Vestitori ai unor piețe alternative

Date:

Interese economice distincte, specifice unor grupuri de interese sau țări, accentuate de evenimentele mondiale din ultimul timp (criza economică, pandemia, încălzirea globală, criza energetică și, mai recent, războiul din Ucraina), au bulversat grav relațiile economice internaționale, dând naștere la abuzuri grosolane, la amestecul politic și manipularea mecanismelor pieței de către cercuri oculte. În condițiile dezamăgirii față de rateurile sistemului actual al relațiilor economice internaționale, față de înlocuirea concurenței loiale a partenerilor cu șantaje și sabotaje incredibile, unele cu consecințe catastrofale asupra economiei și bunăstării unor țări întregi (vezi sabotarea conductelor de gaze Nord-Stream 1 și Nord-Stream 2, în Marea Baltică), este firească dorința majorității statelor lumii de a vedea instaurate rânduieli mai bune, care să asigure, cu adevărat, respectarea principiilor dreptului internațional.

Sporește interesul pentru o ordine mondială normală, mai reprezentativă, multipolară, în concordanță cu diversitatea rânduielilor și economiilor diferitelor regiuni ale globului. Se discută, în unele cercuri, despre eventuale piețe internaționale alternative, cu reguli de funcționare mai bine adaptate nevoilor de cooperare economică a statelor. Muguri, laboratoare experimentale, ale unor asemenea piețe ar putea fi organizații ca BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud) sau OCS (China, India, Rusia, Pakistan, Uzbekistan, Turkmenistan, Kîrgîzstan și Tadjikistan), care și-au propus să contracareze politica organizațiilor economice dominate de monopolurile imperialiste și să dea viață unor relații de colaborare internațională echitabilă, în măsură să asigure respectarea avantajului reciproc al tuturor partenerilor de afaceri.

Această orientare a fost reconfirmată și în declarația de la Samarkand (Uzbekistan) a șefilor de stat ai Organizației de Cooperare de la Shanghai, desfășurată, la începutul lunii septembrie a.c. Reuniunea la vârf a OCS a prilejuit dezbaterea câtorva aspecte fierbinți ale realității actuale, conducătorilor statelor membre alăturându-li se, ca invitați de onoare, președinții Iranului,Turciei și Belarusului. În septembrie a.c., Republica Islamică Iran a aderat la OCS ca membru cu drepturi depline, iar Belarus, Bahrein, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Insulele Maldive și Myanmar au devenit parteneri observatori ai organizației (France Presse, 15 septembrie 2022).

În lărgirea componenței OCS, publicația arabă „Daily Sabah” vede o dovadă a activizării și „ridicării lumii nonoccidentale” la acțiuni pentru cucerirea unor poziții onorabile în viața internațională. Provoacă, însă, controverse faptul că, la întrunirea OCS, organizație cu orientare antioccidentală, a participat Recep Tayyip Erdogan, președintele Turciei, țară membră a NATO și aflată pe lista pentru intrarea în UE, precum și declarația acestuia, precum că Turcia intenționează să devină membră a OCS („Komsomolskaia Pravda”, din 17 septembrie 2022).

Directorul departamentului pentru cercetări în domeniul politicilor externe al fundației SETA, Murat Yeșiltaș, admite că o asemenea decizie nu este întru totul întemeiată. El afirmă că există câteva motive credibile, cum ar fi faptul că, pe o asemenea cale, Turcia are posibilitatea unei mai mari apropieri de țările asiatice și, implicit, a sporirii exporturilor sale în această zonă, precum și faptul că ar putea contrabalansa, astfel, tensiunile sale cu Grecia și SUA. Totodată, trebuie avută în vedere percepția Turciei că, în cadrul sistemului relațiilor internaționale, puterea tinde a se muta din Occident spre Asia, proces în cadrul căruia Turcia ar putea ocupa un loc important. Profesorul Yeșiltaș consideră că, în linii generale, aderarea la OCS ar putea fi un element de echilibru în relațiile Turciei cu Occidentul. Iar, întrucât OCS nu este o organizație politico-economică după modelul UE și nici o alianță de apărare, precum NATO, el crede că aderarea Turciei la aceasta nu trebuie interpretată ca o îndepărtare de Occident, ci doar ca un act de completare a relațiilor internaționale ale ei. În consecință, opinia că Turcia își schimbă axa de orientare nu ar fi corectă.

Ca principali inițiatori ai BRICS și OCS, China și Rusia și-au asumat rolul de mari puteri îndrumătoare ale procesului de reformare a relațiilor economice dintre state, cu pretenția de a injecta stabilitate și energie pozitivă într-o lume zguduită de grave tulburări sociale. China și Rusia se împotrivesc tentativelor occidentale de a menține o ordine mondială „unipolară”, dirijată de Washington. La o analiză obiectivă, BRICS și OCS pot fi utile îmbunătățiri relațiilor economice dintre țările continentului euro-asiatic, latino-american și african, dar și mijloace de influențare a acestora în direcții dorite de China și Rusia.

Majoritatea observatorilor occidentali sunt de părere că încercarea Chinei, Rusiei și asociaților lor de a crea o „ordine mondială nonoccidentală” este sortită eșecului, deoarece ea se produce pe fondul unor puternice șocuri economice în întreaga lume, al unor schimbări geostrategice intempestive în spațiul euro-asiatic și al crâncenului război din Ucraina, care a agravat extrem antagonismele politice dintre est și vest. Raffaello Pantucci, membru senior la Royal United Services din Londra, consideră că, în multe privințe, OCS este „o instituție șubredă”, dar că totuși, în asociație cu alte organizații de acest fel, ea poate oferi „o soluție alternativă” (Reid Standish, 18 septembrie 2022). Evident, la ora actuală, este greu de susținut dacă există sau nu posibilitatea ca prin intermediul BRICS și OCS să se poată obține rezultate pozitive în lupta pentru normalizarea schimburilor de mărfuri și a colaborării economice între state sau pentru interzicerea armelor nucleare, a armelor în spațiul cosmic, pentru împiedicarea producerii de arme biologice, pentru rezolvarea crizei energetice, ecologice și altele de anvergură internațională.

În contextul tatonărilor geostrategice, în vederea creării unei piețe alternative, se înscriu și eforturile Chinei, de a resuscita anticul „drum al mătăsii”, care, pe parcursul multor secole, traversând numeroase țări din Orientul Îndepărtat, Orientul Mijlociu și Europa, a făcut posibile schimburi de mărfuri și de experiență, profitabilă tuturor părților. În ultimul timp, China a acordat o atenție crescândă relațiilor sale cu Asia Centrală și Europa, investind sume importante în economiile unor țări din aceste zone. Printre ele se numără și Ucraina, fapt care a determinat Beijingul să aibă o atitudine rezervată față de operațiunile militare declanșate de Rusia împotriva Ucrainei, în pofida sprijinului politic, diplomatic și economic acordat Moscovei. Între altele, ignorând avertismentele SUA și UE, China a încheiat cu Rusia contracte privind achiziția de gaze, cu plata în ruble și yuani, nu în valute occidentale, cum procedase anterior.

De altfel, trebuie spus că soluția creșterii ponderii monedelor naționale în schimburile și decontările reciproce câștigă adepți, fiind evidentă dorința unor state de a slăbi dominația monopolistă a dolarului și a euro. În urma blocării conturilor Rusiei din băncile SUA și UE, datorită sancțiunilor occidentale, guvernanții turci examinează chiar posibilitatea recurgerii la barter în relațiile comerciale cu Rusia și, eventual, și cu alte state („Rossiiskaia Gazeta”, din 24 septembrie 2022). Pe această cale, Ankara urmărește stabilizarea schimburilor sale comerciale, urmând ca, în contul mărfurilor turcești exportate în Rusia, să fie achiziționați purtători energetici. Amintim că, de teama unor sancțiuni din partea SUA și UE, băncile turcești Bankasi și Denizbank au refuzat să mai dea curs cardurilor rusești Mir.

Îngrijorat de intensificarea acțiunilor autonomiste, antiglobaliste ale Chinei și Rusiei, copiate de BRICS, OCS și alte formațiuni, de faptul că, în luna august 2022, forțele militare navale și aeriene ale Chinei au luat parte la exerciții militare comune cu Rusia, că Rusia sprijină politica Beijingului privind „o singură Chină” și condamnă sprijinul militar acordat de către SUA Taiwanului, Occidentul devine tot mai vigilent. Unii comentatori americani cred că intervenția armată a Rusiei în Ucraina ar putea fi imitată de Beijing, în tranșarea situației din Taiwan („Izvestia”, din 21 septembrie 2022). Iată de ce Washingtonul încearcă să împiedice apropierea ruso-chineză, considerată nucleul mișcării antiglobaliste și un pericol pentru interesele democrațiilor occidentale. Nu întâmplător, cu prilejul aniversării a 73 de ani de la crearea Republicii Populare Chineze, secretarul de stat american, Antony Blinken, a adresat Beijingului călduroase felicitări.

Tot mai mulți observatori consideră că ONU și instituțiile sale trebuie să-și ia în serios rolul încredințat lor pentru monitorizarea și reglementarea vieții internaționale. Sunt așteptate intervenții mai energice pentru prevenirea conflictelor armate, a pericolului nuclear, pentru protejarea spațiului informațional și asigurarea dreptului tuturor statelor de a gestiona internetul fără opreliști și imixtiuni externe, potrivit intereselor lor specifice, pentru asigurarea respectării dreptului fiecărei țări de a-și asigura securitatea energetică, de a putea îmbina, după necesități, utilizarea combustibililor fosili cu sursele de energie nepoluantă, regenerabilă. În acest context, se emit și opinii potrivit cărora ecologizarea planetei ar trebui să înceapă cu anihilarea deșeurilor chimice, de materiale plastice sau metale, și abia după aceea cu reducerea combustibililor fosili, recomandându-se furnizorilor de cărbuni, țiței și gaze să sporească extracția acestora, pentru a se putea face față necesităților gospodărești ale populației. De asemenea, plecând de la faptul că traficul de droguri și consumul lor nemedical reprezintă pericole majore pentru securitatea statelor, pentru sănătatea, bunăstarea și exercitarea drepturilor naturale ale oamenilor, se impune și respingerea încercărilor unor cercuri de interese de a forța legalizarea consumului nemedical de droguri.

Reformarea modului de organizare a relațiilor economice dintre state ar presupune crearea unui sistem comercial deschis, echidistant și transparent, în măsură să funcționeze fără niciun fel de discriminări, potrivit principiilor și regulilor Organizației Mondiale a Comerțului, încălcate grosolan, în prezent, de către anumiți agenți economici sau guverne. Se fac auzite sugestii chiar și privind reformarea OMC, în așa fel încât aceasta să poată aduce o contribuție reală la monitorizarea pieței, la succesul negocierilor comerciale și la soluționarea diferitelor litigii care apar.

Răbufnirile vieții internaționale din ultimul timp au dus la convingerea opiniei publice că nu numai OMC, dar și ONU, Consiliul de Securitate, OMM, OMS și alte instituții mondialiste suferă de o anchilozare și ineficiență cronică nocivă, că este necesară reformarea lor. La întrunirea, din septembrie a.c., a Consiliului de Securitate s-a discutat oportunitatea reorganizării acestuia, în scopul lărgirii componenței și atribuțiilor sale. Pentru necesitatea de a face Consiliul mai reprezentativ au pledat SUA, Franța, Brazilia, Turcia și alte state, unele având, însă, rezerve. Rusia s-a pronunțat pentru reorganizarea Consiliului, dar a avertizat că nu renunță la dreptul său de veto („Kommersant”, din 23 septembrie 2022).

Candidați la ocuparea unor poziții în Consiliu nu sunt puțini. Printre cei cu șanse mai mari se numără Turcia, Brazilia și chiar Germania, a cărei înfrângere, alături de cea a Japoniei, în cel de-al doilea război mondial a dus la crearea ONU și a Consiliului de Securitate. În prezent, din Consiliul de Securitate fac parte 15 membri, dintre care cinci – China, SUA, Rusia, Marea Britanie și Franța – au drept de veto în adoptarea unor hotărâri. Ceilalți 10 membri se schimbă din doi în doi ani.

Perspectivele vieții internaționale sunt greu de descifrat. Dar vom trăi și vom vedea. Viaceslav Kostikov, șeful Centrului de Planificare Strategică din Moscova, afirmă că, din cauza contradicțiilor ireconciliabile dintre est și vest, nu ne putem aștepta decât la o ascuțire a confruntărilor politice, economice, ideologice și informaționale între cele două tabere („Argumentî i Faktî”, din 1 octombrie 2022). O asemenea concluzie este susținută și de faptul că, imediat după anexarea de către Rusia a celor patru regiuni ucrainene secesioniste, președintele SUA, Joe Biden, a dat semnalul mobilizării statelor lumii în vederea aplicării de noi sancțiuni împotriva acesteia.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate