Nu numai oamenii, ci și toate activitățile lor sociale au de suferit de pe urma enigmaticei COVID-19. Între altele, pandemia de COVID-19 a răvășit, mai mult sau mai puțin grav, economiile multor țări, fiind, se pare, mai îngăduitoare doar cu industria medicamentelor și rețeaua farmaciilor, cărora le-a cruțat sau chiar sporit profiturile.
Se știe, de pildă, că pentru Rusia industria petrolieră constituie un inestimabil izvor de venituri. Dar, de pe urma pierderilor provocate de virus, a reducerii producției și scăderii prețului țițeiului pe piețele internaționale, profiturile industriei petroliere rusești vor suferi, în 2020, pierderi de 18 miliarde dolari, iar din cauza diminuării impozitelor petroliere bugetul de stat va pierde 50 miliarde ruble (vezi „Kommersant”, din 28 aprilie 2020). Potrivit acordurilor încheiate cu OPEC, Rusia trebuie să-și reducă producția de țiței, în 2020, cu 511 milioane tone, în timp ce prețul țițeiului Urals ar putea scădea la 27,7 dolari/baril, iar al țițeiului Brent până la 19 dolari/baril. Din această cauză, deficitul balanței externe de plăți a Rusiei se ridică la 10 miliarde dolari lunar (vezi „Kommersant”, din 2 mai 2020).
Cunoscutul economist Arkadii Dvorkovici consideră că Rusia se află doar într-o fază incipientă a crizei economice cu care se va confrunta în viitoarele luni, iar banca centrală a țării anticipează o diminuare anuală a PIB-ului național cu 4-5 la sută.
Pentru a face față pierderilor în urma reducerii activităților economice, managerii diferitelor întreprinderi private au adoptat măsura trimiterii salariațiilor în concedii fără plată sau a reducerii salariilor. Așa se face că, în luna aprilie, numărul șomerilor din în Rusia a crescut doar cu 250.000, șomajul afectând, pe ansamblu, doar 5 la sută din populația aptă de muncă. Pentru circa 45 la sută din salariați s-a redus timpul de muncă. Și-au păstrat veniturile anterioare doar 29 la sută din salariați, iar, datorită orelor suplimentare efectuate, 20 la sută au obținut chiar venituri mai mari. Efect al măsurilor de carantină, a luat amploare munca la domiciliu, care, în unele privințe, cum ar fi economia de timp pentru transport, s-a dovedit mai eficientă decât la locul de muncă. Bineînțeles că rezolvarea online a problemelor presupune ca întreprinderile în cauză să fie conectate la rețeaua informatică și ca salariații lor să dispună acasă de computere corespunzătoare.
Testarea stresului bancar de către Centrul de Macroanaliză și Prognoză pe Termen Scurt de la Moscova a relevat că, deși în luna aprilie a.c. capitalizarea sistemului bancar s-a resimțit de pe urma unui gol de 110-120 miliarde ruble, aceasta nu pune în pericol stabilitatea sistemului. Se speră că prin măsurile preventive adoptate ea va putea fi asigurată pe întreg intervalul 2020-2021. În contextul variantelor de stres posibil, s-a avut în vedere căderea cursului rublei, eventual, până la 100 ruble/dolar, devalorizarea cu 40 la sută a diferitelor obligații, scăderea cu 25 la sută a schimburilor bancare sau reducerea portofoliului de credite cu 10 la sută. Pierderile de pe urma devalorizării hârtiilor de valoare s-ar putea ridica la 1.700 miliarde ruble. Sunt anticipate și pierderile datorate producerii unor „găuri negre” și falimente în sistem. Se estimează că pentru 228 de bănci va fi necesară o anumită recapitalizare, pentru care va trebui găsite resursele adecvate în afara acționariatului. O mână de ajutor este așteptată din partea statului.
