Rolul statului în gestionarea consecințelor pandemiei

Date:

Prelungita perioadă de manifestare a molimei COVID-19 amplifică efectele negative din economia Federației Ruse, compromițând, pe anul în curs, șansele de relansare a acesteia. Preconizata creștere de 1-1,5 la sută este în pericol de a fi înscrisă cu semnul minus.

O cauză a dificultăților este micșorarea producției de țiței și scăderea prețului acestuia pe piețele mondiale, știut fiind că o parte însemnată a veniturilor bugetare ale Federației Ruse provin din exportul de hidrocarburi. O altă cauză este faptul că, din Fondul Național de Rezervă al țării, sume importante a trebuit să fie utilizate nu pentru investiții, ci pentru sprijinirea mediului de afaceri și a populației afectate de pandemie, inclusiv pentru acoperirea deficitului bugetului federal care, la sfârșitul lunii iunie 2020, era de 682 miliarde ruble. Fondurile investiționale ale ministerului economiei se diminuează, de la 10,7 miliarde ruble, la 6,9 miliarde ruble, în 2020 și, de la 49,7 miliarde ruble, la 46,1 miliarde ruble până în 2025 („Ogoniok”, din 14 august 2020).

Economia Rusiei se resimte dureros și de pe urma fugii de capital. Datorită scăderii profitului, a rentabilității investițiilor, în perioada ianuarie-iunie 2020, ieșirile oficiale au sporit cu 53 la sută. În luna iulie, au fost transferate peste graniță 6 miliarde dolari. Încercând să tempereze acest ritm, guvernul federal a luat în discuție posibilitatea majorării taxei pentru repatrierea dividendelor, de la 5 la sută la 15 la sută, dar nu a adoptat, încă, o decizie corespunzătoare.

În trimestrul al ll-lea al anului curent, PIB-ul Federației Ruse s-a redus cu 8,5 la sută. La aceasta au contribuit scăderea producției industriale cu 8,5 la sută, reducerea activităților extractive cu 10,3 la sută, a celor comerciale cu 16,6 la sută, a transportului de călători cu 79 la sută, a alimentației publice cu 48,9 la sută, a serviciilor pentru populație cu 37,2 la sută.
Singură producția agricolă a înregistrat un modest spor de 3,1 la sută („Kommersant”, din 11 august 2020). Șefa Băncii Centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina, speră ca, pe ansamblul întregului an, diminuarea PIB să nu fie mai mare de de 9-10 la sută.

Datoriile statului au ajuns să-i depășească lichiditățile aflate în Banca Centrală și băncile comerciale. Dacă, la 1 aprilie 2020, ele erau de
17.000 miliarde ruble, iar datoriile însumau 14.500 miliarde ruble, la
1 iulie 2020 lichiditățile statului erau de 13.220 miliarde ruble, iar datoriile – 14.770 miliarde ruble, depășind cu 1.550 miliarde ruble lichiditățile („Argumentî i Faktî”, din 13 august 2020).

În anumite cercuri se discută despre posibilitatea unei devalorizări masive a rublei, care, în prima jumătate a anului, a scăzut cu zece unități față de euro și cu 6 unități față de dolar, iar în perioada iulie-august a mai scăzut cu 10-12 la sută. La jumătatea lunii august, euro era cotat cu 87 ruble și dolarul cu 74 ruble. Or, în ritmul acesta, până la sfărșitul anului, se poate ajunge la
100 ruble pentru un dolar.

Pe moment, experții exclud posibilitatea unui colaps al economiei rusești, ca cel produs în 1998, deși pericolul unui asemenea deznodământ plutește în atmosfera încărcată de coronavirus. Directorul departamentului de analiză a unei importante companii financiare, Igor Nikolaev, crede că un „default al economiei” s-ar putea produce doar dacă al doilea val al pandemiei ar fi însoțit și de o cădere drastică a prețului țițeiului, dar vicepreședintele Școlii Superioare de Economie de la Moscova, Lev Iakobson, consideră că nu se pot trage concluzii pornind de la ipoteze teoretice. El menționează că, în cazul unei căderi dezastruoase al prețului țițeiului, guvernanții au posibilitatea să recurgă la resursele Fondului Bunăstării Naționale, pentru a compensa pierderile bugetului federal. Andrei Cerniavskii, un alt expert în probleme financiare, observă, însă, că rezervele Fondului Bunăstării Naționale nu ar fi suficiente pentru compensarea pierderilor bugetare și ar mai fi necesare împrumuturi „problematice” de 4.000 miliarde ruble („Moskovskii Komsomoleț”, din 18 august 2020).

Directorul departamentului pentru politicile monetare a Băncii Centrale, Kirill Tremasov, este convins că, după ce, în luna mai, economia Rusiei a ajuns la fundul sacului, au început, acum, să apară semnele revigorării ei. Îndelungatul blocaj al cererii de produse și servicii obstrucționate de carantină este de natură să provoace, în viitor, un „boom” al vânzărilor, intrarea în circuitul comercial a diferitelor ajutoare acordate de stat șomerilor, mamelor, familiilor cu mulți copii și altor categorii sociale, constituind și ea un impuls pentru sporirea activităților de producție. Totodată, marea majoritate a rușilor care, în trimestrul III al anului 2019, și-au petrecut concediile în străinătate cheltuind 800 miliarde ruble, au rămas, în 2020, în țară, urmând să-și cheltuiască aici banii disponibili.

Așa cum s-a văzut și în China, datorită conducerii în mare măsură centralizate a economiei rusești, precum și existenței unui consistent sector economic de stat, care permit intervenția semnificativă a statului în activitatea întreprinderilor, consecințele de ordin social ale stagnării economice sunt mai puțin grave decât în alte țări dezvoltate. În pofida reducerii drastice a veniturilor din mai toate sectoarele de activitate, guvernul Federației Ruse reușește să mobilizeze resursele financiare necesare sprijinirii agenților economici și păturilor defavorizate.
În condițiile dificile actuale provocate de pandemie, ideea intervenției statului în economie, a controlului și a planificării, în vederea asigurării stabilității, a promovării de acțiuni concertate pentru îndreptarea lucrurilor, devine atractivă. Rușii au programe pe termen lung de sporire a capacității concurențiale a diferitelor întreprinderi cu capital de stat, de dotare a lor cu utilaje performante, de introducere a tehnologiilor de vârf, automatizare, robotizare și digitalizare. Sunt sporite constant fondurile pentru sprijinirea exportului unor produse de interes național. În intervalul 2021-2025, alocările ar putea fi de 300 miliarde ruble („Vedomosti”, din 18 august 2020). Odată cu acordarea de subvenții și alte facilități exportatorilor, se restricționează, prin taxe vamale, controale la frontieră și alte căi, importurile, mai ales cele de mărfuri care sunt produse și în țară.

Faptul că în Rusia se recurge la planificarea activităților economice, că marile companii de stat din domeniul extracției de țiței și gaze, dar și corporații de stat gigant, cum sunt Rosatom, Rosnano, Rosteh și altele funcționează în regim planificat, mobilizând un procent important din resursele investiționale, din totalul forței de muncă a țării, este socotit de către unii comentatori ca premisă a revenirii la planurile cincinale din perioada sovietică. O asemenea interpretare este, însă, greu de admis, dacă se ține seama că planificarea este practicată și în cadrul marilor companii și trusturi private. Singura deosebire în materie ar fi aceea că planificarea în cadrul unor formațiuni private, ca Boeing sau Airbus, are un caracter centralizat doar la nivelul respectivelor companii (uneori, mai cuprinzătoare decât o țară), iar în cazul planificării de stat este vorba de măsuri administrative la nivelul întregii țări.

Protagoniștii creșterii rolului statului în economie, consideră că nu poate fi decretat un „prag” fix peste care sectorul de stat nu ar trebui să treacă, pentru a nu pune în pericol funcționarea economiei de piață. Nu se poate pune problema stabilirii unei dimensiuni apriorice a sectorului de stat, fără a se ține seama de condițiile concrete ale realității. Pandemia a demonstrat, de pildă, ce prejudicii mari a adus SUA faptul că dispune de un mare număr de unități sanitare private și de prea puține cu capital de stat. Lipsa unor institute de microbiologie de stat și concurența dintre trusturile farmaceutice private fac extrem de dificilă realizarea unor vaccinuri antivirale accesibile pe scară largă. La fel se pune și problema raportului stat/privat în domeniul educațional, al învățământului și cercetării. În ce privește domeniul ciberneticii și informaticii, al telefoniei mobile și internetului, marile companii private din Rusia acționează nestânjenite de concurența vreunei firme de stat puternice, deoarece asemenea firme nu există.

În contextul unei economii de piață bine conturate structural și a unei politici statale adecvate acesteia, existența sectorului de stat este considerată, de către anumiți cercetători, drept „capitalism de stat” și, deci, acceptabilă. Libertatea guvernului de a stabili în mod arbitrar și privilegiat cota sau nomenclatura produselor achiziționate de către întreprinderile de stat, ajungându-se ca, în Rusia, ele să constituie 31 la sută din PIB-ul țării, cu alte cuvinte, să scoată din circuitul economic o treime din resursele existente, este însă criticată de către alți observatori, care susțin că ea nu cadrează cu cerințele economiei de piață, fiind de natură să dea naștere actelor de corupție.

Președintele Curții de Conturi a Rusiei, Aleksei Kudrin, crede că, în urma perturbărilor produse în economie de pandemia de COVID-19 va avea loc o creștere a sectorului de stat. Dacă, în prezent, acesta reprezintă 46-48 la sută din economie, este posibil ca, în următorii ani, din cauza slăbiciunii și falimentului unor întreprinderi private, în primul rând mici și mijlocii, el să treacă peste pragul de 50 la sută („Kommersant”, din 10 august 2020). Kudrin atrage atenția că este vorba de un fenomen cu șanse de reușită în multe alte țări cu sectoare private dezvoltate, dar grav lovite de criză. Totuși, subliniază el, pentru ca economia Rusiei să se poată dezvolta plenar și armonios, salvarea sectorului privat de la un eventual colaps trebuie să constituie o preocupare prioritară a guvernanților.

Vladimir Bessonov, expert la Școala Superioară de Economie din Moscova, consideră că intesificarea amestecului statului în economie este o realitate de moment, dictată de condiții ieșite din comun, și nu menită să pregătească terenul pentru revenirea la un sistem care a fost abandonat în urmă cu 30 de ani. Așa fragilă cum este în prezent în Rusia, economia de piață are toate șansele să se maturizeze și să devină motorul dezvoltării societății. Această economie funcționează după legi proprii, asupra cărora proprietatea de stat sau privată a întreprinderilor nu are influență, chiar dacă, în ce privește maniera de formare a prețurilor și rolul concureței, ar fi unele probleme.

În căutarea căilor de gestionare a crizei, și-a demonstrat utilitatea și noua metodă administrativă cunoscută sub denumirea de „economie politică de circumstanță”. Ea preconizează reacții secvențiale prompte la semnalele primite din viața economică, practicarea unor politici sectoriale, regionale sau punctuale, fără să se țină seama dogmatic de reguli și principii general valabile, ci în funcție de fenomenele economice concrete, de efectele unor decizii anterioare. Ceva cum ar fi tratarea unei boli oarecare nu potrivit prescripțiilor medicale de rutină, ci simptomelor momentane palpabile. Implementarea noii metodologii este favorizată de progresele digitalizării, care oferă posibilitatea unei informări dataliate asupra fenomenelor care au loc în economie, în orice moment. Așa, de pildă, legat de evidența cheltuielilor bugetare, s-a împământenit expresia „buget digital”.

Desigur, succesul de moment al unor metode de acțiune pentru rezolvarea situațiilor dificile nu constituie garanția că guvernanții moscoviți vor reuși să gestioneze în mod adecvat criza economică provocată de pandemie. Planurile de scoatere a țării la liman sunt, încă, în dezbatere și, până la finalizarea lor, șomajul sau scăderea nivelului de trai al locuitorilor vor continua să se agraveze. Pentru finanțarea măsurilor preconizate, guvernul are la dispoziție resursele Fondului Național de Rezervă în sumă de 1.800 miliarde ruble, dar planul federal pe trei ani pentru depășirea crizei nu a fost, încă, definitivat. Numai cu distribuirea de bani în dreapta și în stânga nu se pot îndrepta lucrurile. Chiar dacă se dau bani șomerilor și familiilor nevoiașe, important este să se creeze condiții trainice pentru cât mai multe locuri de muncă, pentru revigorarea diferitelor ramuri ale economiei. Or, aceasta necesită nu numai o strategie coerentă de dezvoltare, ci și fermitate și consecvență în aplicarea ei.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Financial Intelligence organizează cea de-a șasea ediție a evenimentului Forumul Energiei

Financial Intelligence organizează cea de-a șasea ediție a evenimentului...

Profitul net ajustat al Xiaomi se dublează în primul trimestru și ajunge la 6,5 miliarde RMB

Traiectorie robustă de creștere, catalizată de multipli factori  Corporația...

ASF aprobă începerea ofertei publice inițiale pentru listarea a 28,5% din capitalul JT Grup Oil la Bursa de Valori București

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a aprobat în ședința...