Ultimele date pozitive privind forța de muncă din Statele Unite întăresc teoria că în septembrie va urma o nouă creștere agresivă a ratei dobânzii cheie de către Rezerva Federală americană. Banca Centrală Europeană a început și ea să majoreze ratele dobânzilor, iar țările din Europa Centrală și de Est sunt fruntașe, având primele patru cele mai mari rate ale dobânzilor din Uniunea Europeană.
Banca Națională a României a majorat și ea dobânda cu încă 0,75%, până la 5,5%, menționând în hotărârea de săptămâna trecută a Consiliului de Administrație că datele și analizele indică o cvasi-stagnare a activității economice atât în trimestrul al doilea, cât și pentru trimestrul al treilea din acest an, sub impactul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate.
Recenta decizie privind dobânda menține România pe locul patru în UE, după Ungaria, cu o dobândă de 10,75%, Cehia, cu 7% și Polonia, cu 6,5%. Creșterea agresivă a ratei dobânzii în Ungaria o plasează la mai puțin de 1% din rata inflației, în încercarea de a opri deprecierea forintului și de a face Ungaria mai atractivă pentru capitalul străin. Urmează Polonia, cu un diferențial față de inflație de 9%, urmată de România cu 9,55% și Cehia cu 10,2%.
Cu toate acestea, consumatorii resimt impactul acestor majorări ale dobânzilor, ROBOR la 3 luni depășind 8% și crescând ratele lunare ale persoanelor împrumutate. Acest nivel ridicat al ratei dobânzii a fost văzut ultima dată în februarie 2010.
Economia românească începe să arate o scădere a consumului semnalând și o posibilă stagnare a inflației. Cele mai recente date de la Institutul Național de Statistică arată că în luna iunie vânzările cu amănuntul au înregistrat prima scădere de la lună la lună din 2022, cu 2,1%. Această scădere se manifestă la produsele alimentare și nealimentare, singura categorie care prezintă o creștere față de mai 2022 fiind cea a carburanților. Totuși, vânzările cu amănuntul arată o creștere de 3,2% față de luna iunie a anului trecut, menționată și de BNR în raportul său. Însă, potrivit BNR, producția industrială și-a reluat contracția anuală, volumul comenzilor noi în industria prelucrătoare a scăzut față de aceeași perioadă a anului trecut, iar volumul lucrărilor de construcții noi aproape că a încetat să mai crească în termeni anuali.
În pofida perspectivelor de încetinire a economiei, piața muncii din România a rămas puternică, BNR menționând că numărul de salariați din economie a continuat să crească în ritm susținut în perioada aprilie-mai, aproape exclusiv pe fondul angajărilor din sectorul privat, iar rata șomajului a continuat să scadă, până la 5,3% în iunie, rămânând ușor peste nivelul de dinaintea pandemiei. Cu toate acestea, deficitul de forță de muncă și-a stopat creșterea neîntreruptă de aproape doi ani, iar intențiile de angajare la trei luni s-au atenuat ușor, pe fondul unor evoluții mixte la nivel sectorial, justificate probabil de efectele și incertitudinile generate de războiul din Ucraina și de sancțiunile în vigoare.
În Statele Unite, după două trimestre consecutive de contracție a PIB-ului și după ce analiștii au dezbătut dacă este sau nu recesiune, ultimele date privind forța de muncă au venit cu o surpriză. În iulie, au fost create 528.000 de noi locuri de muncă, mai mult decât creșterea medie lunară din ultimele 4 luni de 388.000 și de două ori mai multe decât așteptările analiștilor. Datele puternice privind forța de muncă au întărit, de asemenea, dolarul, au împins în sus randamentele obligațiunilor și întăresc poziția Fed cu privire la înăsprirea politicii monetare. Piața ia în considerare o continuare a majorărilor agresive ale dobânzii Fed de încă 0,75% în septembrie. Dar datele privind inflația, care vor fi publicate în această săptămână, ne-ar putea arăta dacă este sau nu cazul pentru o nouă creștere.
