de Mircea Bozga,
Partener Risk Assurance PwC România
Ultimii trei ani, cu pandemie, război, criză energetică, inflație record și perturbarea lanțurilor de aprovizionare, au adus val după val de incertitudine și nesiguranță, schimbând modul în care companiile trebuie să evalueze expunerea la riscuri.
Riscurile enumerate mai sus sunt strâns legate între ele, ceea ce înseamnă că se pot amplifica reciproc, iar impactul poate fi mult mai puternic. Spre exemplu, războiul din Ucraina a adus după sine o criză energetică și o inflație record, care a determinat băncile centrale din întreaga lume să intervină prin majorări ale ratelor dobânzilor. Toate cele trei sunt probleme imediate, care țin prima pagină a ziarelor și s-au intensificat și agravat reciproc, având impact direct pentru creșterea și profitabilitatea companiilor.
De asemenea, ceea ce poate începe ca o breșă tehnologică poate deveni rapid un risc operațional, financiar și reputațional uriaș.
Ce riscuri întrevăd directorii generali pe termen scurt
Având în vedere evenimentele din ultimul an, nu e de mirare că directorii executivi de la nivel global, inclusiv din România, au arătat că pe termen scurt companiile lor sunt expuse din punct de vedere financiar la riscuri precum inflația, volatilitatea economică și riscul geopolitic, după cum arată datele din cel mai recent raport CEO Survey 2023.
Imaginea se schimbă însă pentru perspectivele pe termen mediu (cinci ani), riscurile cibernetice și schimbările climatice alăturându-se inflației, volatilității macroeconomice și conflictelor geopolitice în topul expunerii la risc.
Această deconectare între orizonturile de timp ridică întrebarea dacă directorii executivi riscă să fie luați prin surprindere, deoarece se concentrează mai mult pe amenințările pe termen scurt. În cazul securității cibernetice, atacurile de tip ransomware sunt tot mai frecvente și mai sofisticate și reprezintă o amenințare la adresa afacerilor în orice moment, mai ales în perioade de incertitudine sau schimbări. Spre exemplu, este suficientă lansarea unei noi aplicații destinate consumatorilor, dezvoltarea unei linii de afaceri bazate pe inteligența artificială, extinderea pe o nouă piață, care să creeze, fără să vrea, vulnerabilități cibernetice.
Cum pot evita directorii executivi să cadă pradă riscurilor pe termen mai lung în timp ce încearcă să le gestioneze pe cele pe termen scurt?
Potrivit studiului Digital Trust Insights realizat de PwC, cheia este mobilizarea întregului management al companiei (C-suite) în această direcție. În cazul securității cibernetice, acest lucru poate varia de la faptul că directorii executivi vorbesc public despre angajamentul lor față de securitatea cibernetică până la folosirea influenței lor pentru a inspira schimbări radicale.
Totodată, având în vedere interconectarea dintre riscuri, liderii companiilor trebuie să dezvolte o viziune panoramică a capacităților lor de gestionare a riscurilor, care să depășească analiza tradițională. Aceste capacități ar trebui să includă evaluări periodice care să identifice declanșatorii și semnalele de risc, să ajute companiile să înțeleagă interdependențele dintre riscuri și să propună acțiuni pentru creșterea rezilienței.
Multe organizații nu au un limbaj comun al riscurilor care să le permită să vizualizeze și să ia decizii legate de riscuri în mod productiv. De aceea, este nevoie de investiții în procese și sisteme de gestionare a riscurilor pentru a ajuta o organizație să implementeze o abordare standardizată și coerentă a gestionării riscurilor.
