Moartea poate fi o afacere excelentă. Dovadă rezultatele spectaculoase înregistrate de firmele de pompe funebre care, în 2018, sunt mai profitabile ca oricând. De Halloween, analiștii de la Frames au pătruns în tenebrele unei industrii cu care nimeni nu și-ar dori să aibă de-a face. Concluzia – pompele funebre reprezintă unul dintre business-urile ,,de perspectivă’’ din economie, având în vedere că niciodată nu va duce lipsă de clienți.
Nunți, botezuri, cumetrii. În România sunt mii de firme care oferă servicii pentru aceste evenimente fericite și care investesc puternic în publicitate. O industrie care raportează, anual, afaceri de miliarde de lei.
Ce se întâmplă la polul opus, în cazul evenimentelor nefericite cu care, până la urmă, cu toții vom avea de-a face? O radiografie a business-ului de pompe funebre arată că, din punct de vedere financiar, rezultatele sunt cel puțin surprinzătoare.
Potrivit unei analize realizată de firma de consultanță Frames, afacerile din acest sector vor atinge, în acest an, nivelul istoric de 1,3 miliarde de lei, în creștere cu peste 150% față de anul de referință 2013.
În sectorul firmelor funebre activează, în prezent, 806 companii, cu aproape 100 mai multe față de acum 5 ani.
,,Business-ul din sectorul pompelor funebre s-a maturizat semnificativ în ultimii ani. Am asistat la o consolidare a pieței, atât din punct de vedere al numărului firmelor cât mai ales în ceea ce privește ofertele. Profesionalizarea și eficientizarea serviciilor se pot vedea, cel mai bine, în creșterea semnificativă a cifrei de afaceri, care a avansat de la 423 milioane de lei în 2013 la 1,1 miliarde de lei în 2017. Pentru 2018, estimăm atingerea nivelului de 1,3 miliarde de lei”, afirmă analiștii de la Frames.
Potrivit datelor analizei, realizată la comanda unei companii de profil, cele mai multe firme de pompe funebre activează în București-Ilfov, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Constanța și Brașov.
,,Prezența firmelor de pompe funebre în zona marilor aglomerări urbane trebuie pusă în legătură cu cererea de astfel de servicii. Dacă în mediul rural, înmormântările, pomenile și toate celelalte servicii de această natură sunt organizate mai mult pe cont propriu, în mediul urban firmele sunt cele care asigură, în principal, aceste servicii”, explică aceștia.
Evoluția semnificativă a cifrei de afaceri se explică, pe de altă parte, și prin fiscalizarea unor servicii care, până nu demult, se practicau fără forme legale.
,,Nivelul evaziunii fiscale din piața serviciilor de pompe funebre s-a redus semnificativ în ultimii ani, iar rezultatele financiare vin să confirme această perspectivă. Asta nu înseamnă că nu există încă multe servicii care se prestează la negru, fără facturi și chitanțe, însă fenomenul s-a redus semnificativ”, mai spun experții.
Pompele funebre, un serviciu all-inclusive
Analiza datelor celor peste 800 de companii care activează în sectorul pompelor funebre indică faptul că serviciile acestora s-au extins semnificativ în ultimii ani.
,,Ofertele companiilor acoperă, în prezent, tot spectrul de servicii necesare în astfel de situații. Îmbălsămarea, coșciugul, casa mortuară, locul de veci sunt principalele repere. Există adevărate lanțuri economice care exploatează eficient întregul proces operațial. Atunci când cineva moare la spital sau acasă, cu siguranță apare reprezentantul unei firme care își oferă serviciile. Există inclusiv sisteme de creditare, cu plata în rate fără dobândă etc.”, afirmă cei de la Frames.
Pompele funebre, un business cu potențial
Chiar dacă sună morbid, afacerile din acest sector au un potențial de creștere semnificativ. România are, în prezent, a doua cea mai ridicată rată a mortalității din Uniunea Europeană, de 1.530 de decese la 100.000 de locuitori. Clasamentul este condus de Bulgaria cu 1.660 de decese la 100.000 de locuitori, iar pe locul III se situează Ungaria (1.500 de decese la 100.000 de locuitori).
Potrivit datelor Eurostat, țările cu cea mai scăzută rată a mortalităţii sunt Franţa (895 de decese la 100.000 de locuitori), Spania (873 de decese), Italia (901 de decese) şi Suedia (927 de decese).
Datele INS arată că, în România, în anul 2017 au decedat 260.886 persoane, cu 3339 persoane mai mult decât în anul 2016, respectiv cu 1,3% atât în mediul urban, cât şi în mediul rural. Rata mortalităţii generale a fost de 11,8 ‰ în anul 2017 faţă de 11,6 ‰ în anul precedent.
Cele mai ridicate rate ale mortalităţii s-au înregistrat în judeţele Buzău (14,2‰), Olt (14,5‰), Giurgiu (15,7‰) şi Teleorman (17,0‰), iar cele mai mici rate ale mortalităţii generale s-au înregistrat în judeţele Vâlcea (9,5‰), Ilfov (9,6‰), Iaşi (9,7‰) şi Sibiu (9,8‰).
În Municipiul Bucureşti rata generală a mortalităţii a fost de 10,5‰. Datele statistice arată, totodată, că în mediul rural s-au înregistrat cu 10,8% mai multe decese decât în mediul urban.
În anul 2017, repartizarea persoanelor decedate după luna decesului relevă faptul că punctul de maxim al curbei de sezonalitate s-a înregistrat în luna ianuarie (29399 decese), iar minimul în luna septembrie (18600 decese).
Statistica arată, pe de altă parte, că în anul 2017, comparativ cu anul 2016, principalele cauze de deces au fost reprezentate de bolile aparatului circulator (57,6%, din care 19,1% – boala ischemică a inimii şi 16,4% – bolile cerebro-vasculare), urmate de tumori (19,9%) de bolile aparatului respirator (5,9%), bolile aparatului digestiv (5,7%), leziuni traumatice, otrăviri şi alte consecinţe ale cauzelor externe (3,7%).
,,Perspectivele în privința mortalității în România sunt, din păcate, negative. Numărul deceselor crește de la an la an pe fondul îmbătrânirii accentuate a populației, a creșterii numărului bolnavilor și, nu în ultimul rând, a obiceiurilor nocive ale românilor. Alimentația nesănătoasă, lipsa mișcării, consumul excesiv de alcool, automedicația practicată la scară amplă și lipsa de interes a unei mari părți a populației pentru controalele medicale preventive contribuie la accentuarea acestui fenomen”, explică cei de la Frames.
Potrivit datelor Eurostat, la nivelul UE, principalele cauze de deces sunt reprezentate de infarct, accidentul vascular cerebral şi cancerul. Puţin peste 1,9 milioane de persoane (37% din numărul total) au decedat din cauza unor afecţiuni ale sistemului circulator (în principal accidente vasculare cerebrale şi infarcturi) iar 1,3 milioane de persoane (26% din numărul total) au decedat din cauza cancerului.
Afecţiunile sistemului circulator au fost principala cauză a deceselor în toate statele membre UE, cu excepţia Danemarcei, Franţei, Olandei şi Marii Britanii unde cancerul a fost principala cauză a deceselor.
