Ieșirea din labirint

Bazându-se pe evaluările experților săi, guvernanții moscoviți consideră că economia Rusiei a pus capăt perioadei de recesiune, ieșind din labirintul în care s-a aflat și marcând începutul unei creșteri. Anunțul a dat rușilor un sentiment de ușurare, predispunându-i la așteptări optimiste. Potrivit Agenției federale pentru statistică, „Rosstat”, după câteva semestre de regres, la începutul anului 2017, economia Rusiei începe să înregistreze anumite creșteri cantitative. Față de scăderea de -1,9 la sută a PIB, de la începutul anului 2015, la finele anului 2016 s-a înregistrat o majorare a lui de 0,3 la sută. Darea de seamă privind activitatea guvernului federal, în 2016, prezentată Dumei de Stat, de către premierul Dimitri Medvedev, releva că, în anul care a trecut, toate ramurile de bază, strategice, ale economiei au înregistrat un oarecare progres, reprezentând nu doar un succes al ramurei în cauză, ci și o îmbunătățire sistemică.
Ar fi vorba, dacă nu de ieșirea din criză, măcar de un stadiu terminal al acesteia. În 2016, producția industrială a sporit cu 1,3 la sută și cea agricolă cu 5 la sută. În comparație cu 2015, industria grea a crescut cu 9,9 la sută, exportul de produse ale industriei grele cu 7,2 la sută, producția de utilaj petrolier cu 7,13 la sută. Companiile „Lukoil” și „Rosnefti” au proiecte de anvergură în vederea valorificării zăcămintelor de țiței și gaze din zonele arctice. Un ritm sporit înregistrează extracția de cărbune și producția de electricitate. S-au produs 119 milioane tone cereale reprezentând o creștere de 13,7 la sută față de 2015. Ministrul dezvoltării economice, Maksim Oreșkin, speră că, datorită condițiilor interne și externe, pentru perioada 2018-2025, poate fi realizat un ritm anual de creștere a PIB de 1-2, eventual, 3 la sută. Faptul că, în primul trimestru al anului 2017, valoarea PIB a crescut cu 0,5%, iar în trimestrul al II-lea cu 2,5%, că în acest interval investițiile au sporit cu 6,3% constituie o bază bună pentru dezvoltarea viitoare – apreciază președintele Vladimir Putin (vezi TASS, din 21 septembrie 2017).
Argumentele guvernanților au în vedere atât creșterile efective din cadrul unei ramuri sau al alteia, cât și soliditatea balanței de plăți, dependența tot mai redusă față de datoria externă, controlul ferm al deficitului bugetar (cu ajutorul Fondului federal de rezervă, din care, în 2015-2016 s-au extras 4.700 miliarde ruble), inflația scăzută, și reducerea dependenței față de prețul hidrocarburilor, prin lansarea unor produse industriale manufacturate, competitive calitativ și la preț, care să echilibreze balanța comercială. Semne bune sunt considerate, de asemenea, nivelul de 4,2 la sută al inflației, de 5,5 la sută al șomajului și creșterea salariului minim pe economie până la 7.500 ruble, lunar (120 euro). De menționat, însă, că minimumul existențial calculat este de 10.500 ruble și că 5.400.000 persoane au venituri sub acest nivel. Salariul mediu, lunar, pe federație (36.000 ruble) variază în funcție de regiune. În unele, el este de 48.000 ruble, iar în altele coboară până la 10-11.000 ruble. Sunt și salarii de 100.000-150.000 ruble. În ramuri considerate de importanță deosebită pentru securitatea națională, s-au realizat majorări. În sănătate de 6,2 la sută, cultură și artă de 5,7 la sută, învățământ de 4,3 la sută. Au sporit cu 4,3 la sută și alocările pentru serviciile de protecție socială.
Un factor al revirimentului clamat îl constituie sistemul financiar. În ultimii 2 ani, el a funcționat fără crize, dar, în opinia specialiștilor, până la o stabilizare și funcționare normală a lui mai sunt multe de făcut. Conform analizei ACRA FSI, indexul stresului financiar, în Rusia, devine mai mic. Ponderea creditelor cu probleme, în 2017, va scădea, de la 15 la sută, la mai puțin de 14 la sută. Trebuie ținut seamă și de aprecierea rublei în raport cu valutele internaționale. Față de raportul 70 ruble/dolar, cât era în toamna anului 2016, în aprilie 2017, s-a ajuns la 55 ruble/dolar, pentru ca la mijlocul lunii septembrie să ajungă la 58 ruble/dolar (vezi „Kommersant”, din 22 septembrie 2017). Vicepremierul Arkadi Dvorkovici crede că, în scurt timp, se va reveni la un raport de 60 ruble/dolar.
O importantă contribuție la redresarea economiei au adus-o subvențiile statului, resursele financiare puse la dispoziția diferitelor ramuri productive de către acesta. Pentru anul 2017, industria constructoare de mașini, dar și unele întreprinderi ale industriei ușoare, beneficiază de finanțări în valoare de 80 miliarde ruble. Alte zeci de miliarde sunt afectate pentru modernizarea infrastructurilor, în primul rând rutiere, precum și agriculturii. În 2016, investițiile companiilor petroliere, majoritatea de stat, s-au ridicat la 137 miliarde ruble.
Reducerea exportului de materii prime și înlocuirea acestora cu produse manufacturate reprezintă una dintre direcțiile restructurării relațiilor comerciale externe și, implicit, a relansării economiei. Datorită faptului că, în urma sancțiunilor occidentale, Rusia a fost nevoită să înlocuiască cu produse proprii un număr însemnat de componente industriale, multe întreprinderi rusești aflate în declin și-au revenit, și-au modernizat procesele tehnologice, fiind acum în măsură, să acopere necesitățile pieței interne, dar și să poată exporta, făcând față concurenței. Gleb Nikitin, adjunctul ministrului industriei și comerțului, arată că, pentru a avea succes în cucerirea unor nișe corespunzătoare pe piețele internaționale, strategia exporturilor trebuie să fie mai curajoasă, mai inventivă, respectiv, mai „agresivă”. În acest scop, a fost creat „Centrul pentru export”, al cărui misiune este de a corela activitățile de export ale diferitelor sectoare, de a adopta metodologii specifice pentru accesarea piețelor din diferite zone ale planetei. Pentru avionul de pasageri Sukhoi Superjet (SSJ100), de pildă, sunt vizate țări din Europa (Serbia), Asia de sud-est (India) și Africa (Egipt), ținându-se seamă de necesitățile pieței respective, de posibilitățile de plată ale acesteia, precum și de șansele în concurența cu alte firme străine. Se preconizează deschiderea de reprezentanțe comerciale în noi amplasamente geografice. Odată cu atenția acordată industriei de mașini, se contează și pe performanțele pe care le pot înscrie la export industria chimică și textilă.
De pe urma revirimentului economic beneficiază, nemijlocit, bugetul de stat, ale cărui venituri sunt, însă, mult afectate de nivelul ridicat al evaziunii fiscale. Potrivit unor calcule ale ministrului finanțelor, Anton Siluanov, pierderile datorate economiei subterane s-ar ridica, la 3.000 miliarde ruble, anual. Pentru a contracara sustragerea de la impozitare a veniturilor realizate în economia subterană, guvernul federal pregătește o reformă fiscală vizând reducerea ponderii contribuțiilor la asigurările sociale și sporirea cotei TVA, astfel încât ele să se egalizeze la nivelul de 22 la sută. Anumiți „binevoitori”, insinuează, însă, că, pe această cale, povara impozitelor pe cap de locuitor va crește cu 8.200 ruble.
Fostul ministru de finanțe, Aleksei Kudrin, actualmente director al Centrului de proiecte strategice, susține că, pentru a nu fi compromise proiectele din domeniul protecției sociale a populației, cu precădere al sănătății, învățământului și culturii, nu este obligatorie menținerea nivelului de 1 la sută a deficitului bugetar, stabilit pentru anul în curs, fiind acceptabil și unul de 1,5 la sută sau mai mare, cu condiția ca el să poată fi acoperit din resurse interne. Ca atare, guvernul federal a inițiat un împrumut public, punând în vânzare obligațiuni de stat cu termen de maturitate de trei ani și cu dobândă anuală de 7 la sută. La finele anului 2016, rezervele valutare și de aur ale statului se ridicau la 400 miliarde dolari.
Revirimentul economiei rusești este contestat vehement de către reprezentanții opoziției. Cu o rândunică nu se face primăvară, afirmă ei malițios, referindu-se la vulnerabilități ale acestuia și punând la îndoială șansele sustenabilității lui. Guvernul este învinuit că nu are un plan coerent de dezvoltare a economiei, oscilând între proiecte pe termen mediu sau lung și măsuri de moment, impuse de realitatea presantă. Printre altele, se reproșează autorităților că succesele lăudate au avut loc în condițiile când angajările de personal în economia subterană s-au ridicat la 15,4 milioane de oameni (21,2 la sută din totalul celor aflați în câmpul muncii) care au încasat salarii neimpozitate în sumă de 10.000 miliarde ruble. Opozanți de stânga atrag atenția că succesele clamate servesc, de fapt, marilor companii și afaceriști și nu maselor de bază ale populației, că modelul economic propulsat nu este unul social, ci unul „corporatist”. Populația este contrariată de mărimea și luxul vilelor și yahturilor celor bogați, de inechitatea căilor de dobândire a lor, de discrepanța dintre posibilitățile de câștig ale unor categorii de cetățeni și ale altora, dintre averile modeste ale celor mulți și cele fabuloase ale celor puțini. Un sondaj de opinie în materie relevă că 57,2 la sută dintre subiecți apreciază că situația economică este satisfăcătoare, stabilă, 7,1 la sută cred chiar că ea se îmbunătățește, 28,6 la sută reclamă înrăutățiri iar 7,1 la sută consideră că lucrurile merg foarte rău. Criteriul respondenților a fost, desigur, buzunarul propriu.