La Săptămâna Internațională a Științei și Păcii, statele încă nu au decis dacă vor negocia reguli pentru armele autonome, iar România a aflat, prin alegerile anulate în 2024, cât de fragil devine spațiul informațional când tehnologia scapă de sub control
Adunarea Generală a ONU a proclamat, prin Rezoluția 43/61 din 1988, Săptămâna Internațională a Științei și Păcii, marcată între 9 și 15 noiembrie. Ediția din 2026 coincide cu Conferința de revizuire a Convenției privind anumite arme convenționale, unde statele decid dacă deschid negocieri pentru un tratat privind armele autonome. Inteligența artificială, imaginile satelitare și platformele digitale pot preveni crize sau le pot amplifica, iar diferența o fac regulile, instituțiile și controlul democratic sub care funcționează.
Aceeași tehnologie, două întrebuințări
| Tehnologia | Pentru prevenirea crizelor | Pentru conflict și manipulare |
|---|---|---|
| Inteligența artificială și analiza datelor | Identificarea timpurie a crizelor alimentare, a migrației forțate și a zonelor de instabilitate | Sisteme de armament care selectează și atacă ținte fără decizie umană |
| Imaginile satelitare și tehnologiile geospațiale | Evaluarea distrugerilor, coordonarea ajutorului umanitar, avertizarea în caz de dezastre | Supraveghere și țintire militară |
| Inteligența artificială generativă | Traducere, educație, acces la informație | Deepfake-uri cu vocea sau imaginea unor persoane publice, mesaje false în crize diplomatice |
| Platformele digitale | Comunicare rapidă în situații de urgență | Campanii coordonate de influențare, dezinformare și discurs al urii |
| Datele climatice și agricole | Avertizare timpurie, gestionarea apei și a solului, protecția recoltelor | Dependență tehnologică a statelor fără acces la date și infrastructură |
Tabel realizat de autor pe baza documentelor ONU privind știința, tehnologia și pacea.
Geneva, septembrie 2026: trei ani de discuții despre armele autonome
Grupul de experți guvernamentali al Convenției privind anumite arme convenționale și-a încheiat lucrările la 5 septembrie 2026, după trei ani de discuții despre sistemele de armament letale autonome, cu un raport final pe care Human Rights Watch l-a descris drept „semnificativ diluat”. Potrivit organizației, 76 de state au cerut trecerea la negocieri pentru o nouă normă juridică, iar decizia revine conferinței de revizuire din noiembrie.
Delegarea către un sistem automatizat a unei decizii care poate curma o viață pune în discuție răspunderea, controlul uman și respectarea dreptului internațional umanitar, chestiuni pe care niciun progres tehnic nu le rezolvă singur. Un stat avansat tehnologic devine mai sigur numai dacă își fixează limite pentru tehnologiile cu impact major și păstrează asupra lor un control democratic.
București, decembrie 2024: o alegere anulată
Curtea Constituțională a României a anulat, la 6 decembrie 2024, alegerile prezidențiale, invocând manipularea votului prin rețelele sociale și finanțarea nedeclarată a campaniei. Episodul a arătat la scară națională ceea ce documentele ONU descriu în termeni generali: campaniile coordonate, conținutul fabricat și algoritmii care amplifică polarizarea pot afecta încrederea cetățenilor în instituții mai repede decât le pot răspunde acestea.
Deepfake-urile adaugă riscului o dimensiune nouă, pentru că vocea și imaginea unei persoane publice pot fi reproduse artificial într-un mesaj fals, inclusiv în plină criză diplomatică. Alfabetizarea digitală, educația media și capacitatea de verificare a informațiilor devin, astfel, componente ale securității societale, iar pacea depinde și de un spațiu public în care dezacordul nu se transformă în ostilitate.
Câmpul, datele și securitatea alimentară
În agricultură, monitorizarea climatică, sistemele de avertizare timpurie și datele despre sol și apă reduc pierderile de producție și susțin securitatea alimentară, legată strâns, în regiunile vulnerabile, de stabilitatea socială și de riscul conflictelor pentru resurse. Beneficiile se concentrează însă în economiile care dețin datele, sateliții și capacitatea de calcul, iar statele rămase dependente tehnologic pot câștiga, odată cu instrumentele, noi vulnerabilități. Cooperarea internațională pentru știință și pace are de urmărit, prin urmare, și distribuirea echitabilă a acestor beneficii, pe lângă dezvoltarea lor.
Trei teste pentru o tehnologie pusă în slujba păcii
- Controlul uman. Orice decizie care poate curma o viață rămâne la un om identificabil, care răspunde pentru ea, așa cum cer cele 76 de state care susțin negocierea unui tratat.
- Verificabilitatea. Conținutul generat artificial poate fi identificat, iar instituțiile și presa dispun de instrumente pentru a verifica rapid informațiile în perioade de criză și de alegeri.
- Accesul echitabil. Datele climatice, agricole și satelitare utile prevenirii crizelor ajung și la statele și comunitățile care nu le pot produce singure.
