Relații economice avantajoase în contextul globalizării

Date:

În scopul de a-și asigura piețe de desfacere și de aprovizionare, de a-și valorifica profitabil resursele de care dispun, două mari economii ale lumii – chineză și rusă – își extind cu succes schimburile comerciale și relațiile de colaborare, dând dovadă de spirit întreprinzător, pragmatism, flexibilitate și disponibilitate pentru compromisuri.
Valoarea schimburilor chino-ruse a ajuns, în 2018, la 108 miliarde dolari, existând premise pentru mai mult, în viitor. Volumul tranzacțiilor comerciale s-a majorat, deja, cu 3,4 la sută, în primul trimestru al anului 2019. Rusia importă din China utilaje, aparatură, componente electronice, tehnologie IT&T, confecții, textile, produse agricole și exportă instalații, echipamente aeronautice și nucleare, energie electrică, hidrocarburi, lemn, cereale, pește, carne, produse lactate. În anul 2018, valoarea produselor agricole rusești exportate în China a fost de 2,5 miliarde dolari. Dispozitivele chinezești de foraj ocupă 45 la sută din piața rusă. Exporturile rusești de armament pe piața chineză reprezintă 70 la sută din totalul acesteia. În cadrul livrărilor se înscriu tipuri de arme de clasă tehnologică superioară, cum ar fi sistemele de rachete antiaeriene S-400 sau avioanele de vânătoare Su-35.


Odată cu sporirea schimburilor comerciale, agenții economici din Rusia și China colaborează în probleme de producție, investiții și inovații, în sectoare tehnologice de vârf, cum sunt aeronautica, IT&T sau energetica nucleară. Cele peste 70 de proiecte de investiții în domeniul extragerii de minerale, agriculturii, industriei și infrastructurii convenite de către companii și instituții din cele două țări, în cadrul acordurilor încheiate cu prilejul vizitei oficiale a președintelui chinez, Xi Jinping, în Rusia, în iunie a.c., însumează peste 120 miliarde dolari (vezi „Izvestia” din 6 iunie 2019). Pot fi menționate, ca semnificative, construirea de către compania Rosatom a două blocuri energetice la centrala nucleară chineză de la Siuidapu, acordul companiilor rusești Novatek și Gazprombank cu compania chineză Sinopec în vederea vânzării gazului lichefiat rusesc în China, acordul ministerului rus al dezvoltării economice cu ministerul chinez al științei și tehnologiei în vederea creării unui fond comun de finanțare a inovațiilor, acordul dintre Fondul Rus pentru Investiții Directe, compania Megafon, compania Mail.ru și compania chinezească IT&T Alibaba privind crearea, în Rusia, a unității de prezentare IT&T AliExpres.


Întreprinderile chinezești și rusești cooperează la construirea avionului de pasageri de mare tonaj CR 929, a unui elicopter greu AHL și a unui motor aviatic puternic, la compatibilizarea sistemelor naționale de sateliți de telecomunicații Glonass (rusesc) și Beidou (chinezesc). Megacompania chineză IT&T Huawei se implică tot mai mult în proiecte universitare rusești. Se dezvoltă colaborarea și în alte domenii de vârf, cum ar fi cel 5G sau al inteligenței artificiale.


Pe teritoriul rus tranzitează o mare cantitate din mărfurile exportate de către China în Europa. Din 2014 și până în 2018, volumul acestora a sporit de 84 de ori. În 2018, câștigul companiilor rusești de pe urma tranzitului mărfurilor chinezești s-a ridicat la aproape 100 milioane dolari. La ora actuală, se duc negocieri în vederea construirii magistralei de cale ferată Eurasia, de la Urumci (China) la Berlin, menită să facă posibil transportul de mărfuri, pe distanța de 9.400 km, cu o viteză medie de 250 km pe oră. Tronsonul de pe teritoriul Rusiei va măsura 2.500 km. Costurile totale ale lucrării ar fi de 7.840 miliarde ruble, din care tronsonul rusesc – 3.580 miliarde ruble. Calculat de chinezi, costul total al magistralei ar fi de peste 1.000 miliarde yuani, respectiv 9.800 miliarde ruble. În mai 2015, Rusia și China au încheiat un acord special de colaborare în vederea reconstituirii drumului comercial euro-asiatic, așa-zisul „drum al mătăsii”.
Proiecte importante de colaborare chino-rusă în materie de infrastructuri vizează modernizarea unor magistrale auto din China spre porturile rusești Vladivostok, Vostocinîi, Slavianka și Nahodka, de la Oceanul Pacific. Recent, au fost date în funcțiune un pod de cale ferată și un pod rutier peste fluviul de frontieră Amur, datorită cărora transportul de mărfuri între cele două țări va putea spori substanțial. Au loc, totodată, negocieri privind colaborarea pentru dezvoltarea transportului maritim de mărfuri spre Europa, de la Oceanul Pacific la Oceanul Atlantic, prin Oceanul Înghețat de Nord.


Recent, uzinele auto de la Tula, create de către compania chinezească Great Wall, cu o investiție de 500.000 milioane dolari, au început să producă automobile marca Haval. Capacitatea lor de producție este de 80.000 unități anual. Compania urmează să construiască, în Rusia, un poligon de încercare auto, mai multe depozite de piese de schimb, hoteluri și alte obiective economice. Chinezii și-au arătat interesul și pentru construirea unei fabrici de îmbuteliat apă potabilă din lacul Baikal, la finanțarea căreia să contribuie cu 1,5 miliarde ruble. Totodată, numeroase companii din China contribuie cu investiții masive la modernizarea agriculturii rusești și la programul de dezvoltare a Siberiei Orientale, preconizat pentru perioada 2018-2024.


Sporesc an de an schimburile din domeniul turismului. În 2018 au fost în China 2 milioane de ruși, Rusia fiind vizitată de 1,7 milioane de chinezi.
O expresie a evoluției ascendente a relațiilor economice dintre cele două țări o constituie sporirea investițiilor comune, în diferite domenii, prin creditări reciproce. În anul 2017, investițiile chinezești în Rusia au fost de 4,5 miliarde dolari, iar investițiile rusești în China – de 753 milioane dolari. Volumul real al investițiilor chinezești în Rusia este greu de stabilit, datorită faptului că multe dintre acestea sunt făcute prin intermediul unor companii off-shore de circumstanță. La 4 iunie 2019, Fondul Rus pentru Investiții Directe și China Invest Corporation au făcut o investiție comună de un miliard de dolari în proiecte tehnologice inovative (vezi „Vedomosti”, din 5 iunie 2019). Se conturează o tendință de integrare a eforturilor investiționale reciproce, a ofertelor de produse și servicii, în așa fel încât cele două economii să beneficieze de caracterul complementar al economiilor lor. Se fac pași, mărunți ce-i drept, și în ce privește introducerea decontărilor bilaterale în valută națională, respectiv în ruble și yuani, în tranzacțiile dintre companiile din cele două țări.
În perspectiva finalizării proiectatei conducte Forța Siberiei – 2, urmează să sporească spectaculos și livrările de gaze naturale rusești către China. Întrucât, până în 2030, această țară va ajunge cel mai mare importator de gaze din lume (în 2018, consumul său a sporit cu 32 la sută), întreprinzătorii chinezi fac investiții consistente în exploatările de hidrocarburi rusești, companiile CNPC, CNOOC și CNODC ajungând să dețină cote semnificative în acționariatul marilor companii rusești Novatek, Rosnefti și Verhnecionskneftegaz.


Intensificarea legăturilor de afaceri dintre companiile rusești și cele chinezești este favorizată, în primul rând, de vecinătatea geografică nemijlocită, apropierea celor două piețe facilitând schimburi mai rapide și mai puțin costisitoare. Interesul pentru comerț bilateral este stimulat, apoi, de dimensiunile teritoriale continentale ale celor două țări, implicit de volumul impresionant al resurselor de care ele dispun, liantul de bază al afacerilor comune fiind abordarea realistă a pieței, pragmatismul, interesul reciproc al partenerilor de a obține avantaje echitabile din tranzacțiile încheiate.


De asemenea, un factor favorabil colaborării este faptul că, în ce privește majoritatea marilor probleme cu care se confruntă planeta, pozițiile Chinei și Rusiei coincid sau sunt apropiate, ambele clamând dorința de a contribui la pacea și securitatea mondială, la asigurarea unui climat internațional de afaceri stabil și previzibil. Interese economice asemănătoare determină Rusia și China să aibă abordări apropiate ale problemelor din Orientul Apropiat (Siria, Afganistan, Irak, Iran etc.), din America Latină (Cuba și Venezuela), precum și din alte zone fierbinți ale planetei.
A considera, însă, relațiile economice ruso-chineze ca reprezentând o alianță în toată regula, o strategie premeditată, îndreptată împotriva unor parteneri externi, ar fi o exagerare. Abordarea identică sau asemănătoare a unor aspecte ale vieții internaționale nu este de natură nici să determine pe vreuna din părți să ajungă la remorca celeilalte, să se subordoneze intereselor acesteia. În contextul dezvoltării ascendente a legăturilor economice, între cele două țări se menține o anumită distanță, un spațiu de manevră, partea rusă (cu mai puțină forță economică) evitând cu grijă să fie tratată ca un „frate mai mic”. Totuș, în 2018, față de PIB-ul Rusiei, de 1.630 miliarde dolari, Produsul Intern Brut al Chinei a fost de 13.407 miliarde dolari, respectiv cam de 8 ori mai mare, fapt care nu poate să nu conteze, chiar dacă, în ce privește cota parte din PIB pe cap de locuitor, cele două țări se află cam la același nivel.


Cu un ritm de dezvoltare anuală de 6,6 la sută, contribuția Chinei la creșterea economiei mondiale se apropie de 30 la sută. Pentru perioada 2019-2024, în compensație la uriașul volum de mărfuri și servicii pe care le va exporta, China preconizează importuri în valoare de 10.000 miliarde dolari. Rezervele valutare ale țării se ridică la peste 3.000 de miliarde dolari. Din cei 1,4 miliarde de locuitori ai Chinei, 900 milioane sunt în câmpul muncii, 170 milioane dintre aceștia fiind specialiști cu studii superioare. Motorul dezvoltării economiei chinezești îl constituie consumul intern. Inflația anuală este de 2 la sută.


Membre ale Organizației pentru Colaborare de la Shanghai, China și Rusia cooperează în vederea respectării principiilor economiei de piață, pledând pentru relații reciproc avantajoase pentru toți partenerii. Asocierea Rusiei la inițiativa chineză de restaurare a tradiționalului „drum al mătăsii”, menit să potențeze schimburile comerciale euro-asiatice, se înscrie în eforturile celor două țări de a se ajunge la o globalizare economică fără frontiere și fără interferențe politice. Rusia și China sunt animatori activi și ai grupului BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Republica Sud-Africană), coordonându-și activitățile în vederea promovării unui nou model de relații economice internaționale și contracarării tendințelor unor state de a încălca libertatea comerțului, de a înlocui concurența cu protecționism, presiuni extraeconomice și sancțiuni.


În decursul vizitei de lucru întreprinse, în noiembrie 2018, la Beijing, premierul rus, Dmitri Medvedev, a declarat că sancțiunile și restricțiile impuse de către administrația americană unor companii din Rusia, China și chiar din Uniunea Europeană denotă incapacitatea economiei americane de a concura în mod corect cu cele ale altor țări. „Sancțiunile împotriva Rusiei”, a subliniat el, „nu au făcut altceva decât să determine pe agenții economici ruși să găsească soluții pentru înlocuirea produselor și componentelor pe care nu le-au mai putut importa și, în acest fel, au sporit tehnologiile interne, capacitatea concurențială a economiei rusești” (vezi „Izvestia”, din 5 noiembrie 2018).


În opinia ambasadorului Rusiei la Beijing, Andrei Denisov, în 70 de ani, de când au fost stabilite relații diplomatice între cele două țări, relațiile ruso-chineze au avut un curs întortocheat dar ascendent, ajungând, în prezent, la un parteneriat atotcuprinzător, cu o solidă bază politică, economică și culturală (vezi „Rossiiskaia Gazeta”, din 23 mai 2019). Iar Li Hwey, ambasadorul Chinei la Moscova, consideră că perioada 2008-2018 reprezintă „un deceniu de aur” în îndelungatele relații diplomatice ruso-chineze, fiind marcată de evenimente pozitive deosebite pe linia întăririi prieteniei și colaborării dintre cele două țări (vezi „Rossiiskaia Gazeta”, ediție specială nr. 117- 7875, din 2019). Din martie 2013, când președintele chinez Xi Jinping a făcut prima vizită în Rusia, și până în prezent, au avut loc 30 de întâlniri ale președinților celor două țări. Din comunicatele oficiale reiese că, în abordarea pragmatică a diferitelor probleme de către cei doi parteneri, au prevalat consensul, disponibilitatea de colaborare tot mai largă, reciproc avantajoasă.

 

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

One United Properties accesează o finanțare de 47 de milioane de euro de la Banca Transilvania

One United Properties (BVB: ONE), principalul investitor și dezvoltator...