Un buget pentru zile mai bune

Date:

La finele lunii septembrie 2017, Guvernul Federației Ruse a prezentat Dumei de Stat (Parlamentului) proiectul de buget pentru anul 2018, completându-l, ca de fiecare dată, cu o proiecție suplimentară pe doi ani, respectiv pentru perioada 2019-2020. Luând în considerare starea economiei în prezent și prognozele de viitor, guvernanții iau drept repere orientative, pentru anul 2018, un nivel al PIB de 93.000 miliarde ruble, venituri la bugetul federal de 14.720 miliarde ruble și cheltuieli de 16.728 miliarde (18 la sută din PIB). Față de cifrele anului în curs, se estimează o sporire a veniturilor cu 41,5 miliarde ruble, în contul exporturilor de gaze naturale și țiței, dar și o creștere a cheltuielilor, cu 125,7 miliarde, ceea ce duce la un deficit de 2.008 miliarde, reprezentând 2,2 la sută din PIB (vezi „Kommersant”, din 6 octombrie 2017).
În perspectiva unor posibile dificultăți economice, în perioada 2018-2020, cum ar fi scăderea prețului internațional al țițeiului sau evoluția negativă a cursului valutar, se are în vedere și o reducere corespunzătoare a veniturilor. Astfel, plecând de la faptul că, pentru 2018, se prefigurează un preț mediu de 43 dolari/baril, pentru 2019-2020 de 41 dolari/baril și o depreciere a rublei, de la 59 ruble/dolar în 2017, la 64 ruble/dolar în 2018, la 66 ruble/dolar în 2019 și de 68 ruble/dolar în 2020, se prevede micșorarea cheltuielilor bugetare, de la 18 la sută din PIB în 2018, la 15 la sută la finele anului 2020, în așa fel încât deficitul bugetar să scadă de la 2,2 la sută la 0,8 la sută. Planificând reducerea acestuia, în continuare, guvernanții văd posibilă menținerea lui, în perioada 2025-2035, la nivelul de 0,7 la sută. Aceasta în condițiile în care, în paralel, urmează să se facă mari investiții în infrastructurile publice, învățământ și sănătate.
La Casa Albă din Moscova (sediul guvernului) se apreciază că deficitul de 2.008 miliarde ruble din 2018 va putea fi acoperit din alocări de la Fondul bunăstării naționale (1.000 miliarde ruble) și din împrumuturi interne. În încasările din privatizarea activelor statului nu se pun mari speranțe, ele urmând să fie relativ modeste (13 miliarde ruble în 2018, 12 miliarde în 2019 și 11 miliarde în 2020). La o adică, mai pot fi luate în calcul rezervele valutare și de aur aflate la dispoziția Băncii Centrale. La finele lunii septembrie 2017, acestea se ridicau la 424 miliarde dolari (vezi „Izvestia” din 8 octombrie 2017).


Intrarea în noul exercițiu bugetar beneficiază de anumite premise favorabile, cum ar fi recolta record de 130 milioane tone cereale, în 2017, sporirea investițiilor private externe și tendința de scădere a inflației. La începutul lunii octombrie ritmul acesteia era de 2,9 la sută. Faptul că, în decurs de un an, inflația s-a redus de la 16 la sută la mai puțin de 3 la sută nu este, însă, pus de unii observatori în seama politicii monetare a Băncii Centrale, ci a scăderii din ultimii ani a puterii de cumpărare reale a populației, scădere care i-a determinat pe vânzători să scadă prețurile, pentru a-și putea vinde produsele. În fundamentarea cifrelor din proiectul bugetar pentru intervalul 2018-2020, este luat în calcul un ritm mediu al inflației de 4 la sută, anual (vezi „Vedomosti”, din 6 octombrie).
Potrivit unei hotărâri a Guvernului Federal, la 1 ianuarie 2018 se va realiza o majorare a salariului minim astfel încât acesta să se ridice la nivelul minimului existențial. La ora actuală, salariul minim (9.488 ruble) reprezintă 85 la sută din minimul existențial. Egalizarea este preconizată pentru un minimum existențial calculat, pentru semestrul al doilea al anului 2018, la 10.701 ruble. De menționat că, în septembrie 2017, salariul mediu pe economie nu era cu mult mai mare (11.400 ruble). Pentru începutul anului viitor, se preconizează și o indexare cu 3,7 la sută a tuturor pensiilor. Cheltuielilor de factură socială din perioada 2018-2020 (sănătate, învățământ, activități cultural-sportive, inclusiv construirea de locuințe sociale pentru categoriile defavorizate) le vor fi alocate 791 miliarde ruble, iar pentru proiectele de reconstrucție din Crimeea încă 825 miliarde (vezi „Izvestia”, din 29 septembrie 2017).
O problemă centrală a noului exercițiu bugetar federal privește relațiile sale cu bugetele regionale. Președintele Vladimir Putin dorește o mai bună gestionare a acestora, în primul rând, reglementarea situației creditelor crescânde contractate de către organele de stat locale. Se ia în calcul o reeșalonare a ritmului și volumului restituirii datoriilor față de Centru, pe o perioadă de 12 ani, începând din 1 ianuarie 2018, cu o rată de numai 5 la sută din totalul acestora, în primii doi ani. De asemenea, se intenționează reducerea volumului subvențiilor acordate pentru proiecte regionale, în ideea că organele locale trebuie să facă mai multe eforturi pentru autofinanțarea propriilor obiective. O inițiativă legislativă dezbătută în parlament preconizează egalizarea contribuțiilor diferitelor regiuni la bugetul federal. Astfel, dacă, în prezent, unele virează vistieriei federale un procent mai mare, iar altele mai mic din sumele reprezentând impozitele și taxele locale încasate, în viitor, toate regiunile vor trebui să-i vireze, 50 la sută din totalul acestora. Sistemul nu pare a satisface pe toată lumea, cei care plăteau mai puțin fiind nevoiți, acum, să caute surse de venituri suplimentare. În schimb, Guvernul Federal va avea la dispoziție mai mulți bani pentru realizarea unor proiecte de anvergură, de interes național.
Există opinii potrivit cărora bugetul federal este grevat de prea mari cheltuieli militare. Academicianul Alexei Kudrin, directorul Institutului de cercetări în domeniul comerțului internațional, constată că, în anul 2016, acestea au reprezentat 4,4 la sută din PIB, depășind alocările pentru învățământ și sănătate, precum și cheltuielile militare ale SUA (3 la sută) și Chinei (2 la sută). Alți specialiști cred, însă, că procentul din PIB este nesemnificativ, deoarece, având un PIB mai mic decât SUA și China, cheltuielile militare ale Rusiei, în cifre absolute, sunt mai mici decât cele ale SUA și Chinei. Pe de altă parte, ei subliniază faptul că finanțarea complexului militar-industrial este benefică pentru economie, stimulând modernizarea și dezvoltarea diferitelor ramuri ale ei. În opinia academicianului Aleksandr Nikipelov, concomitent cu rolul important pe care îl joacă în garantarea securității naționale, implementarea tehnologiilor de vârf, crearea de noi locuri de muncă, întreprinderile de armament aduc o importantă contribuție și la sporirea exporturilor (vezi „Komsomolskaia Pravda”, din 5 octombrie 2017). Alături de SUA, China, Franța și Marea Britanie, Rusia este una din marile exportatoare de arme și instalații militare. În anul 2015, ea a vândut tehnică militară în valoare de 14,5 miliarde dolari.
Observatorii partidelor din opoziție taxează proiecțiile bugetare ale guvernanților ca nefezabile, susținând că ele nu ar fi corect conectate la starea economiei reale și că, în consecință, vor necesita rectificări negative. Alții atrag chiar atenția asupra faptului că Rusia nu este în situația să poată urma exemplul Chinei care, nerenunțând la planificarea centralizată a economiei, reușește să-i mențină sub control evoluția, să stabilească obiective și direcții de dezvoltare a ei (vezi „Moskovskii Komsomoleț”, din 30 septembrie 2017). Recunoscând dimensiunea impresionantă a eforturilor financiare consacrate de către Guvernul Federal îmbunătățirilor sociale, mulți dintre criticii proiectului de buget consideră că ele nu ar fi decât o slabă compensație pentru faptul că, an de an, datorită inflației, taxelor și impozitelor de tot felul, puterea reală de cumpărare a majorității populației este grav afectată, punând oamenii în imposibilitatea de a-și asigura, fără sprijinul statului, bunurile și serviciile necesare unei existențe demne.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate