_________________
Cornel Almășan,
jurnalist specializat în economie mondială
Potrivit multor comentatori, Asia devine, pe zi ce trece, un factor important al schimbării echilibrului geo-strategic global, al asigurării stabilității și securității planetei. Niciuna din țările lumii, mai ales marile puteri, nu poate ignora implicațiile situației din Asia asupra echilibrului mondial de forțe, necesitatea de a se raporta corect la ele, pentru a adopta măsurile asigurătorii de circumstanță și pentru a-și promova propriile interese.
După cum se știe, un aspect preocupant pentru guvernanții americani îl constituie securitatea Taiwanului, pericolul ca acesta să ajungă sub controlul Beijingului. Iar perspectiva implicării SUA într-un conflict militar cu China, pentru apărarea Taiwanului, îngrijorează numeroși americani angajați în afaceri cu parteneri din regiune. Totodată, SUA se străduiesc să nu slăbească bunele relații cu India, cu care întrețin relații economice deosebit de avantajoase. În anul 2021, volumul schimburilor comerciale bilaterale s-a ridicat la80 miliarde dolari. Pe de altă parte, SUA încearcă să atragă India într-o alianță antichineză. Washingtonul dorește să-și mențină neslăbită influența și în alte zone ale continentului asiatic, între care, pe prim plan, Golful Persic și Orientul Apropiat.
Schimbările echilibrului strategic în Asia sunt de natură să afecteze interesele a numeroase cercuri de afaceri europene care depind de siguranța piețelor de afaceri de pe continent. O demonstrează recentele luări de poziție ale guvernanților UE. În opinia cunoscutului specialist rus în probleme asiatice Viktor Șumski, ascensiunea talibanilor în Afganistan sau instabilitatea din Myanmar, de pildă, pot antrena perturbări ale echilibrului regional, cu ecouri pe arii mult mai întinse (vezi „Moskovski Komsomoleț”, din 6 decembrie 2021).
În privința poziției față de situația din Asia, nici Rusia nu face excepție. Guvernanții moscoviți urmăresc cu vigilență evoluția relațiilor cu statele din Asia, grăbindu-se să valorifice operativ orice oportunitate diplomatică sau de afaceri apărută. Nu întâmplător, cea de-a XII-a conferință a clubului de dezbateri Valdai, de la Moscova, din 7-8 decembrie 2021, s-a desfășurat sub genericul „Rusia și Asia în procesul schimbării ordinii mondiale”. O exemplificare a acestei orientări este amplificarea schimburilor comerciale și a cooperării în producție cu China, India, Turcia, Iran, Coreea, Vietnam, Emiratele Arabe ș.a., cu unele dintre acestea Rusia având încheiate acorduri comerciale sau de colaborare pe termen lung.
De o mare atenție din partea Rusiei se bucură relațiile cu India. Lăsând la o parte faptul că pozițiile liderilor de la Moscova și de la New Delhi coincid în numeroase probleme politice de ordin internațional, crește interesul celor două capitale pentru extinderea schimburilor și a unei cooperări economice reciproc avantajoase. Vizita din 6 decembrie 2021 a șefului de stat rus în India se înscrie în acest context. Întâlnirea președintelui Vladimir Putin cu premierul Narendra Modi s-a încheiat cu semnarea unui amplu set de acorduri de colaborare, precum și cu o declarație comună privind parteneriatul în numele „păcii, progresului și înfloririi” („Izvestia”, din 7 decembrie 2021). Discuțiile celor doi lideri au vizat un larg cerc de probleme de interes comun (după unii comentatori, 99), incluzând aspecte privind stabilitatea strategică pe continent, situația din regiunea limitrofă Oceanului Pacific, combaterea terorismului, evoluția evenimentelor din Afganistan, precum și intensificarea acțiunilor de colaborare economică dintre cele două țări.
În 2021, se împlinesc 50 de ani de la încheierea acordului bilateral de pace și prietenie, cele două țări fiind legate, din anul 2010, printr-un parteneriat strategic special, ambele colaborând și în cadrul structurilor economice internaționale – Shanghai și BRICS create pentru a combate tendințele monopoliste exclusiviste de pe piața mondială. Anual, alternativ, la Moscova și New Delhi, au loc întâlniri la cel mai înalt nivel ale celor doi șefi de stat.
În perioada ianuarie-noiembrie 2021, schimburile economice indo-ruse au sporit cu 38 la sută, ajungând la 8,8 miliarde dolari și urmând să se amplifice pentru ca, până în 2025, să ajungă la 30 miliarde. Dar, în comparație cu amploarea colaborării indo-ruse din perioada regimului sovietic, actualul nivel trebuie considerat ca fiind modest. Obiectivul realizării, până în anul 2025, a unor investiții reciproce în valoare de
50 miliarde dolari, precum și introducerea unui sistem de decont direct în valuta națională a celor două țări denotă, totuși, un stadiu avansat de parteneriat economic.
Cooperarea în producție între India și Rusia include domenii strategice de vârf, cum sunt explorările cosmice și energetica nucleară. După câteva decenii de la lansarea în spațiu cu o rachetă sovietică a unui astronaut indian, au loc, în prezent, antrenamente pentru lansarea celui de-al doilea. De asemenea, trebuie menționată creșterea livrărilor rusești de echipamente industriale și bunuri de larg consum, între care vaccinul anticoronavirus Sputnik V. În anul 2022, vor fi exportate suplimentar în India 2 milioane tone de țiței rusesc.
Circa 60-70 la sută din echipamentele militare ale Indiei provin din întreprinderile de profil rusești. În cadrul unui acord în valoare de 5 miliarde dolari, încheiat în 2018, au început să fie livrate Indiei instalațiile antirachetă C-400 Triumf. Se intenționează să se înceapă exportul către India al avioanelor cu reacție supersonice rusești Mig-39 și Su-30 și, în scurt timp, va începe producția, în India, a armelor automate Kalașnikov. Potrivit programului de colaborare tehnică-militară în perioada 2021-2031, s-a stabilit un sistem operativ de legătură bilaterală a reprezentanților de departamente, în format așa-zis de 2+2, respectiv, miniștrii afacerilor externe și ai apărării celor două țări. O semnificație aparte au manevrele militare comune desfășurate pe teritoriul Rusiei sau Indiei.
Pachetul celor 15 documente bilaterale semnate la New Delhi preconizează intensificarea acțiunilor de cooperare pentru dezvoltarea economică a regiunilor arctice și din Orientul Îndepărtat, India fiind interesată în îmbunătățirea condițiilor de navigație prin Oceanul Înghețat de Nord. Se preconizează intensificarea transportului aerian de pasageri și mărfuri, simplificarea acordării de vize, inclusiv introducerea acordării de vize electronice. În 2022, se va deschide la Vladivostok un consulat general indian.
Interesul Rusiei pentru extinderea schimburilor comerciale și a relațiilor de cooperare economică cu India și, în general, cu țările din Asia decurge, printre altele, din faptul că această zonă oferă însemnate oportunități de export al unor produse energetice pe care ea le deține din belșug. Primele două mari țări – China cu o populație de 1,44 miliarde și India cu 1,38 miliarde – depind foarte mult de piața mondială a resurselor. China consumă 14,35 milioane barili de țiței zilnic, adică 14,9 la sută din consumul mondial zilnic, ocupând locul doi în lume după SUA, India figurând cu un consum zilnic de 4,41 milioane barili, respectiv, 4,6 la sută, situându-se pe locul trei („Zavtra”, din 8 decembrie 2021). Din acest motiv, lăsând la o parte confruntarea politico-diplomatică și periodicele conflicte la granița dintre ele, China și India au devenit concurente în privința achiziționării de resurse energetice și materii prime.
În mod evident, date fiind relațiile de adversitate dintre India și China, poziția Rusiei este cât se poate de incomodă, deoarece ea întreține bune legături cu ambele țări. În compensație pentru acest inconvenient, Moscova se bucură de posibilitatea de a juca un util rol de intermediar al relațiilor dintre ele. Contează și faptul că cele trei țări sunt membre ale organizațiilor de colaborare economică Shanghai și BRICS.
Orientarea prooccidentală a organizațiilor AUKUS (Australia-Marea Britanie-SUA) și QUAD (Australia-Japonia-SUA) stimulează apetitul Indiei pentru mai multă apropiere de China și Rusia. Cu trecerea timpului, perspectiva creării unui triunghi euro-asiatic al cooperării ruso-indo-chineze împotriva hegemonismului occidental colectiv devine tot mai credibilă. În acest context, demersul diplomatic al președintelui rus la New Delhi, în ajunul summitului pentru democrație al celor 110 țări, convocat de președintele SUA, Joe Biden, capătă o semnificație aparte. Faptul că Vladimir Putin s-a hotărât să viziteze India în condițiile riscante ale pandemiei, ale ravagiilor produse în această țară de varianta Delta a coronavirusului, constituie, în opinia unor comentatori, o demonstrație a importanței pe care Rusia o acordă relațiilor sale cu India, a străduinței guvernanților de la Moscova de a contracara eforturile SUA menite să atragă această țară în propria tabără („Kommersant”, din 6 decembrie 2021).
Același scop îi animă pe lideri de la Moscova și în procesul consolidării relațiilor de colaborare cu China. În anul 2021, schimburile comerciale între cele două țări au sporit cu 31 la sută, ajungând la 123 miliarde dolari, obiectivul comun preconizat pentru un viitor nu prea îndepărtat fiind de 200 miliarde dolari. În completarea importantelor cantități de produse energetice rusești exportate în China, în curând, prin conducta Forța Siberiei 2, în construcție, vor spori mult livrările de gaze naturale.
În salutul adresat participanților la cel de-al treilea forum de afaceri energetice ruso-chinez, desfășurat cu puțin timp în urmă, președintele Chinei, Xi Jinping, a subliniat că cele două țări sunt hotărâte să acționeze pe mai departe, în comun, pentru asigurarea siguranței energetice, precum și pentru contracararea pericolelor provocate de schimbările climatice, de încălzirea globală. Colaborarea dintre Rusia și China în domeniul energeticii, a declarat președintele chinez, demonstrează potențialul amplu al dezvoltării parteneriatului celor două țări, constituind în același timp, un exemplu de orientare strategică în noua epocă („Pravda”, din 29 noiembrie 2021).
După unii comentatorii ruși, bunele relații dintre Rusia și China, confirmate, recent, și prin videoconvorbirea, din 15 decembrie 2021, dintre președinții Vladimir Putin și Xi Jinping, constituie o ilustrare a diversității arenei internaționale, a afirmării principiilor echității și egalității statelor, un exemplu de colaborare interstatală în secolul XXI, demn de urmat, un factor de stabilitate într-o lume turbulentă („Rossiiskaia Gazeta”, din 16 decembrie 2021). Vizita pe care urmează să o facă Vladimir Putin în China, în februarie 2022, pentru a participa la deschiderea jocurilor olimpice de iarnă va prilejui și o nouă întâlnire a sa (a 38-a) cu președintele Xi Jinping.
În ultimul timp, au avut loc numeroase întâlniri ale reprezentanților Rusiei cu omologi asiatici, în cursul cărora au fost abordate probleme de interes comun, negociindu-se soluții pentru calmarea unor tensiuni sau pentru implementarea unor proiecte de colaborare. La 10 decembrie 2021 a avut loc, la Moscova, întâlnirea reprezentanților Rusiei, Turciei, Iranului, Azerbaidjanului și Armeniei pentru a examina situația conflictuală armeano-azeră, din enclava teritorială armeană Nagorno-Karabah, precum și alte aspecte de interes. Anumiți comentatorii consideră că rezolvarea, în comun, de către Rusia, Turcia și Iran a unor probleme regionale reprezintă un factor important în menținerea stabilității și securității în Orientul Mijlociu și Apropiat („Kommersant”, din 10 decembrie 2021).
O caracteristică a relațiilor externe ale Rusiei din ultimul timp, inclusiv cu țările asiatice, o constituie sporirea livrărilor de produse agricole și industriale de uz civil și reducerea celor de armament și tehnică militară. Astfel, dacă în anul 2018 vânzările principalelor nouă companii de profil au fost de 28,2 miliarde dolari, în anul 2020, ele s-au redus la 26,4 miliarde dolari, deci cu 6,5 la sută („Pravda”, din 6 decembrie 2021). Din recolta de cereale a Rusiei de 100 milioane tone, în anul 2021, se exportă 46 milioane tone, în 147 de țări. În acest an, s-au exportat în China 2 milioane tone cereale, piața chineză pentru acestea fiind, însă, mult mai largă. India a solicitat, și ea, o creștere a livrărilor de cereale, cu precădere a celor de linte. Se constată o cerere sporită pentru porumb, mazăre, precum și pentru culturile tehnice – in, cânepă și altele.
