E o situaČie nouÄ pentru Germania, apreciazÄ, Ć®ntr-un comentariu, redactorul-Čef al DW, Ines Pohl. De la Ć®nfiinČarea Republicii Federale Ć®n 1949, unul din cele douÄ mari partide āĀ creČtin-democrat sau social-democrat ā Ć®Či cÄuta, dupÄ alegeri, un partener, atunci cĆ¢nd nu avea din start suficiente mandate pentru a guverna singur. Iar Ć®n ultimii doisprezece ani situaČia se aratÄ Či mai previzibilÄ, cÄci Angela Merkel pÄrea ā Či de fapt era ā de neclintit Ć®n fotoliul de cancelar. ĆnsÄ, odatÄ cu intrarea formaČiunii populiste de dreapta AfD (Alternativa pentru Germania) Ć®n parlament, vechiul tip, convenabil, de echilibru politic s-a spulberat peste noapte, marile partide au pierdut din anvergura de altÄdatÄ, cele mici au crescut, iar alcÄtuirea majoritÄČilor guvernamentale a devenit tot mai complicatÄ.
Conciliabulele pentru alcÄtuirea noii echipe guvernamentale, guvernul Merkel IV (Či ultimul) ā au fost purtate de creČtini-democraČi Ć®ntr-o primÄ fazÄ cu liberali Či ecologiČti, dar fÄrÄ a se putea finaliza cu succes, dupÄ care s-a revenit la vechiul partener social-democrat, cu care creČtin-democraČii au guvernat multÄ vreme Germania postbelicÄ prin deja faimoasa Mare CoaliČie. Este drept cÄ, pentru a putea obČine acceptul PSD, UCD a trebuit sÄ facÄ o serie de semnificative concesii. Cancelarul a obČinut, Ć®n sfĆ¢rČit, acordul de coaliČie cu PSD, dar Či ea, Či partidul pe care-l conduce plÄtesc un preČ mare, apreciazÄ analistul Katharina Kroll. Ćn noul guvern, social-democraČii dispun de tot atĆ¢tea ministere cĆ¢t creČtin-democraČii ā Čase (e drept cÄ UCD mai are Či cele trei portofolii ce revin aripii bavareze a creČtin-socialilor). Mai mult, social-democraČii Či-au adjudecat cĆ¢teva ministere foarte āavantajoaseā Ć®n jocul politic, cu toate cÄ la alegerile pentru Bundestag, din septembrie, au Ć®nregistrat cel mai slab rezultat din istoria partidului (20,5 la sutÄ). Social-democraČii Ć®Či asigurÄ aČadar āministerele cheieā ale FinanČelor, de Externe Či Muncii. āCheieā, explicÄ presa germanÄ, pentru cÄ acela care stÄ cu mĆ¢na pe robinetul de bani din Ministerul FinanČelor dicteazÄ Ć®ntreaga politicÄ a guvernului federal, iar cine conduce resortul Externelor devine jucÄtor pe scena mondialÄ Či primeČte, pentru succese,Ā aplauze acasÄ. Ćn sfĆ¢rČit, social-democraČilor nu le stricÄ un plus de popularitate Ć®nĀ actuala situaČie, iar prin deČinerea portofoliului Muncii au o ČansÄ: SPD Ć®ČiĀ poate pune amprenta Ć®n domeniul atĆ¢t de important pentru propriul electorat care este echitatea socialÄ.
Nu este mai puČin adevÄrat cÄ UCD este cel care deČine Čefia guvernului, dar Ć®n echipa Merkel IV nu are titular la nici unul din ministerele considerate cu adevÄrat importante. Nu trebuie uitat, Ć®nsÄ, cÄ nu numai PSD, dar nici UCD n-a strÄlucit la recentele alegeri, Či creČtin-democraČii au obČinut cel mai dezavantajos rezultat din istoria de dupÄ rÄzboi a Germaniei. Apoi, este drept cÄ Angela Merkel a reuČit sÄ ducÄ la bun sfĆ¢rČit negocierile prin Ć®ncheierea acordului de coaliČie, dar pe plan intern nu a prea a lÄsat impresia de Ć®nvingÄtoare, cÄci a fost nevoitÄ sÄ negocieze de pe o poziČie strategic nefavorabilÄ. Pe plan internaČional, Germania a fost timp de o jumÄtate de an limitatÄĀ Ć®n decizii, iarĀ germanii Ć®ncepuserÄ sÄ-Či piardÄ rÄbdarea sÄ mai aČtepte formarea unui nou guvern. S-au mai adÄugat atacuri Či critici din propriile rĆ¢nduri la adresa ei Či chiar speculaČii cu privire la o posibilÄ formulÄ de succesiune la funcČia de lider al UCD. Či totuČi, Ć®ntr-un final, Angela Merkel Či-a asigurat al patrulea mandat Či ultimul din carierÄ. Merkel a reuČit sÄ-Či asigure Ć®n continuare puterea, pe care va trebui sÄ o foloseascÄ Či pentru a cÄuta un succesor pe mÄsurÄ, scrie ziaristul Jens Thurau. Či, Ć®ntr-adevÄr, Ć®ncÄ din ārotaČia de cadreā implicatÄ de alegeri Či noul guvern se constatÄ preocuparea atentÄ a omului politic aflat timp de 12 ani Ć®n fruntea guvernului german de a asigura un transfer al puterii āca la carteā. āRebelilorā din partid li s-a dat satisfacČie, joburi pe mÄsurÄ Či Čanse de afirmare.
TĆ¢nÄrul Či neliniČtitul creČtin-democrat, Jens Spahn, care pledeazÄ pentru o politicÄ de migraČie mai restrictivÄ Či e deranjat cÄ Ć®n cartierele berlineze Ć®ndrÄgite de tineri se vorbeČte prea multÄ englezÄ, primeČte portofoliul de ministru al sÄnÄtÄČii, unde va gestiona relaČiile dificile cu lobbyiČtii spitalelor Či va Ć®ncerca sÄ-i convingÄ pe medicii tineri sÄ opteze pentru zonele rurale. O altÄ tĆ¢nÄrÄ speranČÄ a conservatorilor, Julia Klƶckner, care s-a remarcat prin critica deschisÄ a politicii de migraČie a cancelarului Či prin pledoaria pentru o politicÄ mai restrictivÄ faČÄ de refugiaČi, primeČte ministerul agriculturii, de unde va trata cu agricultorii recalcitranČi Či ecologiČtii supÄraČi.
Ministrul apÄrÄrii Ursula von der Leyen Ć®Či pÄstreaza funcČia, dar nu pentru cÄ ar fi prea agreatÄ de militari, ci pentru cÄ de aici are Čanse sporite de a ajunge peste doi ani la conducerea NATO (ca secretar general al OrganizaČiei). Ćn sfĆ¢rČit, un fidel al cancelarului, Peter Altmaier, a devenit ministru al Economiei, dupÄ ce a sprijinit-o constant pe Angela Merkel Ć®n ultimii ani, inclusiv Ć®n politica privind refugiaČii. Acum ā remarcÄ observatorii politici de la Berlin ā Ć®i revine sarcina de a obČine sprijinul Ć®ntreprinderilor mici Či mijlocii pentru UCD, Ć®ntrucĆ¢t ele sunt baza pentru exporturile germane.
Cea mai importantÄ schimbare postelectoralÄ Ć®n cadrul UCD vizeazÄ Ć®nsÄ Čefia partidului Či este legatÄ Ć®n mod concret de reformarea acestuia. Importanta misiune Ć®i va reveni lui Annegret Kramp-Karrenbauer, un aliat important al cancelarului Či fost premier alĀ landului Saar, care a devenit secretarĀ general alĀ partidului. Či, nu mai puČin important, fostul ministru al FinanČelor, redutabilul Wolfgang Schauble, devine preČedintele Bundestagului, funcČie cu atĆ¢t mai importantÄ pentru creČtin-democraČi Ć®n situaČia Ć®n care noua opoziČie parlamentarÄ la nivel federal, Alternativa pentru Germania, promite sÄ asigure o activitate parlamentarÄ agitatÄ.
Mari schimbÄri sunt previzibile ā Či necesare ā Či Ć®n cadrul PSD, dupÄ Ć®nfrĆ¢ngerea electoralÄ istoricÄ Ć®ncercatÄ Ć®n toamna lui 2017, dar Či prin dispariČia spectaculoasÄ din prim-planul vieČii politice a douÄ figuri considerate pĆ¢nÄ nu de mult redutabile ā fostul lider european de la Bruxelles, Martin Schulz, Či liderul precedent al partidului, Sigmar Gabriel, care aspirau, fiecare, succesiv la un moment dat, la postul de vicecancelar Či ministru de externe. Social-democraČii au trecut printr-un moment cert de derutÄ dupÄ catastrofa lor electoralÄ, fapt care a avut Ć®nsÄ Či el partea lui bunÄ, cÄci a precipitat acceptul lor de a se reveni la tradiČionala GroKo (Mare CoaliČie) care a constituit, de fapt, armÄtura politicÄ a Germaniei Federale din postbelic. Astfel, social-democraČii dispun acum de postul de vicecancelar Či ministru de Externe (funcČia nr. 2 Ć®n guvern), prin Heiko Maas, fost ministru al JustiČiei Ć®n precedentul cabinet. Cel mai important moment Ć®l va constitui Ć®nsÄ alegerea noului lider al partidului (cÄci Ć®n timpul crizei abia Ć®ncheiate social-democraČii nu mai aveau lider ales). Čansele cele mai mari de a deveni succesorul lui Martin Schulz le are Andrea Nahles, fostul Čef al grupului parlamentar al PSD Či fost ministru al Muncii.
Pe mÄsurÄ ce vĆ¢ltoarea electoralÄ Či agitaČia postelectoralÄ se potolesc, comentatorii Ć®ncep sÄ reflecteze la rece pe marginea acestui episod mai puČin obiČnuit Ć®n viaČÄ politicÄ cÄ Germaniei reunificate.
āCele douÄ blocuriĀ mari ā CDU/CSU respectiv SPD ā Či-au dezamÄgit atĆ¢t de rÄu electoratul, Ć®ncĆ¢t acesta s-a radicalizat, Ć®ndreptĆ¢ndu-se tot mai mult spre partidele aflate pe marginea de dreapta Či de stĆ¢nga a eČichierului politic ā apreciazÄ Ines Pohl, redactorul-Čef al DW. Fostele partide mari nu au avut concepte politice pentru a rÄspunde temerilor multor germani care se simt nesiguri Či copleČiČi, care simt cÄ li se altereazÄ condiČiile de viaČÄ. Partidele nu au gÄsit un rÄspuns la Ć®ntrebÄrile legate de globalizare, integrare Či identitateā. Či, continuÄ comentariul pe acelaČi ton de alertÄ faČÄ de pericolul populist, care se profileazÄ acum Či asupra Germaniei, dupÄ ce Či-a fÄcut simČitÄ prezenČa Ć®n mai toate celelalte ČÄri vesteuropene, āpoliticienii trebuie sÄ-i facÄ pe alegÄtori sÄ simtÄ cÄ sunt luaČi, din nou, Ć®n serios. Clasa politicÄ trebuie sÄ demonstreze cÄ a priceput semnalele din partea populaČiei, fÄrÄ a cÄdea pradÄ naČionalismului vechi Či periculos.
Ćn ciuda guvernÄrii comune, cele douÄ tabere din marea coaliČie trebuie sÄ gÄseascÄ un mod deĀ argumentare Ć®n interiorul alianČei, pentru a se diferenČia una de cealaltÄ. Doar profiluriĀ mai clare Či mai distincte vor putea opri pierderea electoratului propriu. DacÄ nu vor reuČi, ambele partide se vor prÄbuČi Ć®mpreunÄ Ć®n urmÄtoarele alegeri, cel tĆ¢rziu Ć®n 2021ā.Ā Acest scenariu catastrofic Ć®i este sugerat avizatului comentator de presÄ de apariČia unui factor nou Ć®n politicÄ germanÄ, populismul de dreapta: āPrin intrarea AfD Ć®n Bundestag s-a declanČat o nouÄ culturÄ a dezbaterii politice. A sosit momentul disputelor Ć®n gÄsirea argumentului mai bun. Vremea lipsei de alternativÄĀ s-a Ć®ncheiat. E un Ć®nceput bun dupÄ paralizia politicÄ, de peste cinci luni, de la Ć®nceperea negocierilor pentru formarea unei coaliČii guvernamentaleā.
Este firesc ca, dupÄ o perioadÄ atĆ¢t de lungÄ de āparalizie politicÄā, Ć®n faČa guvernului abia intrat Ć®n funcČie sÄ se afle un munte de probleme Ć®nscrise pe o agenda ce abundÄ Ć®n prioritÄČi.
Noul guvern va avea un cĆ¢mp larg de acČiune Ć®n domeniul social. Ćn primul rĆ¢nd, va trebui sÄ demareze reformele anunČate Ć®n materie de locuinČe sociale, Ć®nvÄČÄmĆ¢nt, digitalizare, sprijinirea familiilor, programme carora le sunt prevÄzute, Ć®n total, 46 miliarde euro pentru investiČii. Ćn al doilea rĆ¢nd, Berlinul va trebui sÄ-Či reformuleze Či gestioneze politica Ć®n domeniul migraČiei, pe care reputatul germanist Hans Stark o situa, diplomatic, āĆ®ntre generozitate Či fermitateā. Partidele din coaliČie s-au pus de acord pe cifra de 200.000 de intrÄri pe an. ConexÄ este noua politicÄ lansatÄ Ć®n privinČa Africii. āGermania se va reĆ®ntoarce cÄtre acest continent, prin a promova o politicÄ de stÄpĆ¢nire a fluxurilor migratoriiā, afirmÄ prof. Hans Stark, care aminteČte cÄ procentul din buget consacrat dezvoltÄrii va Ć®nsemna 0,7 la sutÄ din PIB-ul Germaniei.
JudecĆ¢nd dupÄ chiar titlul contractului de guvernare, Europa UnitÄ pare sÄ devinÄ o prioritate mult mai luatÄ Ć®n seamÄ de noul cabinet de la Berlin: āUn nou elan pentru Europa, o nouÄ dinamicÄ pentru Germania, o nouÄ coeziune pentru Čara noastrÄā. Či totuČi, presa vest-europeanÄ (Ć®ncepĆ¢nd cu cea francezÄ) nu este atĆ¢t de convinsÄ cÄ Berlinul este dispus sÄ se angajeze plenar Ć®ntr-un ānou elan pentru Europaā. Nici Ć®n ce priveČte mult discutata āarmatÄ europeanÄā, proiect care contravine reticenČelor tradiČionale Ć®n materie ale Germaniei postbelice, nici Ć®n ce priveČte creČterea procentajului din buget pentru apÄrare (cerutÄ de Washington prin NATO), cÄreia i se opun categoric social-democraČii. Apoi, Berlinul nu manifestÄ entuziasm nici pentru consolidarea Zonei Euro, idee scumpÄ preČedintelui francez Macron. Social-democraČii germani se alÄturÄ colegilor lor creČtin-democraČi Ć®n privinČa controlului cheltuielilor āeuropeneā Či nu sunt Ć®ncĆ¢ntaČi de ideea unei āmai mari solidaritÄČi financiare Ć®n Zona Euroā.
Či totuČi, cancelarul Merkel, la numai cĆ¢teva zile dupÄ reĆ®nvestirea sa Ć®n funcČie, a fÄcut o vizitÄ la Paris pentru a redeschide, Ć®mpreunÄ cu preČedintele Macron, dosarul european, care-Či aČteaptÄ de multÄ vreme rĆ¢ndul Či Ć®n care Čeful statului francez a inclus propuneri ambiČioase ce necesitÄ Ć®n primul rĆ¢nd accept german. Dar raspunsul Berlinului a fost amĆ¢nat pĆ¢nÄ la summitul UE din iunie. DeocamdatÄā¦
Či, pentru cÄ ā vorba tot a francezilor ā diavolul se ascunde Ć®n detalii, sÄ amintim, Ć®n Ć®ncheiere, unul care a scÄpat multora, Ć®n zarva electoralÄ Či postelectoralÄ a ultimelor multe luni din Europa. La un simpozion organizat Ć®n luna februarie la London School of Economics, ministrul german al apÄrÄrii, Ursula von der Leyen, declara, Ć®ntre altele, cÄ Uniunea EuropeanÄ are Ć®n vedere posibilitatea adoptÄrii deciziilor de politicÄ externÄ prin votul majoritÄČii statelor membre, Ć®n locul unanimitÄČii necesare Ć®n prezent. āNe gĆ¢ndim cÄ am putea sÄ ne Ć®ndreptÄm spre un vot majoritar Ć®n diplomaČie Či afacerile externe, astfel Ć®ncĆ¢t sÄ putem reacČiona rapid la crize Či sÄ vorbim cu o singurÄ voce, vocea Europeiā, a declarat von der Leyen. āAstfel nu am fi blocaČi de o singurÄ ČarÄ care nu vrea sÄ spunÄ nimic Ć®n direcČia Ć®n care doreČte Europa sÄ vorbeascÄā, a explicat ea. Ce-o fi Ć®nČelegĆ¢nd ministrul german prin Uniunea EuropeanÄ care āare Ć®n vedereā, e greu de spus, dar nu e greu de intuit. Ce Ć®nČelege prin ānu am fi blocaČiā, iarÄČi nu se spune. PÄi cine sunt respectivii ānoiā, cÄci Ć®n Europa UnitÄ, ānoiā sunt Či cei ce ar bloca, Či cei ce s-ar considera blocaČi.