Coordonate ale economiei postpandemice

Date:

Adaptându-se, din mers, vicisitudinilor provocate economiei de pandemia de COVID-19, guvernanții diferitelor țări ale lumii încearcă să descifreze posibilitățile unei dezvoltări postpandemice satisfăcătoare și să adopte strategiile adecvate.

În ce privește Rusia, potrivit premierului Mihail Mișustin, procesul refacerii economiei bulversate de virus decurge în condiții mai bune decât în multe țări dezvoltate. Se revine în ritm rapid la nivelul precedent al cererii populației, al comerțului, se restabilește activitatea principalelor ramuri de producție și se menține stabilitatea piața muncii. Măsurile adoptate de guvernul federal pentru sprijinirea mediului de afaceri, amânările de impozite, contribuții sociale și taxe pentru arendă, pentru restituirea creditelor acordate de către stat, instituirea de moratorii pentru diferite controale, prelungirea unor licențe și aprobări, acordarea de credite avantajoase întreprinderilor mici și mijlocii și întreprinderilor de interes strategic, ajutoarele acordate sectoarelor grav afectate de criză au reușit să mențină economia rusească în stare de funcționare și să creeze premise pentru relansarea ei.

Vicepremierul Iurii Borisov consideră că, pentru ca Rusia să poată intra în grupul primelor 5 țări dezvoltate ale lumii, va trebui lichidată dependența de veniturile din exporturile de țiței și gaze și „relansate” construcția de mașini grele, de avioane, industria automobilului, industria radio-electronică, industria chimică, de prelucrare a hidrocarburilor („Rossiiskaia Gazeta”, din 3 septembrie 2020). Se pregătește lansarea unor ambițioase proiecte de mari investiții, considerate drept „instituții ale creșterii economice”, pentru sprijinirea cărora s-a adoptat un plan guvernamental de măsuri, pe trei ani. Între acestea figurează și legi privind protecția aportului de capital din partea investitori privați interni. În scopul încurajării lor, de a se angaja în construirea unor parcuri industriale, guvernul federal a alocat 3,5 miliarde ruble, din care să fie restituite, sută la sută, investițiile făcute de către aceștia. Compensațiile se acordă până la nivelul de 15 milioane ruble pentru un hectar construit și până la un total de 300 milioane de ruble pentru un anumit proiect („Izvestia”, din 10 septembrie 2020).

În elaborarea proiectelor, se ține seama de exigențele economiei „digitale”, „electronice”, care se afirmă insistent în realitatea contemporană. „Internet-economia” tinde să modifice radical cutumele economiei de piață, impunându-i noi principii și reguli menite să confere mai multă mobilitate, viteză și siguranță activităților desfășurate în cadrul ei. Calcularea cu precizie a unor riscuri, evaluarea piețelor, munca la domiciliu sunt doar câteva din consecințele aplicării informaticii în activitățile economice. Concomitent cu sectorul privat sau de stat al economiei, digitalizarea cuprinde sectoare tot mai largi și din domeniul administrației de stat centrale și locale, unde și-a dovedit utilitatea în monitorizarea cheltuielilor bugetare, în controlul achizițiilor, mai ales a celor prin importuri discutabile.

Determinând o mai mare eficiență activităților productive, digitalizarea economiei implică și modificarea raportului dintre muncă și capital, dintre întreprinzător și angajați. Referindu-se la relațiile de producție în cadrul noului model economic, Svetlana Avdașeva, șeful departamentului de economie aplicată din cadrul Școlii Superioare de Economie din Moscova, notează tendința patronilor de a renunța la angajarea unor salariați prin contract pe termen definit și de a recurge la serviciile ocazionale, mult mai avantajoase, ale unor liber-profesioniști („Kommersant”, din 7 septembrie 2020). Digitalizarea permite utilizarea unei forțe de muncă mai ieftine, eventual din țări mai sărace, și, în anumite domenii, înlocuirea, parțială sau totală, a omului cu roboți care acționează impecabil, potrivit unor programări computerizate. În condițiile digitalizării, pot fi antrenate în diferite activități și persoane cu handicap, invalizi sau chiar copii care, stând acasă și mânuind un computer, devin parte a procesului de producție în cauză.

Proporțiile, cota parte a economiei „digitale”, diferă de la o ramură economică la alta, dinamica creșterii sale fiind, însă, impresionantă. Mai alertată în industria automobilelor și a construcțiilor de mașini și mai puțin grăbită în industria hotelieră și alimentației publice. Introducerea programelor computerizate face inutilă calificarea multor categorii de profesioniști. De pildă, sistemele GPS de ghidare dau posibilitate oricărui simplu șofer să devină taximetrist. Dar faptul că, pierzându-și locul de muncă tradițional, o persoană nu rămâne doar fără mijloace de existență și de asigurare a unei pensii, ci devine o piesă inutilă în procesul general al dezvoltării economice, pierzându-și principalele atribute de om activ social, este un aspect preocupant.

În colaborare cu specialiști ai Greenpeace și reprezentanți ai unor organizații profesionale, înalte foruri academice rusești recomandă guvernanților un plan de relansare a economiei până în 2050, pe un așa-zis „curs verde”, adică ținând seama de necesitatea economiei de energie și a evitării poluării ecologice. Coordonate de bază ale acestui plan sunt reducerea la zero a emisiei gazelor de seră, compensarea sută la sută a consumului energetic prin găsirea de resurse regenerabilei, reciclarea în proporție de 80 la sută a deșeurilor industriale și domestice, dezvoltarea intensivă a economiei forestiere, implicit protecția pădurilor și prevenirea incendierii acestora („Kommersant”, din 12 septembrie 2020).

Orientarea spre dezvoltarea ecologică a economiei reprezintă o tendință internațională generalizată, iar țările și companiile care nu se încadrează în ea sunt sortite să-și piardă competitivitatea și să suporte consecințele de rigoare. Directorul Centrului pentru Resursele Naturale și Mediul Înconjurător al Școlii Superioare de Economie din Moscova, Gheorghi Safonov, atrage atenția că modelul actual de dezvoltare a economiei rusești, bazat pe exploatarea intensivă a hidrocarburilor și a altor minerale, va fi foarte greu de reconfigurat potrivit noilor exigențe. În pofida existenței unei generoase legislații privind protecția mediului și reorganizarea economiei, inerția actualelor structuri industriale și comerciale rămâne un obstacol redutabil în calea noilor strategii. Este semnificativ faptul că, în luna aprilie a.c., reprezentanții unor organizații ale industriașilor din Rusia au cerut guvernului federal să îndulcească reglementările prea severe privind protecția mediului.

În opinia secretarului de presă al Kremlinului, Dimitrii Peskov, protecția mediului înconjurător nu trebuie să constituie, sub niciun motiv, o piedică în calea proceselor de dezvoltare a economiei. Dacă, în trecut, ecologiei nu i s-a acordat atenția cuvenită, acum nu trebuie exagerat în ce privește măsurile de protecție, ci se cuvine găsit un echilibru avantajos pentru ambele părți. În orice caz, adaugă el, normele ecologice trebuie respectate („Rossiiskaia Gazeta”, din 10 septembrie 2020).

În contextul strategiei de dezvoltare ecologică a economiei, se pune accentul cuvenit pe rolul turismului. O importantă parte din resursele bănești alocate acestuia pentru anul 2020, rămase neutilizate din cauza pandemiei, vor fi alocate, suplimentar, anului 2021, pentru modernizarea și extinderea infrastructurilor adiacente. Se au în vedere, mai ales, zonele „sălbatice”, deosebit de atractive, din regiunile îndepărtate, inaccesibile din cauza lipsei sau a stării necorespunzătoare a căilor de comunicații și a spațiilor de cazare. Pe această cale, mulți dintre amatorii de călătorii peste hotare vor putea fi atrași spre obiective turistice interne și ajutați să contribuie la echilibrarea balanței de plăți a țării. Ministerul transporturilor examinează și posibilitatea instituirii gratuității transportului în comun, până în anul 2035, dar numai cu condiția introducerii „taxei de drum” obligatorii pentru accesul tuturor mijloacelor de transport pe magistralele și șoselele naționale, inclusiv pe căi de comunicații urbane centrale („Izvestia”, din 11 septembrie 2020).

Se înmulțesc avertismentele specialiștilor privind necesitatea „dezdolarizării” economiei. Pornind de la faptul că datoria de stat a SUA ajunge la nivelul întregului său PIB și că dolarul este moneda cu care trezoreria americană contribuie la înfăptuirea strategiilor de dominație mondială, academicianul Serghei Glazev propune renunțarea la utilizarea lui ca monedă de referință în tranzacții. Pentru Rusia, afirmă el, dolarul este toxic întrucât, prin manipulări din exterior, pot fi blocate afacerile în care este folosit. Economistul moscovit susține că aurul se dovedește mai tare decât dolarul și, ca atare, este preferabil ca rezervele internaționale ale țării să constea în lingouri de aur și nu din dolari. Serghei Glazev este convins că, dacă și China va adopta o poziție asemănătoare, se va da o lovitură de grație dolarului ca valută internațională de rezervă („Pravda”, din 16 septembrie 2020).

În căutare de resurse pentru relansarea economiei, guvernanții de la Moscova sunt deciși să pună capăt „fugii” de capital peste hotare, să lichideze tentația plasamentelor offshore. Ministerul finanțelor a trimis, deja, guvernelor din Cipru, Malta, Luxemburg și Olanda anunțuri privind denunțarea acordurilor bilaterale de excludere a dublei impozitări și vor urma probabil și alte denunțări. Prin impozitarea consistentă a ieșirilor de capital (15 la sută, pentru Cipru, de pildă), plasamentele externe nu mai sunt atractive. Sutele de miliarde de ruble obținute din economia rusă nu vor mai putea fi investite rentabil în economiile altor țări, urmând a fi utilizate pentru dezvoltarea Rusiei.

Întrucât angajați ai diferitelor întreprinderi se plâng de malversațiunile patronilor care, prin reducerea programului de lucru, încearcă facă economii la fondul de salarii, guvernul federal intenționează să introducă sistemul de calculare a salariului minim, nu pe o lună, ci pe o oră de muncă prestată („Moskovskii Komsomoleț”, din 16 septembrie 2020). Nu este, însă, clar dacă prin noua metodologie angajații vor fi avantajați cu ceva. În prezent, din salariul minim lunar, de 12.130 ruble (140 euro), o oră de muncă revine la mai puțin de 80 ruble (1 euro), în timp ce media în țările europene este de 28 euro. Echitatea pragului va depinde de decizia care se va lua.

Reducerea veniturilor bugetare și creșterea cheltuielilor statului pentru susținerea întreprinzătorilor și populației au drept rezultat diminuarea Fondului Bunăstării Naționale, destinat investițiilor strategice, precum și creșterea datoriei de stat, factori de natură să slăbească pozițiile economice ale țării. Ministrul finanțelor, Anton Siluanov, arată că datoria de stat a Rusiei reprezintă 20 la sută din PIB, prag care, din considerente de securitate națională, nu ar trebui depășit.

Agenția Bloomberg consideră că datorită situației mai bune decât a multor țări, în care se afla înaintea declanșării pandemiei, Rusia suportă mai bine efectele acesteia. Având o inflație moderată, un șomaj suportabil, un sistem bancar stabil și solide rezerve de stat, ea s-a dovedit mai bine pregătită pentru perturbațiile care au urmat. După evaluările agenției Fitch, diminuarea economiei rusești în 2020 nu poate fi mai mare de 5 la sută, pentru ca, la începutul anului 2022, să-și revină la nivelul de dinaintea pandemiei („Rossiiskaia Gazeta”, din 8 septembrie 2020). Ministrul industriei și comerțului, Denis Manturov, crede că, suferind o cădere de 5 la sută în anul 2020, economia Rusiei își va reveni pe deplin în 2021, putând intra în grupul primelor 5 țări dezvoltate ale lumii.

Șansele de succes ale strategiilor de combatere a crizei economice sunt evaluate contradictoriu de către specialiștii ruși. Vasili Koltașov, directorul Institutului Noii Societăți, din Moscova, de pildă, susține că, în pofida aparențelor, COVID-19 nu este cauza principală a crizei economice și, ca atare, soluțiile preconizate trebuie să vizeze alte cauze („Pravda”, din 12 septembrie 2020). El afirmă că pentru economie contează mai mult criza generală a sistemului mondial capitalist, ale cărei semne au început să se arate încă din anul 2008. Șomajul actual, de 22-24 la sută, din SUA, la nivelul marii depresii antebelice, notează Koltașov, nu este rezultatul pandemiei, ci al funcționării defectuoase a economiei americane. Asemenea opinii mai împărtășesc și alții.

 

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Împrumut Garanti BBVA Leasing de la BERD, în sprijinul IMM-urilor

Banca Garanti BBVA Leasing, parte a Grupului Garanti BBVA...

Universitatea Româno-Americană: parteneriat cu mediul de afaceri și o nouă metodă de admitere

Universitatea Româno-Americană continuă să se distingă prin angajamentul său...