De unde resurse pentru investiții de stat strategice?

Date:

Acționând cu prudență, în condițiile economiei de piață, guvernanții Federației Ruse se confruntă cu insuficiența cronică a investițiilor în economie, întâmpinând dificultăți mai ales în găsirea resurselor de finanțare a marilor proiecte naționale. În scopul realizării obiectivelor stabilite, se urmărește asiduu implicarea întreprinzătorilor privați. Dar, până în prezent, din cauza instabilității din economia țării, precum și a condițiilor nu suficient de atractive oferite de către autorități, interesul capitalului privat, al întreprinderilor mari și mijlocii pentru parteneriate cu statul în proiecte de anvergură a fost modest, rezumându-se mai mult la asocieri pe plan regional sau local.

Deși, în primele trei trimestre ale anului 2019, din cele 12.050 miliarde ruble cheltuite din bugetul federal o importantă parte a fost utilizată pentru finanțarea proiectelor de investiții, respectiv cu 2.400 miliarde ruble mai mult decât în 2018, sectoare de bază ale societății se resimt de pe urma insuficientei finanțări (vezi „Lenta.ru”, din 11 octombrie 2019). Între altele, din lipsă de fonduri stagnează unele proiecte de modernizare a învățământului. În bugetul pentru anii 2020-2022 nu sunt prevăzute sume suficiente, procentul de 1,7 din PIB, preconizat pentru alocări, rămânând, pe mai departe, la nivelul actual, de 1,1 (vezi „Moskovskii Komsomoleț”, din 11 octombrie 2019). Asemănătoare este și situația științelor, unele angajate în proiecte revoluționare, cum este, de pildă, cel privind crearea inteligenței artificiale și utilizarea ei în diferite domenii de activitate.

An de an, exercițiul bugetului federal înregistrează pierderi. În 2018, la venituri de 15.260 miliarde ruble s-au făcut cheltuieli de 16.530 miliarde, în 2019 sunt estimate venituri de15.550 miliarde ruble și cheltuieli de 16.400 miliarde, iar pentru 2020 se preconizează venituri de 16.300 miliarde ruble și cheltuieli de 17.155 miliarde. Este vorba, deci, de un deficit de 1.270 miliarde ruble în 2018, de 850 miliarde în 2019 și de 855 în 2020. Deși s-au căutat cu înverșunare noi surse de alimentare, capitolul venituri a fost mereu neîndestulător.

Așa că s-a pus accentul pe sporirea impozitelor. În 2013, Banca Centrală a Rusiei a fost obligată să contribuie la bugetul federal cu 75 la sută din profitul realizat, față de 50 la sută, cât vărsa înainte.
Pentru a contracara efectele căderii prețului țițeiului pe piața mondială (circa 30 la sută din veniturile bugetare le reprezintă încasările din vânzările de hidrocarburi), s-a creat un fond de rezervă, Fondul Bunăstării Naționale, constituit din surplusul sumelor încasate de stat din vânzarea țițeiului în perioadele când prețul acestuia depășește 40 dolari/baril. Banii economisiți sunt destinați astupării găurilor bugetare produse de scăderea periodică a prețului țițeiului.

Președintele țării, Vladimir Putin, care dispune de utilizarea lor concretă, consideră că ei trebuie utilizați și pentru proiecte vizând relansarea economiei. În 2020, când se va atinge plafonul maxim de creștere a Fondului, respectiv 400 miliarde ruble, se va trece la atribuirea din el a unor sume pentru diferite finanțări de interes național. La ordinea zilei stau proiecte strategice cum ar fi: reabilitarea șoselelor, modernizarea energetică (energie solară, eoliană etc.), digitalizarea proceselor industriale, dotările pentru învățământ și sănătate, cercetările în domeniul inteligenței artificiale, dezvoltarea regională (Siberia, Extremul Orient și Extremul Nord), crearea unui nou model de piață a muncii (stimularea clasei mijlocii) și altele. Pentru asemenea finanțări, în perioada 2020-2021 ar putea fi alocate câte 45-46 miliarde ruble.

S-a stabilit că finanțarea proiectelor economice cu bani din Fondul Bunăstării Naționale se face numai în cazul unor obiective de anvergură, cu efect cumulativ asupra economiei naționale. Prin efect cumulativ se are în vedere și atragerea unor investiții semnificative de capital privat, în caz contrar statul nefiind interesat să se angajeze financiar. După ce proiectele finanțate dau rezultatele scontate, banii investiți din fond pot fi retrași pentru a fi utilizați în alte scopuri sau pot rămâne, în continuare, pe loc, pentru a fi fructificați. Anton Siluanov, ministrul finanțelor, a precizat că finanțarea din Fond a proiectelor de ordin economic se va face în strictă coordonare cu Banca Centrală, pentru a nu avea o influență negativă asupra politicii monetare și de creditare a acesteia (vezi „Rossiiskaia Gazeta”, din 14 octombrie 2019).

Unii specialiști consideră utilizarea resurselor de stat pentru realizarea de obiective economice ca fiind inadecvată, contravenind rolului principial al statului în societate. În opinia acestora, din moment ce există libertatea inițiativei private, evaluarea oportunității construirii unor asemenea obiective ar fi un atribut exclusiv al oamenilor de afaceri, pe care nu trebuie să-i intereseze utilitatea, ci numai profitul pe care l-ar putea obține de pe urma investiției făcute. Și, de regulă, realizarea multor macroproiecte economice concepute din rațiuni de stat nu este în concordanță cu interesele întreprinzătorilor privați. În acest sens s-a exprimat, la Forumul Financiar de la Moscova, din septembrie 2019, și directorul băncii rusești Sberbank, Herman Gref. Tot la acest Forum, Elvira Nabiullina, guvernatorul Băncii Centrale, a declarat că investițiile de stat în proiecte economice strategice ar trebui evitate, întrucât duc la scăderea veniturilor bugetare și la diminuarea PIB. Cu alte cuvinte, investițiile menite să dea roade peste zeci de ani ar fi de natură să frâneze obiectivul guvernului federal pe termen scurt, de a se ajunge la o creștere economică, de 1,3 la sută în 2019 și de 2-3 la sută în 2020. Chiar dacă admite că, pe termen lung, investițiile de stat conduc la creștere economică, ea insistă asupra faptului că acestea nu sunt recomandabile, deoarece compromițând șansele de creștere imediată, vulnerabilizează și cursul rublei (vezi „Zavtra”, din 23 septembrie 2019).

Oponenții opiniilor de mai sus consideră că rolul investițiilor de stat, strategice, în economie nu poate fi corect evaluat pornind doar de la considerente mercantile, ci numai într-un context mai larg. Chiar dacă, pe moment, ele duc la sporirea cheltuielilor bugetare, în perspectivă sunt de natură să determine dezvoltarea economiei, sporirea locurilor de muncă, a veniturilor bugetare și a veniturilor populației. Dacă în industria petrolieră, în care statul deține importante poziții și care aduce venituri importante bugetului federal, nu se fac investiții pe termen lung, pentru descoperirea de noi zăcăminte de țiței și construirea de sonde, rafinării și infrastructuri corespunzătoare, se va ajunge, la un moment dat, la scăderea producției și, implicit, la reducerea veniturilor bugetare din care, printre altele, se acoperă și cheltuielile pentru protecție socială. Pledând pentru menținerea investițiilor de stat în proiecte economice, susținătorii acestora subliniază că ele nu trebuie făcute hazardat, ci numai pe baza unor studii temeinice de impact, a unor calcule riguroase, pentru a nu irosi resursele financiare disponibile și compromite scopul urmărit.


Poziția Băncii Centrale, potrivit căreia statul nu trebuie să-și cheltuiască banii pentru investiții economice, deoarece provoacă sporirea cheltuielilor bugetare, este criticată și dintr-un alt punct de vedere, oponenții susținând că alternativa nu poate fi acumularea banilor în depozite inerte. Îngroparea unei părți a resurselor naționale în titluri de stat și obligații din diferite țări, în loc să fie folosită pentru finanțarea unor proiecte de utilitate publică, observă aceștia, nu contribuie la dezvoltarea Rusiei, ci la progresul străinătății. Pe de altă parte, în condițiile când statul nu ar face investiții majore în economia Rusiei, întreprinzătorii privați nu ar avea încrederea necesară pentru a participa la proiecte guvernamentale, ci ar prefera să-și învestească banii în off-shore-uri.


În contextul acestor controverse, trebuie ținut seama și de faptul că statul rus deține încă importante poziții în economie, chiar poziții de monopol, cum ar fi cele din industria de armament, energetica nucleară sau industria aero-spațială, fiind proprietarul a numeroase întreprinderi comerciale, companii sau trusturi și controlând, prin pachetul de acțiuni majoritar, activitatea altora, ceea ce face ca el să fie interesat în dezvoltarea acestora, în efectuarea unor investiții benefice pentru sectoarele în cauză. Prin pârghiile administrative pe care le deține, el este în măsură să elaboreze strategii de perspectivă și să le implementeze cu succes. Sceptici în această privință, liberalii intransigenți, al căror reprezentant emblematic este Alexei Kudrin, fost ministru al finanțelor în timpul președinției lui Boris Elțîn, actualmente șef al Curții de Conturi, pun la îndoială șansele de realizare a obiectivelor fixate în proiectul de buget federal pentru perioada 2020-2022, considerând că în intervalul menționat nu vor avea loc nici accelerarea creșterii economice, nici sporirea substanțială a investițiilor (vezi „Vedomosti”, din 15 octombrie 2019).

Fără să țină seama de asemenea pronosticuri, guvernul federal își continuă activitatea pe direcțiile stabilite, acordând 100 miliarde ruble pentru finalizarea unor proiecte de importanță strategică din 10 regiuni mai puțin dezvoltate. Președintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin, a anunțat că, până la finele anului curent, guvernul federal va prezenta un proiect de lege prin care se va da posibilitate ca datoriile administrațiilor regionale pentru credite primite de la centru să fie șterse, cu condiția ca banii în cauză să fie utilizați pentru investiții economice de interes național. Finanțările unor proiecte economice se fac sub diferite forme. Consiliul municipal din Sankt Peterburg a dat în concesie companiei Baltnedvijservisom construirea unei linii de tramvai, în lungime de
21 km, angajându-se ca pe durata amortizării investiției, adică timp de 30 de ani, să compenseze din bugetul său eventualele pierderi suferite de către companie din cauza încasărilor insuficiente din vânzarea biletelor de călătorie.

Consorțiul VTB a întocmit proiecte de modernizare a șoselelor magistrale din diferite regiuni, în valoare de 2.000 miliarde ruble, sperând să atragă la realizarea lor și resurse din Fondul Bunăstării Naționale.
Dorind să sporească interesul întreprinzătorilor privați pentru obiective de importanță națională, guvernul federal a înaintat Dumei de Stat un proiect de lege privind „stimularea investițiilor de capital”, urmând ca aceasta să intre în vigoare la 1 ianuarie 2020. Legea prevede că, în cazul implicării în proiecte guvernamentale, investitorilor privați li se acordă garanții contractuale ferme și compensații pentru eventualitatea unor pierderi datorate înăspririi condițiilor de piață, măririi unor impozite, a tarifelor vamale, modificării condițiilor stipulate în proiectul de investiție ș.a. Intrând în parteneriat cu statul, investitorul privat poate semna un contract-angajament cu firma de stat cu care urmează să colaboreze, precizând suma pe care o investește și cerând partenerului îndeplinirea unor condiții precise. Contractul dă asociaților dreptul ca, în cazul nerespectării de către partener a condițiilor stipulate, să primească despăgubiri corespunzătoare.

În ultimul timp, numărul investitorilor interesați de proiecte guvernamentale este în creștere. Printre aceștia se află și oameni de afaceri din alte țări. Recent, reprezentanții companiei petrochimice naționale Sabic, din Arabia Saudită împreună cu Fondul de Investiții Directe din Rusia, au preluat 50 la sută din finanțările necesare construirii, în Siberia, a unei mari întreprinderi de producere a metanolului. Costul proiectului ar fi de 40-44 miliarde ruble, din care fiecare dintre cei doi parteneri și-a asumat jumătate (vezi „Kommersant”, nr. 187, din 14 octombrie 2019). Compania saudită Aramco intenționează și ea să colaboreze cu o întreprindere de stat rusă la construcția unei mari întreprinderi de producere a gazului lichefiat, în Siberia.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Studiu EY: politici și controverse fiscale – ce ar trebui să aibă în vedere companiile în acest an? 

Reformele fiscale globale implementate de guvernele din întreaga lume...

Rottaprint, investiții de peste 60 milioane euro în 33 de ani de activitate

Compania Rottaprint, prima tipografie flexografică cu acționat 100% românesc,...

Analiză iBanFirst asupra unor eventuale devalorizări competitive în Asia

O analiză făcută de fintech-ul iBanFirst relevă preocupările pieței...