Politizarea tot mai accentuată a comportamentului agenților economici compromite grav statutul Organizației Mondiale a Comerțului. Subordonate intereselor egoiste, mai mult sau mai puțin disimulate, ale companiilor multinaționale și monopolurilor imperialiste, normele OMC își pierd relevanța, nu mai sunt respectate în mod egal, de către toți, uneori fiind ignorate cu desăvârșire.
Exemple semnificative, în acest sens, oferă evoluția furtunoasă a relațiilor economice dintre așa-zisele tabere de „est” și „vest”, în fruntea cărora se situează China și Rusia, pe de-o parte, și SUA, Canada, Marea Britanie și UE, pe de altă parte. Faptul că numeroase întâlniri internaționale se desfășoară cu participări selective, adică cu participanți numai din tabăra estică sau vestică, reprezintă o confirmare a acutizării contradicțiilor dintre interesele acestor grupuri de state. La întrunirile G7 nu participă
China și Rusia, după cum la întrunirile BRICS nu participă SUA, Canada, Japonia, Marea Britanie și țări membre ale UE. La Forumul Economic Internațional de la Sankt Peterburg, din luna iunie a.c., au participat doar reprezentanți ai 40 de state așa-zis „prietenoase față de Rusia”. În altă zonă, SUA se străduiesc să atragă Japonia, Australia, India și țări din sud-estul Asiei într-o coaliție antichineză. Tematica celor mai multe întruniri internaționale este subordonată unor comandamente distincte: prooccidentale sau antioccidentale.
Luând în considerare atitudinea ostilă față de ea a unor țări occidentale, Moscova anunță că Rusia va dezvolta relații economice numai cu țări dornice să facă acest lucru pe baza respectului și avantajului reciproc, în prim-plan situându-se relațiile cu China și ceilalți membri ai BRICS, cu Iranul, Kazahstanul, Armenia, Turcia, Emiratele Arabe Unite sau țări din America Latină și Africa.
Dar ce te faci, că țările occidentale, considerate de ruși „neprietenoase”, acoperă cam 45 la sută din volumul schimburilor comerciale ale Rusiei și sunt foarte greu de substituit, atât cantitativ, cât și calitativ? În martie 2022, valoarea importurilor din Germania s-a redus cu 57 la sută față de aceeași dată a anului 2021, a celor din Franța cu 60,4 iar a celor din SUA cu 78,8 la sută („Kommersant”, din 24 iunie 2022).
Pentru a-și continua activitatea de producție, numeroase întreprinderi rusești își procură piese tehnice, în principal electronice, prin importuri paralele, prin lanțuri de intermediari din țări terțe, faptul că nu cumpără direct de la producător ci „la mâna a doua” ducând la majorarea cu 20 la sută sau chiar mai mult a costurilor. În anul care a trecut, comerțul „paralel”a reprezentat 36 la sută din totalul schimburilor efectuate de către companiile rusești.
În ce privește companiile occidentale, trebuie să facă față, și ele, consecințelor destabilizării comerțului. Între altele, ca măsură de siguranță în eventualitatea renunțării în totalitate la utilizarea țițeiului și gazelor naturale rusești, țările UE se străduiesc să găsească noi furnizori sau să pună în operă resurse energetice alternative. Se reevaluează și posibilitatea revenirii la folosirea cărbunelui și a energiei atomice, considerate până acum mari poluatori ai mediului ambiant.
Deși măsura ministerului american al comerțului de a institui impozite usturătoare pentru importurile de îngrășăminte minerale din Rusia afectează producătorii, care nu mai pot să practice prețuri concurențiale, aceștia, pentru a nu-și pierde nișa de piață, își respectă contractele cu fermierii americani. Din motive asemănătoare, și autoritățile moscovite au decis ca, în pofida obstrucțiilor occidentale, Rusia să continue livrările de gaze naturale, cărbune, țiței și produse petroliere, de metale, cereale, îngrășăminte minerale și lemn, potrivit contractelor încheiate cu beneficiarii.
Până acum, sancțiunile UE au provocat importatorilor și exportatorilor ruși, companiilor rusești de transport pierderi de 333 miliarde de euro la transporturile spre și dinspre UE („Izvestia”, din 22 iunie 2022). Ripostând, guvernul moscovit a interzis circulația, în Rusia, a tirurilor și autocamioanelor înregistrate în UE, dintre care unele aparțin și companiilor rusești. Pentru a le despăgubi, ministerul transporturilor a solicitat un fond special, de 24,5 miliarde ruble. Pierderile înregistrate de companiile din SUA și UE, care fac afaceri cu parteneri estici, sunt, și ele, notabile.
Deocamdată, restricțiile reciproce vizează doar transporturile de produse industriale, nu și produsele farmaceutice, alimentare, îngrășămintele, purtătorii energetici sau metalele, dar transportul lor poate fi pus în cauză în orice moment. Este discutabil și faptul că, întrucât UE a interzis exportul în Rusia al articolelor de lux (automobile mai scumpe de 50.000 euro,
îmbrăcăminte, încălțăminte, ceasuri, accesorii mai scumpe de 300 euro, parfumuri, poșete din piele, vinuri, băuturi alcoolice, delicatese), pe aeroporturile europene călătorilor ruși li se confiscă produsele și mărfurile scumpe cumpărate în timpul călătoriei.
Taxele și interdicțiile privind transportul diferitelor produse au dus la abandonarea căilor tradiționale de transport, la apariția unor căi ocolitoare, de natură să îngreuneze efectuarea schimburilor comerciale între state. Unii cumpărători de produse petroliere rusești doresc să nu fie cunoscut acest fapt, recurgând la diferite subterfugii pentru a masca originea achizițiilor. Astfel, agenția Bloomberg făcea cunoscut că, în interval de 10 zile, trei petroliere rusești au dispărut de pe cadranele radarurilor special amenajate pentru monitorizarea transporturilor de țiței.
Probleme au apărut și în domeniul transportului aerian. Organizația internațională pentru aviația civilă, ICAO, pune sub semnul întrebării siguranța transportului cu nave rusești, sub pretextul că aparatura radioelectronică din dotarea lor nu ar fi de calitate corespunzătoare, ceea ce ar compromite valoarea certificatelor de garanție pe baza cărora se efectuează zborurile („Moskovskii Komsomoleț”, din 23 iunie 2022). Pentru soluționarea obiecțiilor sale, ICAO a dat celor în cauză răgaz până la 14 septembrie 2022. În caz de eșec al negocierilor, concluziile organizației privind siguranța zborurilor urmează să fie făcute publice, implicând firești consecințe negative pentru transportatori. De menționat că sunt vizate și unele companii aeriene din Rusia care utilizează, în regim de leasing, nave înregistrate în alte state, potrivit standardelor de funcționare ale acestora.
Pe data de 18 iunie a.c., invocând sancțiunile UE, autoritățile de la Vilnius au interzis tranzitul feroviar și auto prin Lituania al unor produse nealimentare spre enclava rusă Kaliningrad, afectând 45-50 la sută din volumul mărfurilor rusești destinate acesteia. În urma operațiilor de control, la frontieră s-au format cozi kilometrice de tiruri și alte mijloace de transport, întârziind aprovizionarea populației cu produse necesare. Desigur, există posibilitatea transporturilor ocolitoare pe cale maritimă, dar ele implică reorganizări și costuri suplimentare.
În contextul reorganizărilor impuse de UE, ministerul german al economiei examinează posibilitatea exproprierii unei părți din conducta rusească de gaze Nord Stream 2, în vederea racordării ei la o conductă pentru gaze lichefiate. Punerea în practică a proiectului ar îngreuna și mai mult livrarea gazelor rusești în țările UE, provocând și complicații de ordin juridic, deoarece, alături de compania rusă Gazprom, coproprietari ai acestei conducte sunt încă cinci concerne energetice europene. Deja faptul că Germania a refuzat să mai livreze Rusiei turbinele Siemens pentru comprimarea gazelor în conducta Nord Stream 2
a dus la reducerea cu 40 la sută a tranzitului gazelor, punând în pericol eforturile autorităților germane de a face rezerve în depozitele subterane, în proporție de 80 la sută din capacitatea lor.
Nu lipsite de consecințe sunt perturbările din cadrul sistemului bancar. Rusia a ripostat în oglindă la faptul că rezervele valutare rusești, în euro și dolari, din mari bănci occidentale au fost blocate, iar depozitele unor companii sau persoane fizice confiscate. Pretextând că nu mai dispune de valuta necesară, Moscova a hotărât plata în ruble a datoriei de stat a Rusiei. Un împrumut făcut în dolari sau euro ar urma să fie rambursat în ruble, la un curs evaluat pe baza pieței valutare interne a Rusiei. Unele bănci rusești au încetat să mai deschidă conturi și depozite în euro și dolari, fapt care provoacă dificultăți multor agenți economici rezidenți. Alte bănci rusești au început să perceapă comisioane de 10 la sută pentru depuneri în valută mai mari de 1.000 euro sau dolari, încurajând, astfel, depunerile în ruble.
Excluderea băncilor rusești din sistemul SWIFT de informații financiare stimulează demersurile Moscovei în vederea punerii în funcțiune a unui sistem alternativ, SPFS, care să ușureze decontările internaționale, să contribuie la dedolarizarea economiei mondiale și la promovarea valutelor unor economii emergente. În cadrul BRICS se discută oportunitatea unei valute de rezervă care să înlocuiască dolarul sau euro. Ea ar putea avea la bază un coș valutar constituit din monedele naționale ale celor cinci state membre. Pe moment însă, nu sunt create condițiile economice necesare punerii în practică a inovației. Monedele țărilor BRICS nu au suficientă stabilitate, caracterizându-se printr-o prea mare volatilitate.
Perturbarea schimburilor comerciale sporește pericolul unei crize alimentare globale, care ar putea să afecteze pe termen imprevizibil marea majoritate, dacă nu chiar întreaga populație a lumii. Conflictul militar dintre Rusia și Ucraina, generator de mari blocaje ale producției agricole și ale exportului de cereale, constituie un factor agravant al acestui pericol. Se știe că Rusia și Ucraina dețin o cotă de 30 la sută din producția mondială de grâu și orz, 25 la sută din cea de porumb și 50 la sută din cea de floarea-soarelui, contribuind substanțial la satisfacerea necesităților pieței planetare. Dar, din lipsa posibilităților de transport, în silozurile ucrainene sunt blocate 90 milioane tone de cereale. Din producția de 80-90 milioane tone de cereale pe anul în curs, Rusia intenționează să exporte doar 45 milioane tone, respectiv cu 8,3 la sută mai puțin decât în anul precedent, pentru a face mai multe rezerve („Vedomosti”, din 21 iunie 2022). Cantitatea exportată ar putea să crească până la 50 la sută din recoltă, beneficiarii preferați fiind țări din Africa și Orientul Apropiat.
Necesitatea normalizării relațiilor economice internaționale este indiscutabilă, imperioasă. Dar care pot fi soluțiile pentru acest demers? Părerile asupra lor se bat cap în cap. După unii lideri marcanți ai taberei „occidentale”, printre care Jo Biden, Boris Johnson și alții, pentru a pune capăt conflictelor internaționale existente, țări cu regimuri nedemocratice, dictatoriale, precum China și Rusia, trebuie scoase din joc, distruse pur și simplu, fie prin intermediul războiului rece, prin blocade și sancțiuni economice, fie chiar prin forța armelor.
Adversarii din tabăra „antioccidentală” își transcriu strategia în principii care ar trebui să guverneze lumea contemporană. Președintele chinez, Xi Jinping, deplânge tendința politizării relațiilor economice, a abordării problemelor planetei prin prisma intereselor egoiste, de bloc, pledând pentru înlăturarea barierelor comerciale artificiale, pentru o cât mai largă cooperare economică a statelor. Președintele Vladimir Putin susține că epoca lumii „unipolare”, subordonată intereselor și voinței unei singure puteri, în contrast cu realitățile contemporane, s-a încheiat, fiind în curs de afirmare rânduielile unei lumi multipolare, născută din necesitatea adaptării comportamentului statelor la noile raporturi de forțe economice,
politico-militare și culturale internaționale.
