Nu numai oamenii, ci și toate activitățile lor sociale au de suferit de pe urma enigmaticei COVID-19. Între altele, pandemia de COVID-19 a răvășit, mai mult sau mai puțin grav, economiile multor țări, fiind, se pare, mai îngăduitoare doar cu industria medicamentelor și rețeaua farmaciilor, cărora le-a cruțat sau chiar sporit profiturile.
Se știe, de pildă, că pentru Rusia industria petrolieră constituie un inestimabil izvor de venituri. Dar, de pe urma pierderilor provocate de virus, a reducerii producției și scăderii prețului țițeiului pe piețele internaționale, profiturile industriei petroliere rusești vor suferi, în 2020, pierderi de 18 miliarde dolari, iar din cauza diminuării impozitelor petroliere bugetul de stat va pierde 50 miliarde ruble (vezi „Kommersant”, din 28 aprilie 2020). Potrivit acordurilor încheiate cu OPEC, Rusia trebuie să-și reducă producția de țiței, în 2020, cu 511 milioane tone, în timp ce prețul țițeiului Urals ar putea scădea la 27,7 dolari/baril, iar al țițeiului Brent până la 19 dolari/baril. Din această cauză, deficitul balanței externe de plăți a Rusiei se ridică la 10 miliarde dolari lunar (vezi „Kommersant”, din 2 mai 2020).
Cunoscutul economist Arkadii Dvorkovici consideră că Rusia se află doar într-o fază incipientă a crizei economice cu care se va confrunta în viitoarele luni, iar banca centrală a țării anticipează o diminuare anuală a PIB-ului național cu 4-5 la sută.
Pentru a face față pierderilor în urma reducerii activităților economice, managerii diferitelor întreprinderi private au adoptat măsura trimiterii salariațiilor în concedii fără plată sau a reducerii salariilor. Așa se face că, în luna aprilie, numărul șomerilor din în Rusia a crescut doar cu 250.000, șomajul afectând, pe ansamblu, doar 5 la sută din populația aptă de muncă. Pentru circa 45 la sută din salariați s-a redus timpul de muncă. Și-au păstrat veniturile anterioare doar 29 la sută din salariați, iar, datorită orelor suplimentare efectuate, 20 la sută au obținut chiar venituri mai mari. Efect al măsurilor de carantină, a luat amploare munca la domiciliu, care, în unele privințe, cum ar fi economia de timp pentru transport, s-a dovedit mai eficientă decât la locul de muncă. Bineînțeles că rezolvarea online a problemelor presupune ca întreprinderile în cauză să fie conectate la rețeaua informatică și ca salariații lor să dispună acasă de computere corespunzătoare.
Testarea stresului bancar de către Centrul de Macroanaliză și Prognoză pe Termen Scurt de la Moscova a relevat că, deși în luna aprilie a.c. capitalizarea sistemului bancar s-a resimțit de pe urma unui gol de 110-120 miliarde ruble, aceasta nu pune în pericol stabilitatea sistemului. Se speră că prin măsurile preventive adoptate ea va putea fi asigurată pe întreg intervalul 2020-2021. În contextul variantelor de stres posibil, s-a avut în vedere căderea cursului rublei, eventual, până la 100 ruble/dolar, devalorizarea cu 40 la sută a diferitelor obligații, scăderea cu 25 la sută a schimburilor bancare sau reducerea portofoliului de credite cu 10 la sută. Pierderile de pe urma devalorizării hârtiilor de valoare s-ar putea ridica la 1.700 miliarde ruble. Sunt anticipate și pierderile datorate producerii unor „găuri negre” și falimente în sistem. Se estimează că pentru 228 de bănci va fi necesară o anumită recapitalizare, pentru care va trebui găsite resursele adecvate în afara acționariatului. O mână de ajutor este așteptată din partea statului.
Potrivit evaluărilor directorului Centrului pentru Sectorul de Stat al Economiei, de pe lângă Școala Superioară de Economie din Moscova, Tatiana Abankina, cursul rublei își menține tendința de scădere, nivelul de 70 ruble/dolar, din luna mai a.c., urmând să coboare în continuare. După unii comentatori nivelul ar fi însă de 78-80 ruble/dolar. La 6 mai 2020 cursul oficial al al dolarului stabilit de către banca centrală a fost de 73 ruble/dolar, iar al euro – de 80 ruble/euro. Nici inflația nu poate fi stopată, ritmul ei, în luna mai, fiind de 1,5 la sută.
Pentru a permite menținerea stabilității vieții economice în perioada pandemiei, diferite țări au adoptat măsuri de ajutorare a păturilor dezavantajate, fie prin scăderea impozitelor, fie prin distribuirea unor sume de bani. În SUA, s-a acordat un ajutor de 1.200 dolari tuturur cetățenilor cu venit anual mai mic de 75.000 dolari, precum și 500 dolari pentru fiecare copil al acestora. În Germania se acordă 5.000 euro, în Grecia – 800 euro, în Japonia – echivalentul a 926 dolari, în Hong Kong – 1.300 dolari, în Singapore – 425 dolari etc.
Dmitri Peskov, șeful biroului de presă al președintelui Rusiei, a declarat că este posibil ca, în perioada pandemiei, să se acorde și populației nevoiașe din Rusia, o singură dată, un anumit ajutor bănesc. Experții cred că Rusia dispune de resurse pentru a acorda fiecărui cetățean matur câte 120.000 ruble și fiecărui copil câte 60.000 ruble (vezi „Moskovskii Komsomoleț”, din 5 mai 2020). Dar măsurile preconizate de guvernul federal pentru sprijinirea financiară a păturilor defavorizate sunt taxate de către unii comentatori ca fiind inoportune, aceștia considerând că ajutorul trebuie acordat doar cu adresă precisă, vizând eficiența lui, nu „aruncându-se banii din elicopter”, la întâmplare. Elvira Nabiullina, șefa băncii centrale, și Gherman Gref, șeful băncii de stat Sberbank, susțin că distribuirea de bani populației provoacă pusee ale inflației, în urma cărora banii primiți nu mai sunt de niciun folos (vezi „Kommersant”, din 4 mai 2020).
În urma pandemiei, guvernul federal a fost nevoit să rectifice capitolul
cheltuieli din bugetul pe 2020, pentru a se plia pe noile necesități, în primul rând pe necesitatea sprijinirii economiei. Acestui obiectiv i s-au afectat 646 miliarde ruble, din care 351 de miliarde reprezintă bani retrași de la alte capitole. Marile proiecte naționale au fost private, astfel, de 200 miliarde ruble. Prin amânarea cu șase luni a indexării salariilor angajaților de stat s-au mai redirecționat 59 miliarde, prin retragerea granturilor bancare pentru regiuni – 50 miliarde, iar prin amânarea proiectelor de modernizare a rețelei sanitare – încă 50 miliarde.
Greu de evaluat sunt daunele provocate de virus bugetelor regionale. După calculele analiștilor, în 2020, circa 9 la sută dintre acestea vor înregistra deficite, în timp ce, anterior, procentul nu depășea 2 la sută. În luna aprilie, încasările bugetelor regionale din impozitele pe profit au scăzut cu 41 la sută iar cele din TVA cu 14 la sută. Fără ajutor de la centru (foarte problematic și el), multe proiecte regionale nu vor putea fi duse la bun sfârșit. Cele 280 miliarde ruble subvenții acordate de către Moscova vor fi insuficiente pentru compensarea pierderilor. Un anumit sprijin îl reprezintă prelungirea termenului de acordare a creditelor pe termen scurt, de la centru, de la 90 la 180 zile. La 1 aprilie 2020, datoriile de stat ale regiunilor se ridicau la 2055 miliarde ruble. Recursul la credite bancare și la împrumuturile de la populație, prin lansarea de obligații garantate de stat reprezintă soluția de rezervă.
Greutățile datorate virusului determină și populația să-și reconsidere planificările cheltuielilor, inclusiv economiile. Depunerile cetățenilor, atât în ruble cât și în valută, au început să se reducă, astfel, încât, numai în luna aprilie a.c., depozitele în ruble mai lungi de o lună s-au redus cu 224 miliarde, iar depozitele în dolari cu 4,5 miliarde. Spre a contracara această tendință, unele bănci au suprimat comisioanele pentru transferuri bancare cu sume mai mici de 100.000 ruble, în timp ce altele le-au suprimat pentru orice sumă (vezi „Rossiiskaia Gazeta”, din 30 aprilie 2020).
Elvira Nabiullina, șefa băncii centrale, a anunțat intenția scăderii dobânzilor pentru depozitele în ruble, până la 3-4 la sută anual. Pe această cale, nici măcar depunătorii celor mai avantajoase depozite nu vor putea obține dobânzi mai mari de 4,15 la sută. Situația nu convine deloc băncilor ale căror venituri au scăzut, deja, semnificativ din cauza împuținării numărului de amatori de depuneri. Pentru a-și compensa pierderile, băncilor li s-a recomandat practicarea de depozite pe termene cât mai lungi. Dar nici clienții nu mai câștigă prea mult, deoarece o sumă frumușică din dobânda obținută este transferată automat în fondul Memoria Generațiilor, destinat acordării de ajutoare veteranilor celui de-al doilea război mondial.
Nemaifăcând depuneri, deoarece au nevoie de mai mulți bani pentru a-și face cumpărăturile necesare, oamenii solicită, în schimb, mai multe credite. Dar băncile au devenit prevăzătoare și, în absența unor garanții solide, nu le mai acordă. Pe ansamblul sistemului bancar, în luna aprilie, creditările s-au diminuat cu 5 la sută, excepție făcând însă creditele ipotecare, în sprijinul cărora a intervenit statul prin scăderea dobânzii de bază. La creditele ipotecare pentru locuințele construite în cadrul programelor sociale ale statului dobânda scade la 6,2 la sută, iar pentru locuințe achiziționate la mâna a doua – la 8,1 la sută.
Înainte de pandemie, sistemul bancar era mereu în criză de bani lichizi, cash, pentru diferite plăți către persoane fizice sau juridice. La declanșarea pandemiei, populația a început să se aprovizioneze cu produse alimentare și de larg consum, necesitând pentru cumpărături sume mai mari de bani lichizi. Nedispunând de sumele solicitate, pentru a face față, banca centrală a recurs la tipărirea de noi cantități de bancnote. În prezent, ca urmare a diminuării activităților comerciale și, în general, economice, cererea de bani s-a redus cu 30 la sută, eliberând sistemul de stresul permanent în care funcționa. La relaxarea sistemului bancar contribuie substanțial extinderea comerțului electronic.
În scopul prevenirii transmiterii infecției prin intermediul bancnotelor, băncile au luat măsura ca, înainte de a fi redistribuite, bancnotele depuse în bancomate să fie ținute în așteptare, 14 zile, până la dispariția microbilor. Cu același scop, unele bancomate nu mai primesc depuneri, ci efectuează doar retrageri de numerar. În procesul de fabricare a bancnotelor, se introduc biocide utilizate la fabricarea medicamentelor.
Ca și în alte țări, bulversarea provocată de coronavirus constituie și în Rusia prilej de discuții și controverse, dând naștere inclusiv unor teorii conspiraționiste. Profesorul Vladimir Katasonov, președintele unei importante societăți economice, privește fenomenul COVID-19 prin prisma dezbaterilor care au avut loc în 1968 în cadrul Clubului de la Roma privind suprapopularea planetei. Acestea au scos în evidență faptul că, pentru a nu epuiza resursele planetei și a nu polua iremediabil biosfera, populația pământului n-ar trebui să depășească 1 miliard de persoane, în timp ce, la ora actuală, ea depășește 7 miliarde. Așa stând lucrurile, o molimă ca cea prin care trecem nu face decât să ușureze sarcina extrem de dificilă de reducere a populației globului.
Profesorul Katasonov amintește, printre recomandările Clubului, și liberalizarea economiei mondiale, lichidarea barierelor tarifare naționale, „deindustrializarea” și construirea unei societăți „postindustriale”, obiective care nu corespund năzuințelor popoarelor, ci intereselor marilor corporații și centre financiare, ale „stăpânilor banilor” avizi de noi cuceriri și câștiguri. Așa stau, probabil, lucrurile, subliniază autorul, și cu tevatura în jurul coronavirusului, deoarece ea are doar 1 la sută acoperire de ordin medical, 99 la sută ținând de contribuția mass-media. Și, adaugă el, știința, care are misiunea de a promova adevărul, a ajuns azi în situația de a crea adevăruri necesare „stăpânilor banilor” (vezi „Pravda”, din 2 mai 2020).
Întrebarea „qui prodest?”, respectiv cui îi folosește pandemia în cauză, este colportată în mai toate felurile, dar rămâne, deocamdată, fără un răspuns plauzibil. De asemenea, nu vom putea ști cu certitudine nici dacă molima este un fenomen spontan, natural, sau unul provocat din greșeala sau nesăbuința unor semeni de-ai noștri.
