Un an ecologic pentru depoluare

Date:

În virtutea numeroaselor lor capacități industriale, dintre care unele dotate cu tehnologii învechite, poluatoare, SUA, China, Rusia, Japonia, Germania, Franța și alte țări puternic industrializate contribuie substanțial la deteriorarea mediului natural, a atmosferei, apei și solului planetei. Chiar dacă, din cele 17 milioane kmp ai teritoriului Rusiei, o parte importantă este acoperită cu păduri seculare, de plămâni care oxigenează, în compensație, aerul alterat de gaze industriale toxice, în țară se produc uriașe cantități de deșeuri solide și lichide care afectează sănătatea pământului și apelor. Anual, în urma activităților industriale și gospodărești, din Rusia, rezultă 50 milioane tone reziduuri solide, din care Moscovei îi revine o cotă de 10 milioane tone. Iată de ce 44% dintre locuitorii țării consideră că diminuarea poluării trebuie să fie abordată prioritar.
În ultimul timp, guvernanții de la Moscova au luat măsuri hotărâte pentru curmarea neglijenței sau nepăsării managerilor și populației față de problemele legate de protecția naturii înconjurătoare, a spațiilor verzi, a sălbăticiunilor pădurii, pentru gestionarea adecvată a deșeurilor industriale și domestice, precum și pentru modernizarea tehnologică a întreprinderilor, în vederea unei activități cât mai „curate”. La 1 ianuarie a.c., a intrat în vigoare decretul prezidențial potrivit căruia anul 2017 a fost declarat an ecologic, an consacrat unor eforturi speciale, pe toate planurile. Așa cum sublinia ministrul Resurselor Naturale și al Ecologiei, Serghei Donskoi, scopul numeroaselor manifestări preconizate cu acest prilej este responsabilizarea autorităților la toate nivelurile, dar și a cetățenilor, față de pericolele poluării crescânde (vezi „Rossiiskaia Gazeta”, din 10 ianuarie 2017).
De o atenție deosebită se bucură acvasfera. Se consideră că, în viitorul mai mult sau mai puțin apropiat, omenirea va fi confruntată cu o criză a apei potabile, pentru asigurarea căreia s-ar putea produce chiar și războaie. Datorită numărului mare de râuri și lacuri aflate pe teritoriul său, Rusia pare la adăpost de eventuale surprize. Totodată, rezervele sale de apă ar putea deveni extrem de prețioase pe plan internațional, datorită faptului că desalinizarea apei de mare în cantități masive ridică, încă, probleme tehnice complicate. Țara dispune de cel mai mare izvor de apă potabilă din lume – lacul Baikal. Cu o lungime de 630 km, o lățime de 80 km și o adâncime de 1.600 m, acesta înmagazinează 23.000 km cubi de apă de cea mai bună calitate din care, în viitor, Rusia ar putea să vândă unor clienți interesați. Într-un interviu acordat postului TV „Rusia 24”, la 22 martie 2017, reprezentantul special al Kremlinului pentru probleme ecologice, Serghei Ivanov, menționa că, deja acum, la Moscova, un litru de apă din Baikal se vinde cu doi dolari litrul. La Beijing ea ar costa mai puțin, deoarece, fiind mai aproape, necesită cheltuieli de transport mai mici.
Până nu demult, pădurile, o importantă bogăție naturală a Rusiei au fost exploatate fără prea mare preocupare pentru rolul lor ecologic. În prezent, optica s-a schimbat și, pentru a se tempera avântul tăietorilor de lemne, s-au stabilit norme severe și s-au majorat taxele de exploatare. Trebuie menționat că, în Rusia, pădurile aparțin în totalitate statului, care poate să le administreze rațional. Sunt strict interzise tăierile de arbori din perimetrele urbane, iar așa zise „tăieri sanitare” se pot efectua numai cu aprobarea expresă a edililor. Spre a se valorifica la maximum rolul benefic al copacilor, în jurul marilor localități se amenajează perdele de protecție, „cordoane verzi”, de mai mică sau mai mare anvergură, în funcție de condițiile terenului.
În context, pe agenda autorităților ruse figurează și instituirea unor norme adecvate de igienă urbană și rurală, în speță, pentru depozitarea corespunzătoare a deșeurilor industriale sau domestice. Se pleacă de la faptul că, aruncate la întâmplare, aparatura stricată, bateriile electrice uzate, ambalajele de sticlă sau plastic, chimicalele și altele afectează grav fondul funciar cu potențial agricol al țării (1,7 miliarde ha) și viața celor 150 de milioane de locuitori ai săi. În timp ce o mare parte din gunoaie se aruncă neglijent, oriunde, multe dintre gropile de gunoi autorizate prezintă serioase carențe de ordin sanitar, pentru a căror remediere se acționează intens. În anul 2016, în Munții Urali și Siberia, au fost create 183 de platforme ecologice moderne. Recent, datorită condițiilor precare de igienizare, Ministerul Mediului a dispus suprimarea a 16 din cele 39 gropi de gunoi cu acte în regulă din jurul Moscovei. Consecințele pe termen lung ale infiltrării în sol și apele freatice a unor izotopi radioactivi de metale grele, dioxine, fenoli sau a altor reziduuri nocive, ale deversărilor crescânde de chimicale în râuri și lacuri sunt luate în considerare cu tot mai multă seriozitate nu numai la nivel ministerial, ci și la nivel regional și local. Odată cu sporirea preocupării pentru gestionarea rațională a deșeurilor, iau amploare acțiunile populației de voluntariat pentru curățarea de gunoaie a spațiilor verzi, a pădurilor și râurilor. În regiunea Astrahan, locuitorii, în primul rând tinerii, iau parte în număr mare la stingerea incendiilor care, în timpul verii, se declanșează spontan și distrug vegetația stepei (vezi „Komsomolskaia Pravda”, din 27 martie 2017).
Legea privind regimul reziduurilor industriale și menajere prevede ca de problema gestionării gunoaielor, pe lângă regiile comunale de salubritate, să se ocupe și companii comerciale special create pentru colectarea deșeurilor. Pentru a funcționa, ele trebuie să obțină aprobarea forurilor administrative competente. În cazul colectării deșeurilor industriale (aparatură sau ambalaje), plata companiilor angajate se face de către întreprinderile producătoare ale produselor în cauză, iar în cazul reziduurilor menajere, de către autoritățile comunale, cu sume deduse din taxele încasate pentru salubritate. La o prevedere anterioară, privind obligația utilizatorului de a preda anumite deșeuri industriale la centre speciale de colectare, s-a renunțat, iar pentru totalitatea resturilor menajere se percepe de la titularii de locuințe o taxă în care sunt incluse costurile transportului, operațiunilor de prelucrare, ardere sau îngropare a acestora. În funcție de condițiile locale, taxele pot fi mai mari sau mai mici. De la o garsonieră, edilii orașului Kostroma, pe Volga, de pildă, percep, lunar, 18 ruble (30 eurocenți) iar de la un apartament cu trei camere – 41 ruble.
Se extinde, treptat, colectarea separată a deșeurilor, sistem care permite valorificarea, respectiv, reciclarea unor cantități mai mari de materiale (fier, sticlă, plastic, hârtie). Deocamdată, procentul recuperării separate în marile orașe este de doar 5%, iar la scară federală de 1%. Cu cinci ani în urmă, primăria
Moscovei, oraș cu aproape 20 de milioane de locuitori, a încheiat contracte în valoare de 140 miliarde ruble (2 miliarde euro) cu cinci companii de salubritate, pentru colectarea separată a deșeurilor, ajungându-se la colectarea anuală a câte 500.000 tone de reziduuri de diferite tipuri.
Colectarea separată a deșeurilor oferă posibilitatea valorificării deosebit de avantajoase a unor materiale. Dacă firmele autohtone de profil nu sunt interesate să le achiziționeze, se găsesc ușor agenți economici externi amatori de asemenea materiale. Cei din Indonezia și țările din Orientul Apropiat, de pildă, cumpără, oricând, plastic, alții căutând sticle, fier vechi sau carton. S-a ajuns până acolo că întreprinzătorii din Rusia specializați în valorificarea deșeurilor de hârtie au cerut guvernului federal să interzică exportul de maculatură, deoarece își pierd obiectul muncii. Aducătoare de venituri notabile sunt și uzinele de incinerare a deșeurilor organice. Pe seama arderii acestora se produce abur care poate pune în mișcare micro-centrale capabile să producă electricitate la costuri scăzute. Astfel, uzina MKZ 4, din Moscova, a reușit să vândă energie electrică cu 1-1,5 ruble kilowatul (2-3 eurocenți).
Comentatorii consideră că recoltarea, transportul, valorificarea sau neutralizarea deșeurilor reprezintă afaceri profitabile. Numai din bugetele de cheltuieli ale administrațiilor comunale, ele obțin circa 3-5%, la acestea adăugându-se și încasări de la întreprinderi producătoare de produse din care rezultă deșeuri. Proprietarii terenurilor pe care sunt amplasate gropi de gunoi autorizate au devenit adevărați miliardari. Pentru fiecare camion descărcat, ei încasează, în medie, 5.000 ruble (80 euro). Numărul camioanelor taxate într-o zi fiind de 100-150, se ajunge la încasări zilnice de 500-750.000 ruble. La Moscova funcționează cinci mari holdinguri specializate în operațiuni de colectare. Ele câștigă, anual, fiecare, între 12-42 miliarde ruble (vezi „Komersant.Denghi”, nr. 7, din 22-28 februarie 2016). Structurându-se pe orizontală și verticală, holdingurile specializate în colectarea deșeurilor își extind activitatea la nivel regional, își creează centre și uzine proprii de sortare, purificare, incinerare, sau platforme de depozitare. Corporația „Rosteh” se străduiește să pună în operă un sistem de colectare la scară federală.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Financial Intelligence organizează cea de-a șasea ediție a evenimentului Forumul Energiei

Financial Intelligence organizează cea de-a șasea ediție a evenimentului...

Profitul net ajustat al Xiaomi se dublează în primul trimestru și ajunge la 6,5 miliarde RMB

Traiectorie robustă de creștere, catalizată de multipli factori  Corporația...

ASF aprobă începerea ofertei publice inițiale pentru listarea a 28,5% din capitalul JT Grup Oil la Bursa de Valori București

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a aprobat în ședința...