetică a BIOMASEI, iar MIPE nu asigură finanțare, inclusiv prin POIM. – Guvernul României poate să renegocieze și rectifice toate programele de finanțare privind energia regenerabilă în contextul RE POWER EU și GREEN DEAL. Timp există și Comisia Europeană exact asta dorește, după cum se observă. Inclusiv termenele temporare din document asigură timpul necesar. – România produce peste 60 milioane tone anual de BIOMASĂ care ar asigura energie electrică în bandă, de 4 – 5 ori mai mare decât producția celor două grupuri energetice nucleare tip CERNAVODĂ și energie termică, de 2 ori mai multă decât tot necesarul pentru încălzire și apă caldă al României. – România ar putea mări de 3 ori cantitatea produsă anual de BIOMASA FORESTIERĂ prin exploatare durabilă, ajungând din urmă, la producție, cele mai eco friendly state membre ale UE, asigurând resurse energetice mai mult decât necesare ROMÂNIEI (https://pro-lemn.ro/wp content/uploads/2022/06/badea4_integral.pdf și Sinteza raportului PWC: https://pro-lemn.ro/wp-content/uploads/2022/09/Sinteza-raport_Impactul-socio-economic-si-climatic_Final.pdf) România prin tehnologiile mature HORNET (combustie și piroliza) și FRÂNCU (gazeificare) deține posibilitatea reală și probată să asigure alimentarea termocentralelor cu cărbune fosil 20% în amestec cu deșeuri menajere 25% și 55% cărbune biologic din BIOMASĂ sau integral din BIOMASĂ, scoțând astfel energia electrică și termică produsă în termocentrale din zona emisiilor industriale, decarbonizând total industria energetică și salvând astfel:
  •  industria exploatării cărbunelui,
  •  producția de energie regenerabilă în bandă,
  •  gravele probleme de poluare ale mediului generate de deșeurile organice municipale (circa 70% din totalul deșeurilor municipale) ce pot fi ușor reciclate, transformate în cărbune biologic sau singaz/biogaz și utilizate în mixul energetic al termocentralelor sau având alte destinații benefice.

 CONSIDERENTE

 România de peste 10 ani nu are definită o STRATEGIE ENERGETICĂ NAȚIONALĂ. Se fac doar legi și programe direcționate către grupuri de interese în UE. Se impun prin lege sau HG produse sau tehnologii deși există multe alte variante pe piață și nu se poate restrânge dreptul beneficiarului de a-și alege soluția cea mai adecvată necesităților lui. Unde sunt alocările în acest program care să finanțeze toate tehnologiile și toate resursele de energie regenerabile în conformitate cu Legea nr. 248 din 20 iulie 2022 – legea energiei? Beneficiarii sunt cei care aleg tehnologia din ofertă în funcție de necesități și caracteristici. Acest document este generat de lipsa argumentelor, incompetența sau rea-voința Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene în vederea susținerii necesității finanțării tuturor tehnologiilor pentru energie regenerabilă incluzând doar tehnologia fotovoltaică și eoliană și excluzând tehnologiile care procesează BIOMASA. BIOMASA este definită în Legea nr. 248 din 20 iulie 2022 ca sursă de energie regenerabilă la fel ca în multe directive și regulamente europene în vigoare, pe care le-am enunțat în fața comisiilor parlamentare și a reprezentanților Guvernului României. BIOMASA produsă pe teritoriul României în cantități anuale de peste 60 milioane, poate genera energie ieftină și verde de 4-5 ori mai mult decât actualul grup energetic nuclear de la CERNAVODĂ. BIOMASA procesată produce energie în bandă, adică minimum 8.000 ore/an verde și ieftină. Există hibrizi de plante înregistrate la ISTIS care produc până la 200 to biomasă/ha având valențe de plante energetice și plante pentru consum alimentar și producția furajeră. Tehnologiile de procesare a BIOMASEI sunt atestate/brevetate, viabile, mature și nepoluante, fără emisii pornind de la zero emisii la niveluri de emisii care nu depășesc normele de poluare și sunt de înaltă eficiență, cu randamente peste 90% stabilite de Uniunea Europeană sau directiva europeană privind emisiile de gaze și în plus nu sunt purtătoare de certificate de carbon.

ÎNTREBĂRI

 Pentru ce se dorește de MIPE excluderea acestor tehnologiilor pe BIOMASĂ și a resursei BIOMASĂ de la finanțare? Cum poate MIPE să aloce pentru 8 sate 200.000.000 euro pentru termie din biomasă? Pe ce tehnologii? Pentru ce producție energetică? Vă facem cunoscut și subliniem că avem tehnologii românești mature (peste 800 de echipamente funcționale în România) care alimentează termic inclusiv cartiere, de înaltă eficiență, cu randamente peste 94%, fără poluare, energie verde. Cu tehnologiile/echipamentele românești de ultimă generație se poate instala cu 200.000.000 euro o capacitate de 500 MWh termici, putere instalată din biomasă. Cum justificați din punctul de vedere a randamentelor financiare alocarea a 200.000.000 euro pentru 8 sate? Nu este cumva o greșeală, un cadou, sau este iresponsabilitate? Cine dorește să nu se rezolve multiplele proceduri de infringement la adresa României generate de gestionarea deșeurilor? Cine are interesul de a bloca obținerea securității energetice a României? Cine dorește blocarea liberei concurențe între diverse tehnologii sau șanse egale de a fi alese pe principiile eficienței, de beneficiari? Cine dorește blocarea accesului la tehnologii produse în România sau UE mult mai performante sau cel puțin egale raportat la oferta fotovoltaicelor și eolienelor? Cine dorește finanțarea dependenței meteo a ROMÂNIEI? Cine dorește să se blocheze exploatarea verde a CEO OLTENIA, a cărbunelui din România? De ce se blochează conversia energetică a BIOMASEI în hidrogen, singaz, gaz de piroliză, energie electrică, termică și frig cu tehnologii verzi nepoluante prin lipsă de finanțare? Cu ce energie electrică regenerabilă se va face alimentarea sistemului național de irigații O facem cu fotovoltaice ca să udăm ziua 5 ore/zi. Cum se justifică utilizarea a mii de hectare de teren din cele probabil 320.000 hectare de teren ADS pentru fotovoltaice care să asigure consumul necesar ANIF de peste 500.000 MW/an. 1 ha foto = 0,8 MW electric meteodependent? Rezolvăm o meteodependență cu altă meteodependență? Cum justificați scoaterea terenurilor din producția alimentară și cultură pentru alimente a sute poate mii de hectare de teren, aparent terenuri degradate pentru culturile clasice, ca să instalați câmpuri fotovoltaice pentru diverse obiective gen alimentarea cu energie electrică meteodependentă pentru sistemele de irigații? Pe acele terenuri acoperite de fotovoltaice nu va crește un fir de iarbă? Ce decarbonizare și înverzire înseamnă? Ce vreți să faceți? Avem experiența războiului din UCRAINA. Rușii au distrus infrastructura energetică. Cât de greu este cu o dronă să distrugi câmpuri de fotovoltaice de sute de hectare, comasate? Se gândește cineva că o simplă furtună ridică praf și acoperă panourile cu praf care acestea trebuie să fie curățate/spălate ca să funcționeze? Cum o să fie curățate loturi de zeci/sute de hectare comasate? Gândește cineva la MIPE și la Ministerul Energiei? Cum poți ca stat membru al UE și NATO care faci acest program cu scopul declarat de a elimina dependența de gazul rusesc să aloci peste 80% din suma alocată către proiecte OMV, care este o firmă cu acționariat rusesc majoritar? Adică declari sancțiuni de toate felurile în acord cu UE și NATO și tu dai banii, pentru care această țară se împrumută, la ruși? Cât de proști ne cred MIPE, Ministerul Energiei și Ministerul Mediului? Cât de contrari intereselor și politicilor UE putem fi? Nu există niciun fel de rușine? Și pentru că vorbim de OMV, MIPE și Ministerul Energiei cunosc faptul că la OMV Brazi se produce cea mai scumpă energie din România care influențează direct și negativ prețul energiei în România? În favoarea OMV introduce MIPE finanțarea proiectelor OMV pe gaz metan? Este împotriva oricărei rațiuni acest lucru sau poate MIPE și Ministerul Energiei dorește să țină prețul energiei electrice dependent de prețul gazului metan deci politica de nedecuplare contrară politicilor sectoriale ale UE. Probabil nu contează pentru MIPE și Ministerul Energiei aceste considerente ce nu pot fi negate, referitor la ce face OMV în ROMÂNIA pe banii românilor? Sau poate are ordine politice de această natură. Cât de justificat este să te împrumuți, să îndatorezi poporul român și tu să dai ca guvern finanțări pe tehnologii fotovoltaice care au perioada de funcționare maximum 10 ani și pe care o cumperi din alte state, deci scoți bani din țară, pe care apoi trebuie să le dezafectezi, iar costurile de dezafectare înseamnă 80% din costurile de instalare? Judecă oare MIPE și Ministerul Energiei ce fac, cum îndatorează nejustificat ROMÂNIA, mai mult, creează premisele altor împrumuturi pentru dezafectare? Pentru ce dă MIPE alocare de 1.000.000 euro/1 MWe când în USA și CHINA prețul pe 1 MWe este de maximum 600.000 euro/1 MWe la panourile de ultimă generație? Nu pare suspect ceva? Care sunt societățile cărora le-au fost aprobate aceste proiecte? Au acționariat majoritar străin și astfel își vor exporta impozitele și profitul în alte țări, exemplu OMV? De ce România se împrumută ca să asigure finanțare unor societăți ale altor state? În ce privește hidrogenul verde ce se dorește a fi produs doar prin instalații de electroliză, acesta va fi exportat sau va fi utilizat la obiective clare din România? Care sunt beneficiarii români, unitățile funcționale industriale/agenții economici de pe teritoriul României, reali, cu nume, ai hidrogenului verde ce se dorește produs în România? Să înțelegem că România se împrumută pentru a aloca finanțări unor companii cu capital majoritar străin pentru a produce hidrogen verde de care industria și economia românească nu vor beneficia și va aloca terenuri agricole pentru câmpuri fotovoltaice și eoliene care pot fi folosite pentru culturi energetice pentru producția de biomasă care poate fi convertită în energie verde în bandă pe tehnologii românești, de către societăți românești și care ar decarboniza România și aduce venituri la BUGETUL DE STAT al ROMÂNIEI și nu al Austriei spre exemplu? Avem noi, ROMÂNIA, tehnologii mature, mult superioare și de anduranță fără risc de dezafectare minimum 30 ani, cu producție în bandă, total automatizate etc. A luat MIPE și Ministerul Energiei în considerare așa ceva? Probabil ce e românesc trebuie desconsiderat că nu e trendy și nu iese mită. De ce ISPE recomandă soluții energetice pentru UAT-uri pe bază de fotovoltaice, eoliene și incinerare? Astfel toate proiectele să fie pe aceste tehnologii, exclusiv. Are ordin de la OMV prin Ministerul Energiei. Unde sunt fondurile pe soluții inovatoare solicitate repetat de UE? De ce nu se acordă vouchere pentru toate tipurile de energii verzi și se acordă doar pentru energia produsă de fotovoltaice? Nu este o politică care încalcă principiile concurențiale? MIPE, Ministerul Energiei și Ministerul Mediului exclud cu obstinență utilizarea BIOMASEI. Pentru ce Guvernul României în toate programele și proiectele energetice existente exclude în mod constant și obsesiv folosirea BIOMASEI – recomandată de Uniunea Europeană pentru valorificarea cu înaltă eficiență energetică, cu randamente de peste 80%? Pentru ce ISPE, instituția abilitată de Guvernul României pentru a genera soluții de dezvoltare regionale către UAT-uri etc., exclude în mod constant și obsesiv recomandări sau soluții energetice bazate pe valorificarea cu înaltă eficiență energetică, cu randamente de peste 80%, a BIOMASEI? Care este beneficiul estimat, impactul economic și randamentul financiar în favoarea României, în urma acestei configurări a RePower RO generat de MIPE pe fiecare capitol de finanțare în parte? De ce MIPE nu a răspuns în scris la observațiile și soluțiile organizațiilor profesionale, patronale, sindicale care au fost parte a procedurii de consultare și s-au adresat în scris MIPE? Se vede clar că proiectele propuse în RePowerRO sunt total în dezinteresul acestei țări pentru că dacă vorbim tehnic, în primul rând desființează adecvanța SEN (sistemul energetic național). Considerăm că nu este acceptabilă scăderea adecvanței SEN și punerea în pericol a securității energetice a României, a economiei naționale, a cetățenilor și mai ales a viitorului României.
Instalațiile de piroliză ecoHORNET prezintă avantajul că procesează şi neutralizează deșeurile organice solide în mod eficient, economic şi ecologic, obținându-se produse finite valorificabile energetic şi tehnologic. Elimină deșeurile organice ce cauzează probleme de mediu și confort (deşeuri menajere, nămoluri de epurare, plastic, cauciuc, etc.). Costurile de operare sunt minime, instalația se poate susţine singură din punct de vedere energetic, activitatea este profitabilă și nu necesită subvenţii guvernamentale. Față de alte procedee de eliminare a deșeurilor organice, piroliza în instalațiile ecoHORNET se desfășoară complet ecologic, emisiile de noxe sunt minime. Produsele obţinute (biogaz, bio-oil, biochar) sunt de cea mai bună calitate. Gazul de piroliză poate fi utilizat la producerea de energie termică și electrică în cogenerare pentru comunități, în mod sustenabil și ecologic sau în industria chimică. Uleiul de piroliză este folosit în industria chimică, farmaceutică precum și combustibil industrial pentru a înlocui petrolul sau motorina.Biochar-ul (cărbunele vegetal) este utilizat ca ameliorator de sol. Emisiile poluante ale echipamentelor ecoHORNET sunt sub limitele impuse începând cu anul 2020 prin directiva Comisiei Europene.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

EY România a asistat Hidroelectrica în achiziția unor linii de business ale UCM Reșita

EY România a asistat Hidroelectrica, cel mai mare producător...

SYMMETRICA investește 48 mil. € în cea mai mare fabrică din portofoliu, dar și din S-E Europei 

Symmetrica, liderul pieţei locale de pavele şi borduri vibropresate...