de Janine R. Wedel
WASHINGTON, DC – Războiul din Ucraina este un teatru pentru două modele de dezvoltare concurente: capitalismul oligarhic al Rusiei și societatea civilă care înmugurește în Ucraina. Țările occidentale ar trebui să înțeleagă această diferență, deoarece capitalismul oligarhic a prins tot mai mult rădăcini în propriile lor sisteme de guvernare economică și politică. Ucrainenii, între timp, au oferit o alternativă: oameni care lucrează împreună în mod democratic pentru a modela un viitor colectiv mai bun.
După destrămarea Uniunii Sovietice, capitalismul oligarhic a înflorit în Rusia și Ucraina. În anii 1990, rețelele de putere informală au luat conducerea în ambele țări, iar unele dintre aceste „clanuri” (cum le-au numit analiștii locali) s-au mobilizat pentru a controla sectoare cheie precum securitatea internă, energia sau resursele naturale. Deținătorii acestor bunuri – oligarhii – au devenit apoi milionari, sau chiar miliardari, aproape peste noapte, datorită schemelor corupte de privatizare ale epocii. Clanurile au condus propriile operațiuni cleptocratice de extragere a resurselor și offshoring și au concurat pentru exercitarea controlului.
Aceste rețele de relații politice-afaceri-criminale i-au prins în capcană și pe liderii occidentali, ajutând la răspândirea capitalismului oligarhic la nivel global. Luați în considerare fostul cancelar german Gerhard Schröder, a cărui relație reciproc avantajoasă cu Gazprom – conglomeratul de gaze naturale controlat de Kremlin – a început chiar înainte de a-și părăsi mandatul.
Deși plecând din poziții similare, Rusia și Ucraina au luat drumuri diferite. La rândul ei, Rusia a urmărit o viziune strategică de stat (în care Gazprom a jucat un rol important) care era puternic dependentă de infiltrarea și coruperea instituțiilor occidentale.
Din 2012, când Vladimir Putin și-a început al treilea mandat ca președinte, clanurile și oligarhii Rusiei i-au fost ferm sub control și stăpânire, ajutând la cultivarea corupției politice în străinătate. În timp ce agenții Gazprom au înarmat petrolul și gazele și au corupt politicienii și partidele occidentale pentru a obține dominația pe piețele europene de energie și rețelele de distribuție, „Kremligarhii” (dintre care unii au fost numiți în Raportul Mueller) au stat drept slujnici ai politicii externe a lui Putin. Între timp, acasă, Putin sufoca încet ONG-urile și instituțiile media independente înființate în anii 1990, lăsând organele de securitate/informații (din care provine) să dețină toată puterea reală.
În timp ce rețelele de putere informale ruse au venit să servească statul, Ucraina nu a avut un aranjament comparabil și a rămas o democrație (deși una slabă) de la obținerea independenței în 1991. În absența unui om puternic, clanurile și oligarhii săi concurenți au slăbit statul, promovând în același timp propriile interese, la fel ca și Kremlinul, prin diverse mijloace, de la propagandă și război cibernetic până la corupția oficialilor ucraineni. Cu toate acestea, această slăbire a statului ucrainean a creat o deschidere pentru societatea civilă și organizarea colaborativă. Datorită acestui spațiu de mobilizare de jos în sus, statul ucrainean a primit o împrospătare a împuternicirii sale după anexarea Crimeei de către Rusia și incursiunile în estul Ucrainei în 2014. De atunci, a reușit să impună anumite limite puterii oligarhilor, inclusiv a celor care servesc interesele Kremlinului.
Societatea civilă ucraineană care a apărut în ultimele două decenii întruchipează un angajament colectiv pentru supraviețuirea națională. De la invazia de anul trecut, ucrainenii s-au mobilizat în mod repetat: pentru a repara casele avariate, pentru a adăposti persoane strămutate în interior și pentru a susține efortul de război ca bucătari voluntari, ca șoferi și prin strângeri de fonduri. De la începutul războiului, eforturile organizate în principal la nivel municipal și coordonate cu Kiev-ul au ajutat la evacuarea a aproape șapte milioane de femei și copii în țările vecine. Ucrainenii nu doar își apără patria; ei prezintă, de asemenea, un proiect politic durabil și scalabil.
Exemplul ucrainean este relevant în special pentru democrațiile occidentale, unde tendința către capitalismul oligarhic a compromis integritatea instituțiilor politice, financiare și educaționale. Centrele financiare ale lumii, în special din Europa și America de Nord, sunt pline de bani murdari care sunt spălați și apoi direcționați spre lobby și acțiuni politice. Din nou, Schröder exemplifică această corupție. După ce a părăsit mandatul, a câștigat milioane din interesele energetice ale Rusiei, în timp ce Germania a ajuns să se bazeze pe Rusia pentru mai mult de jumătate din gazele sale naturale în anii care au precedat invaziei.
Structurile capitalismului oligarhic din Occident sunt în cea mai mare parte originale, autohtone. Ele sunt creația administratorilor de fonduri speculative, avocaților și consultanților fiscali care se ocupă de numerar obținut ilicit; profesioniștii care ajută la umflarea prețurilor imobiliare; și firmele de PR și universitățile care spală imaginile cleptocraților. Ascensiunea capitalismului oligarhic în Occident a pervertit capitalismul și a erodat democrația. Inegalitatea bogăției a crescut, încrederea în instituții a scăzut, iar trumpismul și alte mișcări antisistem au înflorit.
Ucrainenii pot să ne învețe multe despre cum să ne confruntăm cu aceste provocări. În timp ce un capitalism oligarhic (slăbit de război) persistă acolo, societatea civilă a țării rezistă și reacționează mai eficient decât aproape oriunde altundeva. Chiar dacă sunt sub foc, ucrainenii continuă să lupte împotriva corupției atât prin eforturile de bază conduse de ONG-uri, cât și prin instituțiile de stat anticorupție. Din 2015, guvernul a folosit platforme online pentru a oferi o mai mare transparență în ceea ce privește achizițiile publice și activele și veniturile funcționarilor de stat. Și, în urma unor reforme importante din sectorul financiar, Banca Națională a Ucrainei a reușit să naționalizeze sau să închidă mai multe bănci deținute de oligarhi.
Dar rezistența reformelor Ucrainei va depinde în mare măsură de modul în care se desfășoară capitalismul oligarhic în Occident. De ani de zile, experții ucraineni anticorupție au cerut factorilor de decizie occidentali să demonteze structurile financiare, practicile și politicile care susțin capitalismul oligarhic din întreaga lume. Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a subliniat și mai mult urgența acestei sarcini. Acesta este motivul pentru care liderii societății civile ucrainene și-au intensificat activismul în ultimul an, întâlnindu-se frecvent cu reprezentanți ai guvernelor europene și nord-americane, ONG-uri și mass-media.
Cu siguranță, societatea civilă occidentală a încercat, de asemenea, să pună în lumina reflectoarelor problema, deși nu a beneficiat încă de abundența atenției civice și a activismului – sau chiar de sprijinul călduț al elitei – pe care o vedem în Ucraina. Dar nu vă înșelați: conflictul dintre cele două modele de civilizație – capitalismul oligarhic și societatea civilă – este atât despre propriul nostru viitor, cât și despre al lor. Societatea civilă pentru care luptă și mor ucrainenii trebuie să câștige pe câmpul de luptă – și apoi în instituțiile noastre.
Janine R. Wedel, antropolog social și profesor universitar la Schar School of Policy and Government de la Universitatea George Mason, este autoarea cărții Unaccountable: How the Establishment Corrupted our Finances, Freedom, and Politics and Created an Outsider Class (Pegasus Books, 2016).
Traducere, adaptare și editare: Daniel Apostol, ClubEconomic.ro
Drepturi de autor: Project Syndicate
