În această a doua analiză, consacrată „Modelului economic românesc în Uniunea Europeană România – Orizont 2040”, vom încerca să demonstrăm, succint, tot pe baza amplelor analize declanșate și finalizate de Asociația pentru Studii și Prognoză Economico-Sociale, că România, în ciuda faptului că se află în coada Uniunii Europene la aproape toate capitolele, are un potențial real de a se lansa și de a deveni chiar un model de invidiat și de urmat. Prin dorința de a fi succint, pentru că în definitiv, scopul acestor editoriale este unul singur – acela de a stârni interesul societății pentru acest proiect, mă voi rezuma din nou la o enumerare. De această dată, voi face un scurt bilanț al potențialului de care dispune România.
Prin dorința de a fi succint, pentru că în definitiv, scopul acestor editoriale este unul singur – acela de a stârni interesul societății pentru acest proiect, mă voi rezuma din nou la o enumerare. De această dată, voi face un scurt bilanț al potențialului de care dispune România.
- Poziția geostrategică. Suntem poarta de intrare în Uniunea Europeană, avem un acces generos la Marea Neagră și deținem malul stâng al Dunării, al doilea fluviu ca lungime din Europa, 2860 km. Și, de fapt, suntem statul care beneficiază de cea mai mare lungime a Dunării, 1050 km.
- Ne bucurăm de o siguranță garantată de apartenența la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord – NATO, începând din 2004, și de potențialul uriaș reprezentat de apartenența la piața unică europeană, începând de la 1 ianuarie 2007.
- Deținem o poziție importantă în ecuația Uniunii Europene (UE 27), din punctul de vedere al resurselor de teren și al resurselor umane. Locul 8 în ierarhia statelor membre din punctul de vedere al suprafeței totale, 238.398 kmp în acest an și locul 6 din punctul de vedere al populației, 19.120.000 locuitori în anul 2021.
- Un progres semnificativ al convergenței reale cu celelalte state membre. De la momentul aderării în UE, decalajul față de PIB mediu pe cap de locuitor s-a redus cu 32.8 puncte procentuale. Dacă în anul 2007, PIB mediu pe capul de locuitor din România reprezenta 44.2% din media UE, în anul 2022 acesta reprezenta 77%.
- Disponibilitatea unor importante resurse naturale materiale și energetice. Conform datelor băncii mondiale privind avuția națională, din punctul de vedere al acestui indicator, România se situa în anul 2018 pe locul 14 din cele 26 de state membre ale UE, pe locul 7 din punctul de vedere al capitalului natural și respectiv 19 din punct de vedere al capitalului produs. Din perspectiva capitalului natural mediu pe locuitor, România ocupă locul 11 în ierarhia statelor membre ale UE.
- Dependența de importul de materii prime este foarte scăzută în cazul României, reprezentând unul dintre puținii indicatori la care țara noastră s-a situat pe primul loc în ierarhia statelor membre ale UE. Cu o pondere a importurilor în totalul imputurilor utilizate în economie de 11,1%, iar în 2021 cu o pondere de 10%
- Rata scăzută a dependenței energetice. România este înzestrată cu resurse energetice importante, atât de natură fosilă – țiței, cărbune, gaz natural, cât și în ceea ce privește energia nucleară și energiile regenerabile – hidroenergie, energie solară, eoliană, geotermală, etc. Scorul riscului de securitate energetică este superior mediei UE și mai bun decât al vecinilor săi, ceea ce, într-un context internațional marcat de volatilitate reprezintă un atuu pentru dezvoltarea sectorului energetic. Rata de dependență energetică a României este la un nivel redus comparativ cu majoritatea celorlalte state membre ale UE, ceea ce reprezintă un avantaj comparativ și competitiv semnificativ al țării noastre în perspectiva unei dezvoltări economice sustenabile
- Volumul semnificativ de masă lemnoasă al pădurilor reflectă disponibilitatea utilizării acestei importante resurse în economie. România dispune de peste 2.350.000 metrii cubi în 2020 și se clasează din această perspectivă pe locul 6 în ierarhia UE. Există rezerve semnificative în exploatarea și valorificarea lemnului în țară prin parcurgerea fazelor superioare de prelucrare pe lanțurile de valoare adăugată.
- România are o tradiție industrială importantă, beneficiind de forță de muncă calificată cu un cost atractiv pentru investitorii străini.
Iată, așadar, numai nouă dintre uriașele avantaje de care dispunem, avantaje care dacă vor fi valorificate de guverne competente sunt de natură să transforme România într-un autentic model pentru Uniunea Europeană și nu numai. Dar ce ar trebui să facem în acest scop? Studiul ASPES, care reprezintă un document programatic care are nu mai puțin decât 667 de pagini, ne oferă soluțiile. Există căi medii și căi accelerate în acest sens. Totul este ca societatea să înțeleagă despre ce este vorba, să-și asume acest proiect de țară și să-l implementeze până în 2040. Indiferent de cine se află la putere și cine se află în opoziție. Mâine, la fel de succint, vom prezenta unele dintre soluții.
