Pesimismul legat de perspectivele economice începe să se manifeste în Europa. Ultimele date Eurostat arată că încrederea în evoluția pozitivă a economiei este în scădere atât în Uniunea Europeană, cât și în zona euro. Românii sunt însă mai optimiști în ceea ce privește viitorul economic imediat.
În iulie 2022, indicatorul legat de sentiment economic (ESI) s-a prăbușit atât în Uniunea Europeană (-4,2 puncte, până la 97,6), cât și în zona euro (-4,5 puncte, până la 99,0), coborând sub media sa pe termen lung. ESI a scăzut semnificativ în patru dintre cele mai mari șase economii ale UE, Spania (-5,0), Germania (-4,9), Italia (-3,4) și Polonia (-3,2), în timp ce a rămas în general stabil în Franța (-0,1) și în Țările de Jos (+0,2). România a înregistrat o creștere ușoară de 0,3.
Indicatorul sentimentului economic (ESI) este un indicator compozit calculat prin răspunsurile la sondaje efectuate în industrie (pondere 40 %), servicii (30 %), consumatori (20 %), comerț cu amănuntul (5 %) și în construcții (5 %). Valorile peste 100 indică un sentiment economic pozitiv peste medie și invers. România este mai pozitivă decât media UE, cea mai recentă valoare fiind de 101,2.
În UE, scăderea ESI în iulie s-a datorat pierderilor semnificative din industrie, servicii, comerțul cu amănuntul și scăderii încrederii consumatorilor, în timp ce încrederea în sectorul construcțiilor a scăzut ușor. În ceea ce privește România, încrederea în sectorul construcțiilor se situează sub media UE. Asistăm, de asemenea, la o scădere a încrederii în sectorul industrial, România aflându-se în zona negativă alături de Polonia, Cehia, Slovacia, Bulgaria și Slovenia. Încrederea generală în sectorul industrial din UE este în scădere, managerii intervievați evaluând nivelul actual al portofoliilor de comenzi generale și așteptările lor de producție la un minim al ultimelor 20 de luni. Evaluările privind stocurile de produse finite au crescut semnificativ, indicând o încetinire a vânzărilor. Românii, potrivit Institutului Național de Statistică, se așteaptă ca în următoarele trei luni producția industrială să rămână stabilă.
În timp ce încrederea UE în sectorul comerțului cu amănuntul este în scădere (-1,8), România dă dovadă de optimism, indicele fiind pozitiv și înregistrând o creștere de 0,7. Acest lucru este în concordanță cu așteptările retailerilor români pentru următoarele trei luni, potrivit Institutului Național de Statistică. Volumul comenzilor unităților comerciale către furnizorii de bunuri va crește, dar managerii din sectorul comerțului cu amănuntul din România se așteaptă și la o creștere puternică a prețurilor.
Angajatorii români din retail prognozează pentru următoarele trei luni o creștere a numărului de angajați, ceea ce s-ar putea dovedi o provocare. Datele privind șomajul pentru luna iunie, publicate astăzi, arată 5,3%, ceea ce reprezintă cel mai scăzut nivel din ultimul an. La nivel european, prognoza legată de ocuparea forței de muncă se deteriorează, dar rămâne în continuare optimistă, România fiind peste media UE.
Totodată inflația și temerile legate de recesiune încep să scadă consumul, ultimele date din UE arătând în primul trimestru din 2022 o scădere cu 0.8% a consumului real pe cap de locuitor, după o scădere de aceeași amploare în trimestrul anterior. În același timp, venitul real al gospodăriilor pe cap de locuitor a scăzut cu 0,6% în primul trimestru din 2022, după o altă scădere de 0,6% în trimestrul al patrulea din 2021.
Pesimismul privind perspectivele economice nu se limitează însă numai la Europa. O informație surprinzătoare a venit în weekend din China, unde indicele oficial NBS Manufacturing PMI a scăzut la 49,0 în iulie 2022, de la 50,2 în luna precedentă, ceea ce arată pesimism legat de creșterea producției industriale. Scăderea a venit pe fondul unor închideri sporadice în urma reapariției cazurilor de COVID-19 în mai multe orașe chineze și a îngrijorărilor tot mai mari legate de deteriorarea perspectivelor economice globale din cauza înăspririi rapide a politicilor monetare ale băncilor centrale.
