României, în condiţiile pandemiei, i se oferă şansa istorică unică să primească prin intermediul Uniunii Europene, sub formă de granturi şi credite avantajoase, o sumă de peste 80 miliarde €, în următorii ani. Este o sumă imensă la care nici măcar nu s-a visat vreodată. Pentru ca această sumă să intre efectiv în România şi să fie utilizată în mod eficace este absolut necesară organizarea unui task-force naţional dedicat.

Principalele argumente pe care se bazează această propunere sunt următoarele:

  • România, de când a devenit membră a Uniunii Europene în 2007, nu a fost în stare să absoarbă de la Uniunea Europeană, în nici un ciclu financiar (2007-2013, 2013-2020) sume mult mai mici, de 20-30 miliarde €.
  • în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și în celelalte ministere nu există specialiştii necesari, nici numeric şi nici calitativ.
  • abordările manageriale utilizate de România pentru obţinerea şi utilizarea finanţărilor puse la dispoziţie de Uniunea Europeană s-au dovedit profund deficitare, neutilizându-se şi pierzându-se în perioada 2007-2020 peste 15 miliarde € din sumele alocate.

Task-force-ul pentru obţinerea şi gestionarea fondurilor UE trebuie organizat la nivel naţional, ca un organism puternic de sine stătător, cu obiective, competenţe şi responsabilităţi de excepţie, care să managerieze ansamblul proceselor implicate. Acesta trebuie să fie organizat pe principiul managementului de proiect, singurul sistem care poate asigura elaborarea de sute de proiecte şi implementarea lor în perioadele prestabilite, potrivit standardelor UE şi cu performanţe economice, sociale, ecologice, educaţionale şi medicale ridicate.

Task-force-ul trebuie să fie condus de un specialist în finanţările UE, care a manageriat performant programe şi/sau proiecte de anvergură în Uniunea Europeană şi/sau în România. În cadrul task-force-ului trebuie incluşi câteva sute de specialişti din România şi din afara sa, cu experienţă, know-hw şi performanţe în domeniu, cu care să se încheie contracte cu indicatori de performanţă controlabili pentru întreg ciclul financiar 2021-2027 şi ale căror venituri să fie condiţionate de obţinerea şi implementarea sumelor respective.

Pentru finanţarea task-force-ului se pot utiliza bani de la Uniunea Europeană. Potrivit practicilor UE, procente de 1-3% din fondurile repartizate se alocă, de regulă, pentru asistenţă tehnică. Menţionăm că în trecut o mare parte din sumele cu această destinaţie, aferente programelor din România nu au fost cheltuite şi s-au returnat Uniunii Europene.

Task-force-ul trebuie ca periodic, de regulă lunar, să prezinte un raport concret şi detaliat privind stadiul derulării fiecărui proiect.

În mod firesc, specialiştii în management din România, din universitati, firme de consultanta, centre de cercetari si proiectari si din alte organizatii este necesar să fie consultaţi şi să se implice în constituirea şi funcţionarea task-force-ului naţional pentru finanţări UE accesibile României, care reprezintă o oportunitate unică, cu care această ţară nu o să se mai întâlnească niciodată.   

DISTRIBUIȚI
Ovidiu Nicolescu este profesor universitar, doctor, Director al Centrului Național de Excelență pentru Studii de Management Comparat Internațional, Facultatea de Management , Academia de Studii Economice (ASE) din București, Președinte de onoare al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), vicepreședinte Uniunea Europeană a Artizanatului și a Întreprinderilor Mici și Mijlocii (UEAPME), Vicepreședinte Asociația Mondială a Întreprinderilor Mici și Mijlocii (WASME), Membru în Grupul de sprijin pentru IMM-uri privind FP7 – Comisia Europeană, membru în comitetul Fondului Social European.