Divertisment în locul celei de-a Doua Revoluții Industriale

Date:

Am scris la un moment dat o serie de articole în care remarcam că într-o economie, cum e cea românească, care și-a corelat cadrul legislativ cu cel comunitar, aplicarea salariului minim pentru munca prestată de roboți, însoțită de plata impozitului pe venit și a contribuțiilor aferente, precum și de taxe pe proprietate și de mediu, este compatibilă cu stadiul de dezvoltare al unei Uniuni Europene ce merge pe mâna economiei sociale de piață.
Dar am uitat să menționez că atunci când am spus aceste lucruri mă antrenam pentru o nouă specie literară: romanul economic SF.
Se vede însă că, până la urmă, cineva vrea să transforme science fiction-ul în realitate, fiindcă nici n-am terminat bine de zis că Parlamentul European și-a exprimat dorința ca roboții să fie considerați „persoane electronice”, iar companiile care îi angajează să achite contribuții sociale pentru aceștia, având în vedere distorsiunile pe piața muncii pe care folosirea lor le-ar putea provoca. Și nu doar la parlamentarii europeni am regăsit aceste preocupări, ci și la politicienii francezi ce au candidat la prezidențiale, care militează pentru taxarea roboților.
În fine, după toate aceste „provocări” am stat și m-am gândit mai bine și mi-am reamintit un alt text în care observam că e greu ca roboții să se substituie creierului uman. Pot să depășească puterea de calcul a oamenilor, dar, în definitiv, pe ei cine-i programează?!
Haideți să vedem cum procedează roboții în momentul de față. Verifică toate variantele până identifică soluția. Nu manifestă inspirație, creativitate, ci muncesc până găsesc rezultatul. Robotul pare un prost harnic. Deoarece oamenii inteligenți țin opțiuni deschise. Și, când apare o problemă, reacționează, capacitează creativ resursele deținute și o rezolvă.
Pentru ca un robot să ajungă la performanțele creierului uman e nevoie să fie cuantic. Un fel de Stephen Hawking, căruia i se captau semnalele de pe cortex. Roboții pot câștiga partide de șah în fața campionilor, ca Deep Blue cu Garry Kasparov, dar n-au capacitatea să revoluționeze apărarea siciliană, precum marele maestru internațional. Ei vor procesa mai rapid datele furnizate de programator, însă nu vor inventa nimic.
Așadar, oricât s-ar crede IT-iștii Dumnezei, ei nu pot stabili la robot decât un algoritm, cel care l-a făcut pe Murphy să exclame: Ferește-te de proștii harnici! Vă închipuiți ce tragedie ar fi dacă roboții s-ar apuca să aplice strict, fără imaginație și fără să crâcnească, reglementările strâmbe ale politicienilor?
Bine totuși că savanții și inginerii de vârf sunt încrezători în capacitatea lor de a programa mașini cu inteligență artificială să fie stăpâni de sclavi îngăduitori, informează The Onion.
Potrivit portalului, membri ai Asociației pentru Promovarea Inteligenței Artificiale (AAAI) au încercat să-i asigure pe critici că oamenii pot crea mașini care, în ciuda capacității lor de calcul aproape nelimitate, vor da dovadă de un minimum de compasiune după ce preiau controlul total asupra civilizației.
Dar asta nu l-a oprit pe Hawking să spună că miniaturizarea va mări puterea de calcul a roboților peste nivelul creierului uman, ceea ce îi va face pe oameni să-și piardă locurile de muncă.
O declarație în favoarea încetinirii răspândirii automatizării și finanțarea altor tipuri de locuri de muncă pentru oameni regăsim și la cel mai bogat om din lume, Bill Gates: „În prezent, un muncitor care prestează, să zicem, activitate în valoare de 50.000 de dolari într-o fabrică, acest venit este impozitat. Dacă un robot face același lucru, te-ai aștepta să fie taxat într-o manieră similară. Nu cred că firmele care folosesc roboți vor fi indignate de această taxă”.


Nu e chiar o surpriză legătura „trainică“ între corporatism și socialism. De fapt, e o regulă verificată de-a lungul istoriei: capitaliștii devin socialiști pe măsură ce-și extind și-și consolidează businessul. În perioada romantică a revoluției informatice din Silicon Valley, pe un calculator IBM programele erau compatibile indiferent dacă aveai un model 286 sau 486.
Astăzi, Windows 10 nu merge pe orice configurație. Dacă îl vrei, ești obligat să-ți schimbi și hardul, și softul. Mai mult, dacă nu faci update-urile cerute de producător, constați că nu-ți mai merge sistemul.
Practic, upgradarea a devenit o obligație, nu mai e o opțiune liberă a clientului. Dacă vrei să rămâi la Windows XP, n-ai cum, pentru că nu mai există drivere. Clienților li se încalcă libertatea de alegere. Socialismul informatic a înlocuit capitalismul informatic.
Iar cea mai importantă problemă ce trebuie pusă pe tapet cu subiect și predicat este că mașinile au fost mereu învinuite de șomaj.
La început, saboții olandezi și francezi blocau războaiele de țesut, ceea ce a consacrat termenul de sabotaj, și cam în aceeași perioadă luddiții englezi incendiau casele și îi amenințau pe inventatori cu moartea.
Apoi, în anii ’30, filmul Timpuri Noi al lui Chaplin reprezintă dovada că mașinile sunt din nou învinuite pentru pierderea locurilor de muncă.
Mai nou, presa din România plânge pe umărul muncitorilor sindicalizați că vor fi înlocuiți cu roboții.
Iar din acest periplu nu trebuie să lipsească, bineînțeles, spusele „colegului” lui Karl Marx, Friedrich Engels, potrivit cărora „Proletariatul a luat ființă în urma introducerii mașinilor” și că „în actualele împrejurări sociale perfecționarea mașinilor poate avea pentru muncitori numai urmări defavorabile și cât se poate de apăsătoare; fiecare mașină nouă aduce cu ea șomaj, mizerie și lipsuri”.
Sau cele ale primei doamnei a Statelor Unite, Eleanor Roosevelt: „Am atins astăzi punctul în care echipamentele cu productivitate mare înseamnă ceva bun doar dacă nu aruncă pe drumuri lucrătorii”.
Dar indiferent de ceea ce spun marxiștii, fabianiștii și ecologiștii, fabricanții cresc productivitatea cu ajutorul utilajelor mai performante și profiturile suplimentare obținute merg în trei direcții: capitalizarea propriei firme, investiții în alte domenii ori majorarea consumului fabricantului.
Indiferent de variantă, resursele obținute permit creșterea gradului de ocupare. Și apoi, ca urmare a sporului de productivitate, fie se măresc salariile, fie se reduce prețul bunurilor cumpărate, ceea ce echivalează cu un avans al nivelului de trai.
Însă aceste lucruri pozitive se întâmplă dacă nu intervine statul. Dacă el impune pe timp de pace taxe ca în vreme de război, și acestea induc și impredictibilitate mediului de afaceri, pentru că se modifică permanent, nu se mai poate discuta de prosperitate la nivelul individului.
O a doua chestiune este că statul pretinde să fie partener de afaceri al firmelor și le ia un procentaj din profit, chiar dacă n-a investit nimic.
Și ce ne facem că cele mai importante companii în loc să majoreze productivitatea contribuind la o a doua Revoluție Industrială, oferă piețelor, pe post de progres tehnic, niște „jucării” numite smartphones?
Astfel, inovația nu e destinată avansului tehnologic, ci divertismentului. Ceea ce înseamnă că piața preferă produse cu care să-și trateze frustrările provocate de politicienii și birocrații ce o împovărează fiscal.
Din câte se observă, a apărut o nișă de piață care întreține prostia, deoarece aceia care folosesc telefonul mobil îl mai utilizează doar marginal pentru scopul în care a fost creat: comunicarea.
În ciuda denumirii, telefonul ajunge să aibă mai multe facilități pentru altceva, care, de facto, generează izolare.
Iar vulnerabilitatea tot mai mare a tinerilor față de acest autism social indus tehnologic nu poate avea altă explicație decât degradarea procesului educațional, atât în școală, cât și în familie.

Ionuț Bălan
Ionuț Bălan
Ionuț Bălan este jurnalist independent, fost redactor șef al revistei Finanțiștii, publicist la Jurnalul Național, Săptămâna financiară, Piața financiară, Curentul, Bursa, Evenimentul zilei. Mai multe materiale de același autor, pe http://bloguluibalan.ro

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Rata şomajului în județul Ilfov în iunie 2024

Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Ilfov...

Fonduri prin platforma Seedblink, pentru elevi din școli și licee

Platforma educațională digitală Spark Generation, din Cluj-Napoca, anunță că...

Împrumut Garanti BBVA Leasing de la BERD, în sprijinul IMM-urilor

Garanti BBVA Leasing, parte a Grupului Garanti BBVA...