De la noua ordine mondială la marea dezordine mondială

Date:

Noua Ordine Mondială, despre care vorbesc teoriile conspiraționiste, pare mai îndepărtată ca oricând, perioada actuală putând fi denumită mai degrabă Marea Dezordine Mondială. Sunt puse sub semnul întrebării instituții, tratate și acorduri internaționale, care până de curând păreau de neclintit. De asemenea, principiile care stăteau la baza arhitecturii economiei și a securității mondiale, precum globalizarea și echilibrul dintre superputeri, nu mai sunt recunoscute de către toți actorii.

Uniunea Europeană, care în martie va sărbători 60 de ani de la semnarea actului de naștere, traversează cea mai gravă criză din istorie. Ironia sorții face ca tot în luna martie Marea Britanie să solicite oficial ieșirea din blocul comunitar. Revenirea economiei europene este încă fragilă, iar în lipsa unor reforme structurale, care se tot lasă așteptate, riscul declanșării unei recesiuni de amploare este din ce în ce mai mare.

În primul său discurs ca președinte al Statelor Unite, ținut cu ocazia investirii sale oficiale la Casa Albă, Donald Trump a ținut să sublinieze că „America First” nu este un simplu slogan electoral, ci reprezintă noua orientare a politicii americane.

Reticența Administrației Trump față de ceea ce putem numi deja Vechea Ordine Mondială se poate deduce din absențele sale la evenimentele majore de până acum: Forumul Economic Mondial de la Davos (18-19 ianuarie) și Conferința pentru securitate de la München (19-20 februarie).

Relații glaciale între SUA și UE

La Conferința pentru securitate, SUA au fost reprezentate de vice-președintele Mike Pence care a dat asigurări că Statele Unite își păstrează angajamentul „de nezdruncinat” în cadrul NATO, garantând că Europa rămâne „cel mai mare aliat” al SUA cu care împărtășesc valorile democrației și justiției, subliniind de mai multe ori că se exprimă în numele președintelui Trump. Discursul lui Pence s-a adresat aliaților din NATO care începuseră să se teamă că președintele Donald Trump ar putea produce schimbări dramatice în relația SUA-Rusia, că ar fie dispus să abandoneze un NATO „învechit”, să pună capăt sancțiunilor impuse Moscovei și să recunoască anexarea Crimeei.

Cu tot acest efort diplomatic, europenii nu și-au recâștigat încrederea în relațiile SUA-UE, excelente pe vremea administrației Obama. În capitalele europene încă se mai simt ecourile afirmației lui Trump că Uniunea Europeană este un vehicul utilizat de Germania pentru a-și pormova interesele politice și economice, concurând neloial chiar și SUA și că se așteaptă ca tot mai multe state să părăsească blocul comunitar. De altfel prima întrevedere pe care a avut-o cu un lider european a fost cea de la Washington cu Teresa May, premierul britanic.

La începutul lunii februarie, oficialii europeni nu s-au sfiit să-și arate indignarea față de declarațiile lui Ted Malloch, posibilul ambasador american la UE, care a comparat blocul european cu fosta Uniune Sovietică și s-a referit la moneda unică, ca fiind un „experiment eronat”. La rândul lor, nici oficialii europeni nu și-au ascuns resentimentele față de Donald Trump încă de pe vremea când acesta era doar contracanditatul lui Hillary Clinton din cursa pentru ocuparea cea mai înaltă funcție din SUA. Tusk și Junker aproape că n-au scăpat ocazia să își exprime dezaprobarea față de câștigătorul surpriză din cursa pentru Casa Albă și mai ales față de anti-globalismul afișat de acesta, pe care îl consideră doar populism. La doar câteva zile după anunțarea rezultatului alegerilor, Junker a calificat campania electorală a lui Trump ca una „absolut dezgustătoare”.

La acestea se adaugă și solicitarea deosebit de clară ca toți membrii NATO să respecte alocarea a minimum 2% din PIB pentru apărare. Liderul informal al establishmentului european, Angela Merkel, a subliniat necesitatea păstrării alianțelor internaționale și a adăugat că NATO este „în interesul SUA”. Merkel nu s-a abținut nici ea să lanseze o săgeată spre Trump, cerându-i să renunțe la protecționism și să participe la sisteme de cooperare multilaterale, spunând că nicio națiune nu-și poate rezolva problemele de una singură solicitând întărirea instituțiilor internaționale care stau la baza apărării ordinii globale. „Nicio națiune nu poate să rezolve problemele mondiale de una singură,” a declarat Merkel. „Aceste crize globale pot fi rezolvate doar împreună…Avem cu toții sentimentul unor provocări de necrezut, că miza este într-adevăr foarte mare – vom acționa cu toții împreună sau vom face pași înapoi spre roluri individuale”, a spus Merkel.

„Fac apel la toți – și sper că putem găsi o poziție comună – să facem lumea mai bună împreună și atunci ne va fi mai bine la toți”, a subliniat cancelarul german.

Organismele internaționale își pierd din influență

 

Relațiile aproape glaciale din Casa Albă și Bruxelles se văd și în declarațiile comisarului european pentru afaceri externe, Federica Mogherini, care a atras atenția SUA „să nu se amestece în politica europeană”, după ce Trump a lăudat Brexit și-a adăugat că și alte state ar putea urma exemplul britanicilor. În viziunea comisarului european relația UE-SUA riscă să fie de acum înainte „mai puțin automată. (…) Intrăm într-o etapă în care va trebui să analizăm dosar cu dosar, subiect cu subiect, bazându-ne pe propriile noastre valori, interese și priorități”, a declarat Mogherini. Numai că există divergențe puternice pe teme ca încălzirea globală, funcționarea ONU, dosarul israeliano-palestinian, imigrația și finanțarea NATO.

Deși mesajul transmis de Pence a fost clar, el nu a liniștit întru totul spiritele din sală, întrucât radicalismul și imprevizibilitatea lui Donald Trump în primele sale săptămâni de mandat au sădit neîncredere în rândul partenerilor internaționali ai SUA. Asigurarea fermă făcută de Pence ar putea fi într-o clipă răsturnată de un tweet al lui Trump, au fost de părere unii dintre participanți, printre care și Carl Bildt, fost ministru de externe suedez. „Fluxul Twitter va arăta dacă vorbele lui Pence sunt, într-adevăr, cele ale Președintelui”, a spus Bildt pentru Die Welt.

 Noua ordine post-occidentală în viziunea Rusiei

O altă mare necunoscută o reprezintă viitorul relațiilor ruso-americane, ajunse în timpul Administrației Obama la cel mai redus nivel de după încetarea Războiului Rece. Trebuie subliniat că cel de-al doilea mare absent, după Donald Trump la lucrările Conferinței de Securitate de la Munchen a fost președintele rus, Vladimir Putin. Aceasta demonstrează că Moscova dorește să negocieze în primul rând cu Washington-ul. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a avut un discurs scurt, de doar opt minute și pe care analiștii l-au caracterizat drept „plat”, ceea ce nu este caracteristic diplomatului rus. Lavrov a spus secretarului general al NATO Jens Stoltenberg că dorește reluarea cooperării militare cu alianța Nord-Atlantică. În absența ei, întâlnirile diplomatice între cele două părți nu-și au rostul. „Avem nevoie să reluăm cooperarea militară. Deocamdată, Secretarul General al NATO Jens Stoltenberg, înconjurat ieri de adjuncții săi, n-a putut să spună că NATO este pregătit pentru aceasta. Este trist,” a spus Lavrov. „Rusia pare dezamăgită de poziția SUA enunțată de Pence care spulberă speranțele Moscovei că președintele american ar dori schimbări radicale în relația SUA-Rusia, ar fi dispus să abandoneze un „învechit” NATO, să renunțe la sancțiunile impuse Rusiei și chiar să recunoască anexarea Crimeii din 2014,” se arată într-un comentariu Bloomberg.

„N-am auzit nimic în discursul lui Mike Pence care să fie pozitiv”, a declarat pentru Bloomberg, Konstantin Kosaciov, șeful comisiei pentru afaceri externe a parlamentului rus.

„Noii lideri americani au început să reia aspectele negative acumulate în cursul administrației anterioare”. Kosaciov a caracterizat mesajul lui Pence ca îngrijorător, dar a adăugat că Rusia nu va renunța la eforturile de a ajunge la o înțelegere cu administrația Trump.

Serghei Lavrov, în scurta sa luare de poziție s-a referit la noua „ordine post-occidentală”, ce ar corespunde unui sistem de relații internaționale în care Occidentul nu ar mai fi principalul jucător și nu ar mai domina instituțiile internaționale. Practic, nu ar mai avea superioritatea politică, strategică, economică și militară asupra întregii lumii. În ecuația globală ar trebui introduse Rusia și China transmite Lavrov celorlalți parteneri cu veleități globaliste.

Deși schimbările petrecute până acum pe mapamond nu au ajuns să afecteze economia globală, riscul ca în viitor apropiat omenirea să se confrunte cu o depresiune majoră crește, mai ales pe fondul deficitelor bugetare cronice și a umflării continue a datorie publice la nivel mondial. Ceea ce se poate afirma cu siguranță este că anul 2017 va fi anul schimbărilor. Rămâne de văzut cât de profunde vor fi și la ce scară se vor produce.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Mihai Daraban: Consiliul de afaceri România – EAU își va începe activitatea în scurt timp 

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României...

Politică şi politicianism în procesul integrării europene a României 

| de Prof. univ. dr. Vasile Pușcaș, membru corespondent al Academiei Române 

DIGI se pregătește pentru lansarea serviciilor în Belgia

DIGI a făcut încă un pas în procesul de...

Finanțare, sustenabilitate, tehnologie: comandamentele FoodIntelForum AQUA Carpatica pentru tot anul

Timpul trece iar ecourile puternice ale FoodIntelForum AQUA Carpatica, ediția...