Parteneriat benefic economiei naționale

Date:

Simbioza dintre proprietatea privată și cea publică, existentă în multe țări ale lumii, se caracterizează, în Rusia, prin predominanța proprietății de stat, la care nu prea se dorește să se renunțe. Pentru compensarea slăbiciunilor acesteia, apărute după trecerea țării la economia de piață și declanșarea procesului de privatizare, autoritățile au început să recurgă pe scară tot mai largă la practica atragerii unor întreprinzători privați la realizarea anumitor obiective economice de interes național. Angajarea capitalului privat în proiecte de importanță strategică are loc fie prin vânzarea de acțiuni ale companiilor de stat unor investitori privați, fie prin concesionarea, de către administrațiile de stat locale sau regionale, a unor lucrări greu de dus la bun sfârșit prin forțe proprii.

La ora actuală, priorități ale parteneriatului dintre sectorul de stat și cel privat sunt cele privind infrastructurile și serviciile publice, cu precădere infrastructurile rutiere, domeniul IT, construcțiile de locuințe și de utilități urbane. La lucrările pentru construirea celei de-a 4-a șosele de centură (inelul exterior) în jurul Moscovei, de pildă, au fost atrase compania italiană „Astoldi”, compania turcă „Makyol” și concernul ruso-turc „Renaissance Construction”. Este preferată, însă, colaborarea cu parteneri autohtoni. În momentul când s-a pus problema vânzării pachetului majoritar de acțiuni al companiei feroviare „Transconteiner”, ținând de holdingul RJD (Căile Ferate Ruse), către investitori străini, Ministerul economiei și-a arătat anumite rezerve. Iar parteneriate în domeniul IT, al creării de sisteme informatice strategice pot fi realizate numai cu companii rusești.

Pe de-o parte, colaborarea statului cu întreprinzătorii privați face posibilă extinderea planificării, în perspectivă mai îndelungată, în unele sectoare economice sau înfăptuirea mai rapidă a unor lucrări de utilitate publică și, pe de altă parte, oferă oportunități de dezvoltare întreprinzătorilor privați care nu au curajul să-și asume riscul de a aborda din proprie inițiativă, singuri, investiții de anvergură sau pe termen lung. În măsura în care statul, ca partener cu participare, de regulă, majoritară, se angajează într-un proiect, întreprinzătorul privat are garanția unei afaceri sigure, profitabile, și poate deveni interesat de asociere.

Potrivit amendamentelor aduse, la 10 ianuarie 2018, Legii parteneriatului de stat și privat, materializarea colaborării dintre sectorul de stat și cel privat se poate realiza, atât în contextul unor societăți mixte, cât și al unor proiecte de circumstanță. Coordonatorul, la nivel federal, al diferitelor scenarii de parteneriat mixt este Ministerul Economiei. El are o viziune de ansamblu asupra strategiilor de finanțare a investițiilor preconizate și poate aviza, în cunoștință de cauză, demararea lor. Totuși, recent, Asociația națională a concesionarilor și a investitorilor pe termen lung în infrastructură, prin președintele său, Svetlana Bik, și-a exprimat preocuparea în legătură cu validitatea informațiilor oferite investitorilor privați de către minister, prin sistemul existent, precum și cu privire la riscurile lor financiare și la solvabilitatea garanțiilor oferite de stat pentru diferite finanțări. Investitorii ar dori o structurare mai funcțională a proiectelor de colaborare cu statul, precum și perfecționarea instrumentelor financiare la care pot apela în acest cadru.

S-a calculat că transferarea către sectorul privat a unor lucrări de interes public aduce bugetului de stat economii de zeci de miliarde ruble, anual. Dintre numeroasele contracte de concesionare a unor proiecte locale și regionale, încheiate, în anul 2017, până în luna noiembrie, 35 au înregistrat investiții private individuale de peste 100 milioane ruble, din care 11 mai mari de un miliard ruble (60 ruble = 1 dolar). Colaborare între stat și capitalul privat pot fi considerate, într-un anume sens, și achizițiile făcute de către companiile sau instituțiile statului din sectorul privat al bunurilor și serviciilor. Pe această cale, în 2017, capitalul privat și-a asumat o parte importantă din achizițiile de 28.000 miliarde ruble făcute de către întreprinderile și instituțiile de stat. Numai achizițiile IT s-au ridicat la 47 miliarde ruble (vezi „Kommersant”, din 11 ianuarie 2018).


De interes imediat pentru guvernanții de la Moscova este atragerea investitorilor privați la realizarea numeroaselor proiecte de dezvoltare din Siberia și Orientul Îndepărtat. Pentru înlăturarea dificultăților legate de mobilitatea greoaie și penuria forței de muncă, în mod deosebit a specialiștilor din diferite branșe, în regiunile îndepărtate din estul țării a fost întocmit, în 2015, un program special, inclusiv de stimulare a celor care doresc să se transfere. Se are în vedere salarizarea mai bună, asigurarea spațiului locativ și a condițiilor medicale, de instruire școlară și de divertisment. Angajatorilor dispuși să participe la acest program li se acordă un ajutor financiar de 225.000 ruble pentru fiecare angajat transferat de către ei din alte regiuni. Din suma respectivă, 150.000 ruble se alocă de la bugetul federal și 75.000 ruble din bugetul regiunii în cauză. Pentru anul 2018, în bugetul federal s-au prevăzut, în acest scop, 150.000 milioane ruble (vezi publicația „RBK”, din 11 ianuarie 2018).
Mijloacele de cointeresare a investitorilor privați la proiecte preconizate pe plan federal sau regional, mai ales de sprijinire a întreprinzătorilor de categorie mică și mijlocie, sunt diferite. Un exemplu semnificativ, între altele, este și ajutorul acordat angajatorilor care întâmpină dificultăți în achitarea cotelor de asigurare socială aferente fondului de salarii. La 1 noiembrie 2017, restanțele lor la acest capitol au sporit cu 29 la sută, față de începutul anului. Întrucât, după unele calcule, cotele de asigurări sociale a personalului ar constitui în jur de 10 la sută din câștigul întreprinzătorului, reprezentând un serios handicap în eforturile lui de a realiza un profit mai consistent, Guvernul federal, printr-un act normativ adoptat, la 7 decembrie 2017, a decis ștergerea datoriilor restante privind asigurările. Totodată, organele locale au primit indicația de a acorda, facultativ, ajutor financiar întreprinderilor industriale și comerciale ajunse în imposibilitate de plată din acest motiv. Ajutorul poate consta și în preluarea restanțelor acumulate de către întreprinderile în cauză. Anterior, municipalităților și organelor regionale le erau interzise asemenea operațiuni. Ministerul economiei studiază chiar posibilitatea ca stingerea datoriilor privind plata cotelor de asigurare socială a angajaților să devină prioritară în raport cu achitarea celorlalte obligații fiscale către stat. Anumiți observatori consideră, însă, că măsura luată de guvern duce la delăsarea agenților economici, încurajându-i să nu facă eforturile necesare pentru plata la timp a impozitelor în discuție.
Amnistia vizează circa 50 milioane de contribuabili rămași datori cu 300 miliarde ruble. Printre ei se numără 2,9 milioane de investitori străini care, pe această cale, beneficiază de o scutire a datoriilor lor de 15 miliarde ruble. Tot în cadrul măsurilor de protejare a întreprinzătorilor autohtoni se înscrie și recentul proiect de lege al Ministerului Finanțelor privind reducerea sancțiunilor pentru nerespectarea de către aceștia a legislației valutare. Se preconizează dublarea, la 30 zile, a termenului în care ei trebuie să declare autorității financiare valuta încasată și se reduce la mai puțin de jumătate dimensiunea amenzii prevăzute de lege, în prezent, pentru nerespectarea angajamentelor contractuale, în valută, încheiate cu bănci sau parteneri de afaceri nerezidenți.
Fondul Rus pentru investiții directe, la care participă importante unități financiare private, și-a arătat, în repetate rânduri, satisfacția pentru sprijinul acordat întreprinzătorilor de către guvernanți și disponibilitatea de a se implica în proiecte federale strategice. Amintind că, până în prezent, fondul a pompat în economie peste 1.000 miliarde ruble, directorul său general, Kiril Dimitriev, a menționat că, pentru anul 2018, sunt planificate investiții în tehnologie, reprezentând până la 25 la sută din resursele sale disponibile, respectiv, încă zeci de miliarde ruble (vezi comunicat TASS, din 23 ianuarie 2018).
Sprijinul susținut de care se bucură, în Rusia, mediul de afaceri suscită, atât interesul investitorilor autohtoni, cât și pe cel al străinilor. Aceștia din urmă au, astfel, de luat în calcul, nu numai dimensiunile continentale ale piețelor rusești, ci și condițiile avantajoase în care își pot desfășura activitatea. În primele 9 luni ale anului 2017, investițiile străine în Rusia au totalizat 26 miliarde dolari, fiind, totuși, în mare scădere, față de anul 2013, datorită sancțiunilor occidentale impuse acesteia. Potrivit unui sondaj de opinie efectuat în anul 2017 în rândul a 1300 conducători ai unor mari companii internaționale de către compania de consulting „PricewaterhouseCoopers”, Rusia se situează pe locul 10 în lume, în ce privește atractivitatea mediului de afaceri (vezi „Rossiskaia Gazeta”, din 23 ianuarie 2018). Ceva mai reținută, agenția „Bloomberg” a efectuat un sondaj din care rezultă că, pentru anul 2018, Rusia s-ar afla pe locul 15 în această privință (vezi „Vedomosti”, din 23 ianuarie 2018). Potrivit celor două sondaje, pe primul loc în materie de atractivitate se situează SUA, urmate de China și Germania.
Ca de fiecare dată, și sesiunea de iarnă a Forumului economic de la Davos, din ianuarie a.c. a constituit, pentru emisarii Rusiei, un prilej de a etala condițiile avantajoase pe care țara lor le oferă întreprinzătorilor privați din alte țări și de a-și reafirma dorința de a realiza parteneriate cu investitorii străini dornici să se implice în dezvoltarea economiei rusești. Prezenți la lucrările forumului, oameni de afaceri din mai multe țări au reacționat cu promptitudine, interesul lor materializându-se în importante acorduri de cooperare încheiate, la fața locului, cu împuterniciții diverselor întreprinderi rusești. Reprezentanții companiilor americane „Google”, „Bridgewater Associates” și „ExxonMobil” și-au arătat disponibilitatea de dialog constructiv cu rușii, chiar anticipând normalizarea contactelor politice dintre Washington și Moscova.
Perspectivele parteneriatului public-privat din economia Rusiei constituie obiectul unor aprinse controverse interne. Analizând tendințele dezvoltării economiei naționale, directorului Institutului „Centrul de Dezvoltare” al Școlii superioare de economie din Moscova, Natalia Akindinova, consideră că întărirea sectorului de stat, care se prefigurează tot mai evident, este de natură să afecteze interesele mediului privat de afaceri, punând, astfel, în discuție posibilitatea ca, în 2018, economia autohtonă să înregistreze un ritm de creștere de 1,8 sau chiar 2 la sută. Ea observă că o parte importantă a economiei, reprezentând proprietatea de stat, dar și o parte din proprietatea privată, depinde de politică, de scenariile imprevizibile ale guvernanților, neputând lua decizii independente, ceea ce nu îi permite o evoluție firească. Datorită concurenței neloiale din partea marilor monopoluri de stat, dar și a economiei subterane, precum și a insuficientelor garanții interne, capitalul privat continuă să-și caute refugiu în alte locații, fuga sa peste hotare ridicându-se, în 2017, la peste 28 miliarde dolari. Pe de altă parte, nu este văzută cu ochi buni, de către unii ruși, nici colaborarea statului cu investitorii privați, cu deosebire cu cei străini. În opinia lor, „capitalismul este un cadavru” și, în consecință, proprietatea de stat trebuie să fie protejată de orice atingere a acestuia, ținându-se seama și de faptul că „tot ce a fost sovietic rămâne comestibil” (vezi publicația „Zavtra”, din 19 și 20 ianuarie 2018).

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate