Astăzi, în timpul protestului organizat de Federația Sindicatelor Silva la sediul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, ministra Diana Buzoianu a ieșit în fața participanților pentru a le vorbi acestora. Liderii de sindicat au refuzat dialogul și nu au permis ca ministra să se adreseze direct oamenilor. Reforma Romsilva își va continua parcursul instituțional, transparent și în litera legii.
„Domnului Geană i-a fost frică: i-a tremurat mâna pe microfon și a refuzat să le permită oamenilor să audă răspunsurile mele. I-a fost frică de o femeie de 30 de ani, venită de o lună și ceva în funcție. Adevărul este că ar fi amuzant, dacă nu ar fi simbolic pentru cum tratează unele persoane Romsilva ca pe propria moșie. Mint oamenii, își apără funcțiile, beneficiile financiare și privilegiile. Niciun post din teren nu e în pericol – sunt vizate doar posturile de șefi. Am spus-o public și repet: pădurarii rămân, oamenii din teren rămân. Reforma taie din vârf, nu din teren: din 99 de directori vor rămâne 12, vom păstra circa 10% din numărul de directori, iar economiile de aproximativ 19 milioane lei/an merg înapoi în pădure – în operațiuni, monitorizare, prevenirea tăierilor ilegale și condiții mai bune pentru personalul silvic”, a declarat ministra Diana Buzoianu.
Ministerul respinge ferm dezinformările lansate în spațiul public și prezintă, din nou, faptele:
Nu există „concedieri în masă”. Proiectul de reformă vizează structura de conducere și suprapunerile administrative, nu personalul operativ. Mesajul public și constant al ministrei este clar: „Pădurarii vor rămâne, oamenii din teren vor rămâne”.
Despre temeiul legal. Reforma parcurge toate etapele legale de consultare și avizare. Proiectul de Hotărâre de Guvern privind Regulamentul de organizare și funcționare al Romsilva a fost publicat în transparență decizională, cu dezbatere publică la 7 august 2025.
Consultarea publică există și a avut loc. MMAP a organizat dezbateri publice și a colectat observații pe canalele oficiale, conform Legii 52/2003.
Eficiență, nu austeritate. Reforma reduce direcțiile silvice de la 41 la 12 (configurație aflată în consultare) și diminuează cu 90% funcțiile de director, cu economii estimate de 19 milioane lei/an care se reorientează către teren. În paralel, pentru a opri risipa la vârf, indemnizațiile membrilor Consiliului de Administrație au fost reduse de la 12.500 lei la 5.000 lei brut/lună, iar contractele includ obligații și indicatori clari.
De ce e nevoie de reformă. Raportul de control al MMAP asupra Romsilva (2020-2024) indică prăbușirea profitului brut în 2024 (–83,22% față de 2023), pierderi cronice la mai multe direcții, solduri negative la fondurile speciale (de conservare și regenerare) și premii nejustificate care au generat un prejudiciu total de 46.378.547 lei (2021-2023). Aceste concluzii explică de ce intervenția în management este necesară și urgentă.
Legătura cu PNRR: Reorganizarea Romsilva este asumată ca jalon PNRR; întârzierea pune în risc finanțări importante pentru România.
Elementele-cheie ale reformei, așa cum au fost comunicate public: după consultări și avizări, Romsilva va trece la o structură cu aproximativ 12 direcții regionale în locul celor 41 și va păstra circa 10% din numărul actual de directori, cu economii de ~19 milioane lei/an reinvestite în activitatea de bază. Personalul silvic din teren nu este vizat de reduceri, iar managementul va funcționa pe indicatori de performanță, cu obligații contractuale și sancțiuni în caz de neîndeplinire.
Ministerul va continua, în cadrul legal, procesul de reformă, cu transparență și răspundere pentru fiecare leu economisit și redirecționat către protecția pădurilor. În ciuda blocajelor deliberate și a refuzului de dialog din partea liderilor de sindicat, adevărul rămâne simplu: pădurarii rămân, iar reforma lovește privilegiile de la vârf, nu munca din teren.
NEPI Rockcastle, a treia cea mai mare companie de retail comercial listată din Europa, clasată după valoarea portofoliului, a înregistrat o creștere de 12,1% a venitului operațional net (NOI) în prima jumătate a anului (S1) 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 307 milioane de euro. Evoluția a fost susținută atât de achizițiile majore finalizate în 2024, cât și de performanța solidă a portofoliului existent. Valoarea portofoliului de proprietăți a depășit, pentru prima dată în istoria companiei, pragul de 8 miliarde de euro. Rata de neocupare din cadrul centrelor comerciale s-a menținut la un nivel scăzut, de 1,6%.
„Primele șase luni ale anului 2025 au consolidat creșterea generată de strategia noastră de investiții constante în proprietăți premium. Am continuat să adăugăm valoare portofoliului nostru prin proiecte de dezvoltare, inclusiv în sectorul energiei regenerabile, care are potențialul de a deveni un segment important de creștere pentru Grup, odată ce investițiile majore aflate în derulare vor fi finalizate. Sunt mândru să văd că NEPI Rockcastle reunește astăzi un portofoliu solid, cu o structură financiară robustă și o strategie de dezvoltare sustenabilă, toate susținute de echipa noastră de profesioniști. Mai exact, premisele unor rezultate puternice pe termen lung pentru acționari”, a declarat Rüdiger Dany, CEO al NEPI Rockcastle.
Creșterea venitului operațional net a fost de 4,4%, în baza indicelui LFL (like-for-like), comparativ cu S1 2024, iar distribuția câștigurilor per acțiune (DEPS) a crescut cu 3,1% în S1 2025, la 31,05 eurocenți, față de aceeași perioadă din 2024. Consiliul de Administrație a declarat un dividend de 27,95 eurocenți pe acțiune pentru primul semestru, corespunzător unei rate de distribuire de 90%.
Vânzările chiriașilor (excluzând hipermarketurile) au înregistrat o creștere de 3,9% în S1 2025, comparativ cu perioada similară din 2024, depășind rata inflației. Ritmul a fost mai accelerat în trimestrul al doilea (+4,1%) față de primul trimestru (+3,7%). Valoarea medie a coșului de cumpărături a urcat cu 9,7%.
În iunie 2025, NEPI Rockcastle a fost inclusă în FTSE EPRA NAREIT Global Emerging Index, un reper global de referință pentru investițiile imobiliare listate. Aceasta validează performanța companiei, transparența operațională și standardele de guvernanță. Totodată, va ajuta la creșterea vizibilității Grupului în rândul investitorilor internaționali, făcând acțiunile sale eligibile pentru fondurile care urmăresc indicele și contribuind la îmbunătățirea lichidității pe piață.
PERFORMANȚA OPERAȚIONALĂ
Numărul vizitatorilor în centrele comerciale a rămas stabil în prima jumătate a anului, cu un plus de 0,4% în trimestrul al doilea, raportat la aceeași perioadă din 2024, după o scădere minoră în primul trimestru (T1) al anului 2025 (-0,7% față de T1 2024).
Creșterea valorii medii a coșului de cumpărături a accelerat, evoluție susținută și de integrarea noilor active achiziționate (Magnolia Park și Silesia City Center din Polonia). Chiar și fără aceste achiziții, tendința de creștere a cheltuielii per vizită s-a menținut, demonstrând stabilitatea consumatorilor din Europa Centrală și de Est.
Toate categoriile de retail au înregistrat evoluții pozitive, cu excepția articolelor sportive (-2,3%) și a electronicelor (-2,1%). Creșteri de două cifre s-au remarcat în segmentele de divertisment (+11,7%) și health & beauty (+10,2%), în timp ce moda – cel mai mare segment – a urcat cu 0,7%.
ACTIVITATEA DE ÎNCHIRIERE (LEASING)
În primele șase luni din 2025, compania a semnat contracte noi și reînnoiri pentru o suprafață închiriabilă brută de 167.000 mp, cu un avans mediu al chiriilor de 5,3% peste rata de indexare. Contractele noi au reprezentat 26% din total, dintre care 18% au fost semnate cu retaileri internaționali, iar 8% cu chiriași naționali și locali. Restul de 74% au fost prelungiri ale contractelor existente.
În aceeași perioadă, au fost deschise noi magazine în centrele comerciale din cadrul Grupului, printre care Sports Direct (Promenada Craiova), Tous (Paradise Center), Mohito (Serdika Center), Chanel (Forum Gdansk Shopping Center), Oysho (Arena Mall) și House (Forum Liberec Shopping Centre).
PROIECTE ÎN DEZVOLTARE
Valoarea totală a proiectelor aflate în construcție sau autorizare este de aproximativ 795 milioane de euro, din care 276 de milioane de euro au fost deja investiți până la 30 iunie 2025. Lucrările de extindere și modernizare în derulare se desfășoară conform graficului și bugetului stabilit:
Promenada București – extindere planificată pentru deschidere în primul trimestru (T1) din 2027, cu 68% din suprafață deja contractată.
Bonarka City Center (Polonia) – modernizarea centrului comercial urmează să fie finalizată în T2 2026 (95% din suprafață fiind deja contractată).
Pogoria Shopping Centre (Polonia) – extinderea este în curs de construcție și va fi livrată în T1 2026 (97% din suprafață contractată).
Arena Mall Budapesta – lucrările de renovare au început în aprilie 2024 și se vor finaliza în T2 2028 (96% din suprafață fiind deja contractată).
Promenada Mall Plovdiv (Bulgaria) – proiect greenfield (60.500 mp), se află în proces de autorizare, cu deschiderea estimată în T3 2027.
Galați Retail Park (România) – un proiect mixt ce include atât spații de retail (41.000 mp GLA), cât și rezidențiale (21.500 mp) – autorizația de construire este așteptată în T3 2025, inaugurarea fiind planificată pentru T4 2026.
INVESTIȚII ÎN ENERGIE
NEPI Rockcastle a înregistrat în S1 2025 venituri de 4,9 milioane de euro din activitățile de energie, în creștere cu 19,7% față de aceeași perioadă a anului trecut. În paralel, Grupul accelerează investițiile în energie verde, cu proiecte în mai multe țări din regiune.
În prezent, sunt în curs de construcție instalațiile fotovoltaice pentru 23 de locații din afara României, cu o capacitate planificată de 15 MW. Totodată, compania dezvoltă două parcuri fotovoltaice greenfield în România: prima, cu o capacitate de 54 MW, urmează să devină operațională până la finalul anului 2025, iar a doua, cu 105 MW, va fi construită în 2026. Aceste proiecte vor contribui la extinderea capacității de generare a energiei verzi, asigurând o acoperire mai mare a consumului de energie electrică al chiriașilor și reducerea amprentei de carbon a companiei.
Modul curs nou: Dezvăluie Potențialul Pieței de Transfer Afaceri: Training Practic de Brokeraj
Ești gata să explorezi o piață cu potențial de creștere semnificativ și să devii un intermediar cheie în tranzacții de succes?
Camera de Comerț a României, în colaborare cu TradeX – Transfer Afaceri și International Business Brokers Association, te invită să participi la un curs intensiv și practic de Brokeraj în Afaceri, conceput pentru a-ți oferi toate instrumentele și cunoștințele necesare pentru a excela în acest domeniu dinamic.
Ce vor învăța cursanții
· Fundamentele Brokerajului în Afaceri: înțelegerea rolului brokerului, a eticii profesionale și a cadrului legal relevant; · Identificarea Oportunităților de Tranzacționare: strategii eficiente pentru identificarea afacerilor de vânzare și a potențialilor cumpărători; · Evaluarea Afacerilor: metode practice de evaluare financiară și operațională pentru a stabili prețul corect al unei afaceri; · Pregătirea și Prezentarea Ofertelor: crearea de materiale de marketing convingătoare și prezentarea eficientă a oportunităților către potențialii cumpărători; · Negocierea și Structurarea Tranzacțiilor: tehnici avansate de negociere și înțelegerea elementelor cheie ale structurii unei tranzacții; · Procesul de Due Diligence: ghid pas cu pas prin procesul de verificare amănunțită a afacerii; · Aspecte Juridice și Contractuale: înțelegerea documentelor legale implicate în tranzacții; · Marketing și Networking în Brokerajul de Afaceri: construirea unei rețele profesionale solide și strategii de marketing eficiente pentru a atrage clienți; · Utilizarea Instrumentelor Digitale: exploatarea platformelor online și a tehnologiilor pentru a facilita procesul de brokeraj; · Studii de Caz Reale: analiza unor tranzacții de succes și a provocărilor întâmpinate în practică.
Rețele Electrice România a lansat pe platforma electronică de achiziții publice SEAP o licitație publică cu o valoare maximă de până la 465 milioane lei (fără TVA), pentru execuția de lucrări de modernizare și întreținere în instalațiile de medie și joasă tensiune din zona operațională Dobrogea, respectiv în județele Constanța, Călărași, Ialomița și Tulcea.
„Prin aceste lucrări de investiții și mentenanță, continuăm modernizarea și digitalizarea rețelei electrice, pentru a crea o infrastructură energetică rezilientă și robustă, având în vedere provocările aduse atât de tranziția energetică, cât și de schimbările climatice. Scopul este de a asigura clienților un serviciu de distribuție de calitate, atât pentru confortul casnic, cât și pentru susținerea și dezvoltarea activităților economice”, a declarat Mihai Pește, Director General al Rețele Electrice România.
Licitația are ca scop achiziția de lucrări la instalațiile de medie și joasă tensiune din zona Dobrogea, atât din categoria de mentenanță, cât și de modernizare a rețelelor și consolidare a infrastructurii electrice. Lucrările de mentenanță urmăresc realizarea reviziilor tehnice și remedierea potențialelor probleme cât mai rapid posibil.
Pentru lucrările de execuție și modernizare, se vor realiza: extinderi de rețele în instalațiile Rețele Electrice România, execuția de linii aeriene și subterane de medie și joasă tensiune, branșamente și posturi de transformare aeriene, precum și lucrări pe barele de medie tensiune ale stațiilor de transformare.
De asemenea, sunt prevăzute lucrări de modernizare a instalațiilor existente, securizare a grupurilor de măsură, îmbunătățirea nivelului de tensiune în rețelele existente, lucrări de întărire rețea.
Durata contractului este de 60 de luni, începând cu data semnării acordului cadru de către ambele părți.
Rețele Electrice România își asumă responsabilitatea față de protecția mediului prin aplicarea unui sistem de management certificat, care are ca obiectiv reducerea impactului activităților asupra mediului. Compania gestionează în mod responsabil deșeurile rezultate din activitatea de distribuție a energiei electrice, respectând legislația în vigoare și propriul sistem integrat, asigurând reutilizarea, valorificarea sau eliminarea acestora prin operatori economici autorizați.
Pe parcursul tuturor etapelor de execuție a lucrărilor atribuite în urma licitației, vor fi respectate cu strictețe cerințele legale și de reglementare aplicabile în domeniul protecției mediului, precum și standardele relevante în vigoare.
Într-o perioadă dominată de tensiuni sociale și economice, cei mai mulți angajați din România vor să evolueze mai mult și mai repede atât pe plan profesional, cât și în cel personal. Astfel, aproape 60% dintre ei consideră că angajatorii ar putea face mai multe eforturi pentru a le susține dezvoltarea, potrivit unui sondaj Genesis Property realizat în prima jumătate a anului, pe un eșantion de 1.012 respondenți la nivel național.
Totodată, aproape jumătate dintre ei își doresc bonusuri acordate în funcție de performanțele obținute, iar o altă parte vrea mai multe beneficii pentru a putea evolua mai bine pe plan personal, după o perioadă în care costurile au crescut accelerat, în multe cazuri peste ritmul de creștere al salariilor.
„Oamenii își doresc medii și spații în care pot crește din toate punctele de vedere. Dezvoltarea profesională merge astăzi mână în mână cu cea personală, pentru că nu mai putem separa cine suntem la birou de cine suntem în viața de zi cu zi. Când cultura organizațională creează spațiu pentru învățare, reflecție și autenticitate, oamenii nu doar că rămân, ei contribuie și devin parte dintr-o poveste comună. Adevărata evoluție vine desigur și din traininguri sau obiective atinse, dar și din curajul de a fi tu însuți într-un mediu care te susține”, a spus Elena Panait, Head of Leasing & ComYunitY.
Peste 40% dintre angajați susțin că angajatorul ar trebui să ofere mai mult timp liber, pentru a sprijini mai bine evoluția personală a oamenilor, iar aproape o treime consideră că ar trebui să aibă acces la servicii fără o legătură directă cu jobul, cum ar fi masaj sau psihoterapie.
În plus, mai mult de 80% dintre angajați au subliniat că biroul este important sau foarte important în procesul de evoluție profesională, un semn clar că spațiile de lucru rămân esențiale în ochii oamenilor. Și asta în contextul în care peste două treimi dintre angajați spun că jobul lor este suficient de motivant, dar cea mai mare parte atrage atenția că este loc și de mai bine.
În ceea ce privește cultura organizațională, aspectele care contribuie cel mai mult la o creștere a motivației sunt reprezentate de recunoașterea și recompensarea performanței (60% dintre respondenți), în timp ce aproape 40% consideră că sprijinul pentru echilibrul muncă-viață personală este esențial.
Sondajul, realizat de Genesis Property, a analizat care sunt dorințele oamenilor privind obținerea unui echilibru mai bun între viața personală și cea profesională. Sondajul a fost desfășurat în aprilie-mai 2025, la nivel național, prin platforma iVox, pe un eșantion total de 1.012 utilizatori de internet din România. Peste 45% dintre participanți sunt de sex feminin, iar aproape 46% au un venit net mai mare de 5.000 de lei.
Piața rezidențială din România a accelerat puternic în iulie, înregistrând vânzări record de apartamente atât în București, cât și în marile orașe. Graba cumpărătorilor a fost determinată de eliminarea cotei reduse de TVA și de creșterea TVA standard de la 19% la 21%, aplicată din 1 august. În Capitală s-au vândut puțin peste 5.000 de apartamente, marcând a treia cea mai bună performanță din ultimii doi ani și jumătate, iar aproape jumătate dintre tranzacții au fost în Sectoarele 3 și 6, confirmând aceste zone ca principalele centre de dezvoltare rezidențială.
În Cluj-Napoca, luna iulie a adus peste 1.000 de tranzacții, cel mai mare nivel din ultimii trei ani și jumătate, confirmând trendul ascendent al pieței locale. În schimb, Timișoara a avut doar o creștere ușoară față de luna precedentă, iar în Iași vânzările au încetinit vizibil. Analizând primele șapte luni din 2025, diferențele dintre marile orașe sunt evidente: Bucureștiul înregistrează o scădere de 7% față de aceeași perioadă din 2024, Timișoara de 3%, iar Iașiul de 25%, în timp ce Cluj-Napoca marchează o creștere solidă de 14%. La nivel național, piața rămâne aproape la același nivel ca anul trecut.
Pe lângă tranzacțiile efectiv înregistrate în luna iulie, la aceste volume se adaugă și numeroase precontracte semnate până la data de 1 august, prin care cumpărătorii și-au asigurat aplicarea cotei reduse de TVA. Conform reglementărilor în vigoare, aceste tranzacții vor putea beneficia de facilitatea fiscală dacă livrarea locuinței se face până la 1 august 2026.
„Practic, acest mecanism a generat o fereastră de oportunitate pentru cumpărători și dezvoltatori, accelerând negocierile și încheierea acordurilor înainte de termenul limită, în încercarea de a evita costurile suplimentare generate de majorarea TVA. În mod tradițional, vârfurile de vânzări se înregistrau în luna decembrie, când cumpărătorii și dezvoltatorii încercau să închidă tranzacțiile înainte ca noile modificări legislative să intre în vigoare la 1 ianuarie. De această dată însă, regulile jocului s-au schimbat pe parcursul anului, iar piața a fost nevoită să se adapteze pe loc. Această schimbare de calendar a creat un val brusc de interes și a accelerat semnificativ ritmul tranzacțiilor, demonstrând capacitatea pieței de a reacționa prompt în fața unor condiții fiscale noi”, explică Gabriel Blăniță, Associate Director | Valuation & Advisory Services, Colliers România.
În iulie, cei mai mulți cumpărători au fost persoane care au achiziționat locuința pentru uz propriu, nu investitori, având în vedere că, din 2023, legea permite cumpărarea unei singure proprietăți cu TVA redus. Cei care au beneficiat deja de această facilitate nu au avut un motiv real să accelereze o nouă tranzacție înainte de 1 august. Creșterea TVA-ului standard va pune presiune pe prețuri în perioada următoare, însă impactul real va depinde de raportul dintre cerere și ofertă. În final, piața va decide cât din costul suplimentar va fi suportat de dezvoltatori, prin reducerea marjelor de profit, și cât va fi transferat către cumpărători, prin prețuri mai mari.
Unii dezvoltatori au anunțat că vor acoperi parțial sau chiar integral creșterea de TVA, cel puțin până la sfârșitul anului, pentru a menține atractivitatea proiectelor și ritmul vânzărilor. Cu toate acestea, specialiștii avertizează că vârful spectaculos din iulie ar putea fi ultimul pe termen scurt. Noile taxe, majorarea impozitelor și încetinirea economiei vor pune presiune pe cerere. În aceste condiții, prețul final al locuinței și costurile totale de întreținere, influențate și de facturile la energie sau de impozitele mai mari pe proprietate, vor cântări tot mai mult în decizia dintre cumpărare și închiriere, ceea ce ar putea face cumpărătorii mai prudenți.
„În acest context, diferențierea nu mai este doar un atu, ci devine esențială pentru a atrage atât cumpărătorii, cât și chiriașii. Piața rezidențială trece într-o etapă mai matură, în care vor performa proiectele cu o poziționare clară, eficiență energetică ridicată și facilități adaptate nevoilor actuale. Într-un climat economic mai precaut, succesul va aparține dezvoltatorilor care reușesc să combine calitatea construcției cu sustenabilitatea și valoarea pe termen lung a investiției”, subliniază Gabriel Blăniță.
Banca Transilvania precizează că „de acum înainte, persoanele care doresc să economisească prin intermediul fondurilor de pensii facultative – Pensia Mea și Pensia Mea Plus, administrate de BT Pensii – o pot face inclusiv prin BT Pay. Noua funcționalitate este disponibilă în aplicație/meniu Investiții.
Ce înseamnă noua funcționalitate BT Pay pentru clienții Băncii Transilvania:
Start facil privind economisirea: clienții pot adera 100% online, în mai puțin de două minute, la Pensia Mea și/sau la Pensia Mea Plus.
Gestionarea facilă a banilor: contribuția lunară este setată direct din aplicație ca plată recurentă. Banii vor fi transferați automat din contul curent deschis la Banca Transilvania, lunar, în ziua aleasă de client. Valoarea minimă a contribuției este de 60 de lei/lună la Pensia Mea, respectiv de 50 lei/lună la Pensia Mea Plus, contribuția lunară putând fi modificată oricând, tot din BT Pay.
Acces la informații despre contribuții: suma totală acumulată, istoricul contribuțiilor, randamentul investiției și numărul unităților de fond deținute.
Suma acumulată în fondul Pensia Mea și/sau Pensia Mea Plus completează pensia de stat și pensia privată obligatorie, fiind o modalitate de suplimentare a venitului”.
Banca Transilvania reamintește că „BT Pensii este singura companie românească pe piața pensiilor facultative. Cu peste 175.000 de participanți, este unul dintre cei mai mari administratori de pensii facultative din România”.
Președintele Camerei de Comerţ și Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB), Iuliu Stocklosa, a avut o întâlnire, la sediul CCIB, cu ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Arabă Egipt, Olivia Toderean. La întrevedere a participat Gabriela Iftene, director executiv al CCIB.
CCIB informează că „președintele CCIB, Iuliu Stocklosa, a folosit acest prilej pentru a prezenta oportunitățile investiționale și de afaceri oferite de România, care pot fi de interes pentru partenerii din Egipt, precum și a unor posibilități concrete de cooperare reciproc avantajoasă”.
Iuliu Stocklosa: „Credem cu tărie că potențialul economic al țărilor noastre este mai mare decât starea actuală a comerțului și a cooperării economice bilaterale. Consideram că o mai bună înțelegere a potențialului celor două economii este necesară pentru comunitatea de afaceri, iar CCIB poate juca un rol important atât în diseminarea oportunităților de afaceri oferite de piața egipteană în rândul membrilor noștri, cât și în transmiterea de informații despre oferta românească, în special a mediului de afaceri bucureștean către potențialii parteneri din Egipt.”
Olivia Toderean a evidențiat că Egiptul se află într-o perioadă de reformă și că este o destinație tot mai atractivă pentru investiții directe: „În relația cu România, se pune accent pe cooperarea energetică, agricultură și inovații tehnologice în agricultură, produse alimentare, turism, tehnologii noi și digitalizare.”
CCIB subliniază că, „în condițiile în care exporturile românești către Egipt au înregistrat o scădere semnificativă în primele cinci luni ale anului 2025, menținând aceeași tendință din 2024, întâlnirea a avut ca scop identificarea unor modalități de echilibrare a balanței comerciale, prin creșterea exporturilor și investițiilor românești pe piața egipteană.
Volumul schimburilor comerciale româno-egiptene a înregistrat, în anul 2024, un nivel de 1.140,93 milioane USD, în creștere cu 3,42% față de 2023, din care importuri 642,05 milioane USD, în creștere cu 23,20% față de 2023 și exporturi în valoare de 498,88 milioane USD, în scădere cu 14,30% față de 2023, România având, la finalul anului 2024, un deficit comercial de 143,17 milioane USD. Deficitul comercial se menține și în primele 5 luni ale anului 2025 (date disponibile), cu un nivel de 72,14 milioane USD”.
Programulde accesibilitate digitală dedicat persoanelor cu dizabilități locomotorii Techable, își încheie prima ediție, organizată de Betfair Romania Development, cel mai mare centru de tehnologie al grupului Flutter Entertainment.
Apreciind rezultatele ca remarcabile, inițiatorii ne oferă mai multe detalii: „54 de persoane participante, dintre care 10 au finalizat cu succes întregul parcurs de 180 de ore de formare, obținând certificarea ANC ca Programatori de Sisteme Informatice.
Lansat în toamna anului trecut, programul a generat un interes mare încă din prima fază, cu 107 persoane înscrise, o confirmare a faptului că, în România, comunitatea persoanelor cu dizabilități caută oportunități în domeniul IT.
Dintre cei 54 de participanți selectați, 17 au continuat cu entuziasm până la etapa finală, participând la cursurile avansate de Web Front-End Development. Mai mult, 10 dintre aceștia au obținut cu succes certificarea ANC ca Programatori de Sisteme Informatice, demonstrând că, prin dedicare și sprijinul oferit de program, oricine poate reuși.
Nicoleta, 34 ani, București: „M-a atras clar faptul că era un proiect gândit pentru persoane ca mine și, pe tot parcursul programului, am simțit că trainerii încearcă să se adapteze cât mai bine la faptul că, cel puțin o parte din noi, aveam un nivel de independență mai redus, chiar dacă asta nu limita capacitatea noastră de învăța lucruri complexe.”
Ionel, 32 ani, Bacău, care lucrează de mai mulți ani ca freelancer și își dorește să poată avansa în carieră: „Techable m-a ajutat să-mi depășesc câteva frici legate de tehnologii mai complexe, precum React. Știu că mai am multe de învățat dar a fost o excelentă ocazie să-mi demonstrez mie, și celor din jur, că pot.”
Organizatorii subliniază că, „lansat ca o inițiativă care pune accentul pe incluziune și acces la oportunități reale, Techable s-a dovedit a fi mai mult decât un curs. Fie că și-au găsit parteneri în proiectele pe care le au în plan, precum Nicoleta ce dezvoltă platforma Connect Ability, fie că se simt mai pregătiți să reia, la un moment dat, visurile la o reconversie profesională în domeniul IT, precum Dumitru (41 ani, Cluj), participanții au descoperit o comunitate în mod reală deschisă să ofere oportunități”.
Radu Miclăuș, General Manager Betfair Romania Development: „Techable ne-a arătat că atunci când crezi în oameni și le oferi contextul potrivit, diferențele dispar și rămâne doar potențialul. Programul s-a dovedit benefic nu doar participanților care au ales o carieră în domeniul IT, ci și celor care au mers spre freelancing sau care au ales să implementeze cunoștințele dobândite în rolurile actuale. Suntem mândri de această primă ediție și ne simțim onorați să contribuim la dezvoltarea unei industrii tech mai deschise și accesibile.”
Techable este un program Betfair Romania Development, derulat cu sprijinul Digital Stack și al partenerului social Caiac Smile. Mai multe detalii despre prima ediție pot fi găsite aici: https://digitalstack.ro/proiecte/techable
Festivalul Internațional George Enescu 2025 se extinde dincolo de sălile tradiționale de concert și aduce muzica clasică, reinterpretată și transformată, în inima scenei alternative bucureștene. Enescu în Control – powered by BRD Groupe Société Générale, reinventează concertul clasic, transformând sala într-un spațiu vibrant unde, fără bariere între artiști și spectatori, publicul stă în picioare, aproape de scenă, lăsându-se antrenat de o atmosferă plină de energie. Aici, Enescu devine modern, iar muzica lui, păstrându-și eleganța clasică, capătă forța unui live concert care te face să dansezi.
Pe toată durata festivalului, în fiecare miercuri seara, de la ora 22:00, Club Control găzduiește concertele din noua serie Enescu în Control – evenimente unde artiști de talie internațională și ansambluri românești de top propun un alt fel de experiență muzicală – liberă, experimentală, în dialog cu jazzul, muzica electronică și percuția contemporană.
Proiectul Enescu în Control marchează o premieră pentru festival: o deschidere spre un spațiu cultural care, în ultimii 17 ani, a devenit reper al muzicii alternative din România. Control, club recunoscut pentru concertele sale de avangardă și pentru rolul în dezvoltarea vocilor muzicale independente puternice la București, devine astfel gazda unui capitol inedit din povestea Festivalului Enescu. În acest spațiu, muzica clasică iese din tipar și prinde viață în ritmul orașului: publicul dansează, aplaudă, trăiește fiecare moment fără limitări convenționale. Nu există tăcere protocolară, ci o energie colectivă în care muzica clasică pulsează altfel.
Extinderea spre acest spațiu urban alternativ vine firesc după anunțarea noii serii de concerte imersive de la MINA – Muzeul Artei Noi Imersive – unde festivalul inaugurează în 2025 concerte ce propun experiențe multisenzoriale inovatoare, aducând creațiile contemporane într-un format vizual și sonor complet nou. Prin Enescu în Control, Festivalul continuă această deschidere, explorând forme neconvenționale de a conecta muzica clasică cu energia orașului.
Am simțit că e momentul să aducem muzica clasică acolo unde întâlnirea dintre genuri poate crea punți și revelații. Seria de concerte Enescu în Control este o invitație adresată tinerilor, dar și tuturor celor curioși să descopere cum se poate reinventa muzica clasică și cum poate intra în dialog cu ritmurile prezentului. Festivalul Enescu se conectează astfel cu vibrația orașului și cu noile generații, declară Cristian Măcelaru, directorul artistic al Festivalului Enescu.
Seria Enescu în Control va transforma fiecare seară de miercuri într-un eveniment absolut, cu o atmosferă specială: la ora 22:00, în sala principală a clubului, artiști recunoscuți la nivel internațional vor propune reinterpretări spectaculoase ale marilor lucrări din repertoriul clasic, dar și compoziții proprii, improvizații sau combinații neașteptate.
Debutul seriei (miercuri, 27 august 2025) îi aduce pe scena Clubului Control pe exuberanții muzicieni ai Janoska Ensemble, un ansamblu cu un stil inconfundabil, unde virtuozitatea clasică se împletește cu improvizația și spiritul ludic. Programul lor se transformă într-un tur de forță prin epoci și genuri: Fantezia Carmen de Bizet/Waxman, plină de dramatism și energie, este transpusă într-o versiune Janoska plină de culoare; Clasicul Beatles „Yesterday” primește un tratament cameral rafinat și surprinzător; „Rumba pentru Amadeus”, compusă de František Janoska, arată felul în care, pe muzica lui Mozart, se poate dansa în ritmuri moderne; Bartók și „Dansurile populare românești” apar într-o versiune reinterpretată în stil Janoska, cu trimiteri directe la folclorul est-european; Vivaldi și „Anotimpurile” se transformă în joc de improvizații și inflexiuni jazzistice ce poartă spiritul baroc în secolul XXI. Această seară promite să fie un carusel sonor, unde tradiția și inovația se întâlnesc fără bariere.
A doua seară (miercuri, 3 septembrie 2025) aduce un nume de referință în experimentul muzical contemporan: Francesco Tristano, pianist, compozitor inovator și artist care apropie granițele dintre Bach și techno, dintre baroc și muzica electronică minimalistă. Proiectul său „Bach & beyond” este o călătorie fascinantă prin istoria muzicii, în care Frescobaldi și Bach conviețuiesc alături de creații originale, improvizații electronice și reinterpretări neașteptate. Publicul va asculta capodopere baroce precum Toccata nr. 4 de Frescobaldi sau fragmente din suitele franceze și engleze de Bach, alături de lucrări compuse chiar de Tristano – „Electric mirror”, „Neon City” sau „Insomnia”, transcripții ingenioase precum celebra piesă techno „Strings of Life” de Derrick May, adaptată pentru pian și emoția delicată a lui Ryuichi Sakamoto în „Merry Christmas, Mister Lawrence”, transformată de Tristano într-o experiență personală și intensă.
Francesco Tristano reunește, pe aceeași scenă, universul lui Bach și al muzicii electronice. Pentru publicul din Control, această seară va fi un ritual muzical ce traversează secolele într-un singur set.
În a treia săptămână (miercuri, 10 septembrie 2025), Club Control va fi cuprins de bogăția timbrală a Big Band-ului Radio România, condus de carismatica Simona Strungaru. Invitați speciali sunt saxofonistul italian Stefano Di Battista și trompetistul român Sebastian Burneci.
Programul lor este unul dintre cele mai spectaculoase: Enescu devine eroul serii, cu lucrări precum „Suita pentru pian în re major” sau fragmente din „Simfonia de cameră”, orchestrate pentru big band într-o manieră electrizantă; o lucrare originală, inspirată de atmosfera Legendei pentru trompetă a lui Enescu și compusă special pentru big band, îi va oferi lui Sebastian Burneci un rol solistic de excepție; muzica de film intră și ea în scenă: Ennio Morricone („Flora”, „Deborah’s Dream”) și Nino Rota („La Dolce Vita”) revin la viață în culori jazzistice; Stefano Di Battista propune propriile sale piese – „Rita”, „Anastasia”, „Coco” –, exemple de lirism și ritmuri mediteraneene, iar Sebastian Burneci încheie cu creațiile sale originale – „Secret Life of the Italian Fish” și „Behind Social Bars” – care dau o amprentă inedită întregului concert. Această seară va aduce energia marilor big band-uri americane în mijlocul Bucureștiului, filtrată prin sensibilitatea enesciană și prin creativitatea artiștilor invitați.
Ultimul concert al seriei (miercuri, 17 septembrie 2025) este dedicat instrumentelor de percuție, prin prestația spectaculoasă a Bucharest Percussion Ensemble, format din Ioana Ailenei, Alina Trifu, Ștefan Ailenei, Vlad Polgar, Mihai Mînzar și Alexandru Stroe. Programul este un adevărat manifest pentru diversitatea ritmurilor și pentru forța expresivă a instrumentelor de percuție: John Cage și „Living Room Music” propun o piesă scrisă pentru obiecte de uz casnic, readusă în contemporaneitate; Enescu este prezent prin „Suita pentru pian nr. 2 în re major op. 10”, într-un aranjament special pentru ansamblu de percuție; minimalismul lui Steve Reich în „Drumming” contrastează cu lirismul lucrărilor lui Owen Clayton Condon, Casey Cangelosi și Alyssa Weinberg; „Song of the metals” de Gene Koshinski și „Niagara” de Third Coast Percussion, aduc un spectacol al rezonanțelor și vibrațiilor, iar Ivan Trevino, cu „Catching Shadows”, oferă un final energic.
Această seară promite să fie un adevărat „laborator sonor” unde publicul va descoperi infinitele posibilități ale percuției, de la jocul intim al timbrurilor la explozia colectivă de ritmuri.
Enescu în Control reprezintă nu doar o extindere de spațiu, ci și o schimbare de paradigmă: Festivalul Enescu deschide drumuri și conectează generații. Dacă marile săli de concert rămân templele consacrate ale muzicii clasice, Club Control devine locul unde publicul descoperă că muzica clasică este imprevizibilă și mereu actuală.
Seria „Enescu în Control” este dedicată unui public divers – de la pasionați de jazz, electronica sau rock alternativ până la cei care, poate pentru prima oară, vor descoperi creațiile lui Enescu sau ale marilor compozitori, în acest format liber.
Enescu în Control este un proiect al Festivalului Internațional George Enescu 2025 susținut de BRD Groupe Société Générale, menit să apropie noile generații de muzica clasică și să creeze punți între tradiție și experiment.
Biletele pentru concertele din cadrul Festivalului Internațional George Enescu se pot achiziționa atât online, din platforma Eventim.ro, https://www.cts.eventim.ro/artist/festivalul-george-enescu, cât și în format fizic, din rețeaua de hipermarketuri Carrefour și din lanțurile de librării Cărturești și Humanitas.
Organizatorii își rezervă dreptul de a modifica programele. Vă rugăm să vizitați site-ul Festivalului Internațional George Enescu, http://www.festivalenescu.ro, pentru a fi la curent cu cele mai recente informații.
Festivalul Internațional George Enescu este unul dintre cele mai mari evenimente de muzică clasică la nivel mondial, organizat începând cu anul 1958. Cea de-a XXVII-a ediție are loc între 24 august și 21 septembrie 2025 și marchează 70 de ani de la moartea marelui compozitor și muzician român, George Enescu. Tema din acest an este „Aniversări / Celebrations”, iar în program se regăsesc peste 100 de concerte susținute de peste 4.000 artiști din 28 de țări, ce vor aduce în prim-plan atât moștenirea artistică a lui Enescu, cât și impactul său profund asupra muzicii clasice universale.
Festivalul Enescu, organizat de ARTEXIM, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României și finanțat de Guvernul României prin Ministerului Culturii, este un adevărat brand de țară și un veritabil proiect de diplomație culturală. Motor cultural și economic ce atrage la București mii de turiști străini, festivalul susține industriile creative și consolidează imaginea României în lume.
Enescu în Control este o serie de concerte susținută de BRD – Groupe Société Générale. Festivalul Internațional George Enescu este un eveniment desfășurat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României. Proiect cultural finanțat de Guvernul României prin Ministerul Culturii. Organizator: ARTEXIM Co-organizator: Fundația ArtProduction Co-producători: Societatea Română de Radiodifuziune, Societatea Română de Televiziune, Primăria Municipiului București prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București Parteneri principali: Rompetrol – KMG International, BRD – Groupe Société Générale, JTI – Immersive Experience (partener de inovație), Lexus Parteneri: LINDE GAZ, Purcari, Ferrero Rocher, Mobexpert, One United Properties, ORANGE, CPI Property Group, L’OR, Nazzuro Aqua, Althaus, Fundația Liliana și Peter Ilica, Senia Music Cu sprijinul: BIGOTTI, Țuca Zbârcea & Asociații, SANADOR, YOKKO Transportator oficial: Tarom Parteneri media principali: Antena 3 CNN, Europa FM, Hotnews.ro Parteneri media de tradiție: RFI România, Agerpres Parteneri media internaționali: Euronews, Mezzo Parteneri media: Radio România Muzical, Radio România Cultural, TVR 1, TVR Cultural, TVR Info, Buletin de București, Republica.ro, Europa Liberă, Cultura la dubă, Vorbitorincii, LiterNet.ro, Urban.ro, Happ.ro, infoMusic, Economistul, Curs de guvernare,Observator cultural, Revista Cultura, BIZ, Haute Culture, Nine O’Clock, ELLE, Ringier, AList Magazine, Q Magazine, Zile și Nopți, Phoenix Media, Cocor Media Channel Partener de monitorizare: mediaTRUST
de Alexandru Ciocan, cercetător senior în cadrul Energy Policy Group
Discuțiile recente din spațiul public privind prelungirea funcționării centralelor pe cărbune sub motivul securității energetice reflectă capacitatea administrativă limitată a României de a gestiona înlocuirea acestor centrale cu alternative moderne, de a asigura reconversia profesională a angajaților și de a atrage fonduri europene destinate acestor investiții, precum și lipsa unui plan coerent de tranziție către surse sustenabile de energie.
În anul 2025, securitatea energetică nu mai poate fi evaluată exclusiv prin prisma capacităților existente de generare sau a rezervelor de combustibili fosili. Securitatea energetică nu se rezumă la cât de multă energie putem produce în mod convențional, ci depinde și de cât de repede și de eficient putem adapta infrastructura la noile realități tehnologice, climatice și economice. Stabilitatea sistemului energetic depinde tot mai mult de flexibilitate, diversificare, interconectare, integrarea surselor regenerabile și capacitatea de a gestiona în timp real variațiile de producție și consum.
În acest context, autoritățile trebuie să conștientizeze că menținerea producției pe cărbune devine din ce în ce mai dificilă, că invocarea securității energetice ca argument este în mare parte înșelătoare, și că în zonele miniere efectele asupra sănătății publice sunt semnificative. Nu în ultimul rând, este necesară asumarea unui calendar realist care să asigure predictibilitate și să permită României menținerea obiectivului de închidere completă a centralelor pe cărbune, tratând cu responsabilitate resursa uman din acest sector.
Realitatea economică: centralele pe cărbune sunt ineficiente, subvenționate, falimentare
Într-o perioadă de incertitudine geopolitică, presiuni economice și evenimente meteorologice extreme tot mai frecvente, sloganul menținerii nedefinite a centralelor energetice pe cărbune din rațiuni de securitate energetică ignoră un fapt fundamental: cărbunele reprezintă o sursă de energie ineficientă și poluantă, cu costuri socio-economice și climatice pe care nu ni le mai putem permite. Menținerea în funcțiune a acestor centrale frânează procesul decarbonizării și tranziția sistemului energetic către sustenabilitate, reziliență și echitate, menținând și un cost ridicat al energiei.
Contrar percepției răspândite, centralele pe cărbune nu mai oferă de ani buni un avantaj competitiv real. În România, costurile ridicate de operare, la care se adaugă obligația achiziționării de certificate de emisii de CO2, întreținerea unor echipamente complet învechite și pierderile structurale le fac profund nerentabile. Companii precum Complexul Energetic Oltenia (CEO) supraviețuiesc doar datorită subvențiilor de stat și fondurilor europene de tranziție. CEO se confruntă cu mari dificultăți financiare încă din 2014, atât în ceea ce privește operarea cât și plata certificatelor de emisii de CO2, pentru care au avut loc injecții masive de lichidități din fonduri publice – de exemplu, un împrumut de salvare de €251 milioane în 2020, urmat de €241 milioane în 2021 pentru achiziția certificatelor de emisii de CO2 din 2020, €535 milioane în 2022 pentru perioada 2021-2022 și €57 milioane euro în 2025.
Invocarea „securității energetice” este un argument înșelător
Criza energetică generată de conflictul din Ucraina a fost deseori invocată de susținătorii cărbunelui pentru a justifica continuarea utilizării lignitului pe fondul exploziei prețului gazelor naturale pe piețele europene. Însă chiar și în anii 2022 și 2023, centralele pe cărbune s-au dovedit ineficiente și incapabile să asigure flexibilitatea cerută de un sistem modern. Energia regenerabilă, combinată cu capacități de stocare, cu interconectivitate regională și cu măsuri de digitalizare oferă un cadru mai sigur și mai adaptabil pentru nevoile reale ale rețelei. Prelungirea utilizării centralelor pe bază de cărbune și continuarea producției de lignit nu oferă securitate, ci întârzie reformele structurale necesare unui mix energetic modern.
Declarațiile politice contrare calendarului retragerii din funcțiune a centralelor pe lignit – pe motiv că acest lucru nu poate fi realizat „fără a pune nimic în loc” – au o anumită validitate intrinsecă, dat fiind necesarul de energie pentru sistemul electroenergetic național în condiții de stres energetic. Dar responsabilitatea guvernului de a nu fi realizat la timp investițiile necesare în noi capacități de generare (inclusiv centrale pe gaze în ciclu combinat) nu poate fi trecută cu vederea. Totodată, nu poate fi eludată dificultatea continuării producției de lignit, în condițiile în care această activitate nu va mai putea beneficia de subvenții, cu perspectiva de a adânci o problemă socială regională în loc de a o soluționa.
Costul uman: sănătatea publică și consecințe sociale
Centralele pe cărbune sunt responsabile nu doar pentru gazele cu efect de seră, ci și pentru o serie de poluanți care contribuie direct la diferite afecțiuni în comunitățile din jur: dioxid de sulf, oxizi de azot, particule fine și metale grele. Menținerea acestor instalații în funcțiune înseamnă acceptarea unor centrale poluante, în care sănătatea publică este afectată în numele unei auto-suficiențe energetice exorbitante. Multiple studii,,, arată că locuitorii din județele miniere prezintă riscuri crescute de boli respiratorii, cardiovasculare, hipertensiune și afecțiuni pulmonare cronice.
Argumentul după care închiderea centralelor pe cărbune ar distruge comunități este simplist și miop, refuzând să abordeze soluționarea pe termen lung a unei provocări socio-economice profunde. Soluția nu este conservarea locurilor de muncă în industrii fără perspectivă, ci investiții în reconversie profesională, în infrastructură nouă, în energie regenerabilă și în dezvoltarea unei economii locale durabile – concomitent cu susținerea muncitorilor minieri cu vârste apropiate de pensionare. Fondul pentru o Tranziție Justă are tocmai menirea de a evita abandonarea regiunilor monoindustriale, afectate de tranziția energetică. Însă și în această privință, autoritățile au acționat lent, cu prea puține măsuri concrete de sprijin pentru tranziția profesională în aceste regiuni.
În contextul în care sursele regenerabile de energie susținute de sisteme de stocare a energiei au devenit mai eficiente din punct de vedere al costurilor decât energia electrică produsă pe bază de combustibili fosili, tranziția energetică nu mai poate fi privită ca o simplă opțiune, ci ca un proces aflat în plină desfășurare, a cărui finalizare a devenit o necesitate economică (Lazard 2025, IRENA 2025). Argumentul este cu atât mai valabil cu cât România dispune de un mix energetic ce include energie hidroelectrică și nucleară, precum și de flexibilitate asigurată prin centrale pe bază de gaze.
Închiderea centralelor pe cărbune nu reprezintă o politică de diminuare a securității energetice. Dimpotrivă, României i-au fost alocate fonduri europene considerabile (cca. 16 mld. euro din Fondul pentru Modernizare (FM) și peste 2 mld. euro din Fondul pentru Tranziție Justă, fără a mai menționa PNRR și alte mecanisme financiare) pentru a investi în surse regenerabile de energie, stocare, eficiență energetică, modernizarea infrastructurii energetice și sprijinirea comunităților afectate de tranziție.
Planul de reorganizare al CEO, aprobat de Comisia Europeană în 2022 (cu costul întârzierii programării pentru finanțare a altor investiții prin FM, disponibil deja din 2021), prevede înlocuirea centralelor pe lignit cu noi capacități din surse regenerabile și centrale pe gaze. S-au acumulat însă întârzieri mari în implementarea acestui plan, autoritățile responsabile ajungând în situația de a declara că actualele centrale nu pot fi închise decât atunci când alternativele de producere a energiei electrice devin complet funcționale.
România a adăugat în mixul energetic un volum limitat de capacități noi în ultimii doi ani – 1.130 MW în energie fotovoltaică, eolian și hidro – pierzând în același timp 140 MW pe bază de hidrocarburi (Transelectrica). Aceste valori nu includ creșterea spectaculoasă a prosumatorilor până la peste 2,6 GW în iunie 2025. Instalarea de noi surse de producție de energie electrică trebuie dublată de o strategie coerentă de creștere a cererii de energie electrică, prin electrificarea consumului în mai multe sectoare economice. Altminteri, investițiile în noi centrale riscă să devină nejustificate economic.
A susține în prezent că centralele pe cărbune trebuie menținute înseamnă a ignora datele tehnice și economice, responsabilitatea financiară și cea față de sănătate și de mediul înconjurător. România trebuie să renunțe la această formă de energie nu pentru că este obligată de Bruxelles, ci pentru a trece la un sistem energetic eficient, sustenabil, curat și echitabil.
Ce negociază România la Bruxelles?
Autoritățile susțin că centralele termoelectrice pe lignit nu pot fi închise în termenul stabilit și solicită Comisiei Europene prelungirea perioadei de funcționare sau, după caz, punerea în conservare. Dar argumentele care stau la baza acestei solicitări nu sunt comunicate public. Nu este clar ce date susțin această poziție, în condițiile în care Transelectrica nu a finalizat încă studiul de adecvanță a sistemului electroenergetic național. Faptul că nu s-a reușit încă instalarea unor noi capacități de producție care să înlocuiască gradual energia produsă pe bază de cărbune reprezintă un eșec în derularea tranziției energetice. În plus, lipsește o analiză riguroasă privind costul real al punerii în conservare a centralelor pe cărbune, din perspectivă economică, socială și strategică. Lipsa de progres sugerează că problema nu este strict legată de securitatea energetică, ci mai degrabă de componenta socială și de modul în care ar urma să fie gestionată forța de muncă din cadrul CEO. În absența unor măsuri concrete de reconversie profesională, de investiții regionale și de sprijin activ pentru comunitățile afectate este perpetuat un model economic învechit și necompetitiv.
Un alt aspect frecvent evidențiat ține de interconectarea dintre Austria și Ungaria, factor care explică parțial prețurile structural mai ridicate ale energiei electrice în Europa de Sud-Est față de restul piețelor europene. În acest context se ridică firesc întrebarea, dacă România ar avea disponibile suficiente importuri de energie electrică din vest, ar mai fi justificată funcționarea centralelor pe cărbune din România?
De ce o comparație între centralele pe cărbune din România și cele din alte țări nu este întotdeauna relevantă?
Centralele pe cărbune din România operează preponderent pe lignit, cu o capacitate de producție de peste 2,4 GW, în timp ce centralele pe huilă reprezintă 150 MW (CET Paroșeni). În Germania, capacitatea centralelor pe huilă (15,9 GW) o depășește ușor pe cea a centralelor pe lignit (15,1 GW). În Polonia diferența este și mai pronunțată, capacitatea instalată a centralelor pe huilă fiind de aproximativ 18,5 GW comparativ cu 6,95 GW pentru centralele pe lignit (ENTSO-E). Germania și Polonia au cea mai mare capacitate de producție instalată în centrale pe cărbune la nivel european și sunt principalele producătoare de lignit (CEO).
Tabel 1. Caracteristici energetice ale cărbunelui în funcție de tip și țară de origine
Puterea calorifică a cărbunelui exploatat în România este inferioară celui din Germania și Polonia. Deși emisiile unei centrale pe cărbune depind de mai mulți factori, simplul fapt de a utiliza un combustibil cu o putere calorifică inferioară implică, inevitabil, o cantitate mai mare de emisii de CO2 pe unitatea de energie produsă și, implicit, costuri mai ridicate de operare.
Conform datelor din literatura de specialitate, pentru o centrală termoelectrică cu eficiență de aproximativ 35%, emisiile specifice se situează între 1,1 și 1,3 tCO2/MWh (Carbon dioxide emissions factors, EIA). Pentru CEO, ANRE raportează 812 kg CO2/MWh. La un preț mediu de 70 EUR/tCO2eq (EU Carbon Permits – Price) rezultă un cost al componentei de emisii de aproximativ 60 EUR/MWh (300 RON/MWh). Potrivit raportului financiar pentru 2024, CEO a realizat venituri din vânzarea de energie electrică în valoare de peste 2,7 miliarde RON la o producție de aproximativ 5,7 TWh, însă doar 5,2 TWh vândută (date CEO), rezultând un preț mediu de vânzare de circa 525 RON/MWh. Energia a fost tranzacționată pe mai multe segmente de piață: aproximativ 45,5% prin Mecanismul Centralizat de Achiziție (MACEE), 35% pe piața contractelor bilaterale, 16,5% pe piața pentru ziua următoare (PZU), iar restul prin alte mecanisme de piață. Diversificarea canalelor de vânzare a dus la o variabilitate a prețurilor de tranzacționare, care au fost mai scăzute în unele perioade și mai ridicate în altele, în funcție de condițiile specifice fiecărei piețe.
Chiar și luând în calcul doar costul de extracție și transport al cărbunelui, estimat la 30 euro/tonă, prețul energiei electrice vândute de CEO nu acoperă cheltuielile, în condițiile în care se adaugă exploatarea, unde doar cheltuielile cu personalul au fost de 32% în 2024.
La sfârșitul anului 2025, România urmează să rămână cu doar 1.140 MW operaționali pe cărbune, de la 2.465 MW în prezent. Această reducere de capacitate ridică întrebări privind adecvanța sistemului energetic. Potrivit datelor agregate de Transelectrica pentru 2024, centralele pe cărbune au funcționat peste pragul de 1.000 MW timp de 616 ore și peste 900 MW timp de 1.935 de ore. Astfel, se ridică întrebarea dacă capacitățile rămase după 2025 vor fi suficiente pentru a nu periclita securitatea energetică.
Dar această îngrijorare trebuie coroborată cu faptul că în ultimii doi ani au fost lansate numeroase proiecte de producere a energiei electrice, aflate în prezent în diferite stadii de implementare, care vor duce la creșterea capacității instalate la nivel național. În plus, în a doua jumătate a anului 2025 este așteptată punerea în funcțiune a peste 600 MW în capacități de stocare cu baterii, ceea ce va oferi un sprijin important în echilibrarea rețelei și atenuarea riscurilor generate de retragerea treptată a capacităților pe cărbune.
Situația este diferită în cazul centralelor care asigură și necesarul de energie termică, ca în cazul Complexului Energetic Craiova. Deși era planificată instalarea unei noi centrale pe gaz, investițiile au înregistrat întârzieri majore. În acest context, centralele actuale nu pot fi retrase din exploatare, având un rol esențial în furnizarea agentului termic pentru populație.
Măsuri pentru gestionarea retragerii capacităților pe cărbune în România
Retragere predictibilă, etapizată și conformă cu angajamentele asumate. Un pilon important vizează respectarea calendarului de închidere progresivă a capacităților pe cărbune, așa cum este prevăzut în documentele programatice ce urmăresc Planul de restructurare al CEO și cadrul legislativ național. Pentru a asigura flexibilitate în fața unor posibile crize de aprovizionare, se poate avea în vedere crearea unui mecanism de derogare temporară, prin care anumite unități să fi menținute în regim de rezervă, fără a afecta traiectoria generală de retragere. Dar un astfel de mecanism impune analiză riguroasă pentru asigurarea de stocuri și a resursei umane, cu costurile aferente. Într-o piață dominată de prezența puternică a surselor regenerabile de energie și a digitalizării, care funcționează pe baza semnalelor de preț, grupurile pe cărbune cu greu pot fi performante.
Accelerarea investițiilor în capacități de înlocuire și flexibilitate. Închiderea centralelor pe cărbune impune sincronizare cu dezvoltarea surselor regenerabile și cu finalizarea investițiilor în centrale pe gaze naturale. Deși investițiile în noile centrale pe gaz ale CEO înregistrează întârzieri, proiectul privat de la Mintia are potențialul de a acoperi o parte semnificativă din necesarul de capacitate de producție pe termen mediu. În contextul tot mai probabil al renegocierii planului de reorganizare al CEO este de analizat în ce măsura se impune redimensionarea centralelor pe gaz planificate, adaptate astfel la noile cerințe de piață.
România trebuie să sprijine extinderea capacităților de stocare a energiei, atât prin baterii ce oferă avantajul implementării rapide, cât și prin hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, în baza unor analize de fezabilitate, utilizând instrumente precum Fondul pentru Modernizare.
Măsuri socio-economice pentru o tranziție justă. Închiderea minelor și a centralelor pe cărbune implică un program național dedicat reconversiei profesionale și sprijinului socio-economic pentru lucrătorii afectați. Pe baza unui fond de tranziție, implementarea de programe de reconversie profesională și formare în competențe verzi, precum energie regenerabilă, digitalizare sau mentenanța rețelelor este esențială. Implicarea activă a autorităților locale în gestionarea Fondului pentru o Tranziție Justă, adaptată nevoilor specifice ale fiecărei comunități, este critică pentru asigurarea unei tranziții sustenabile.
Reutilizarea infrastructurii existente în mod eficient. Pentru a reduce costurile de investiții și a valorifica avantajele infrastructurii existente, amplasamentele fostelor centrale au fost vizate pentru dezvoltarea unor capacități de producție de energie regenerabilă. Dar și implementarea acestor proiecte înregistrează întârzieri (OMV) deși până în prezent, conform legii decarbonizării, ar fi trebuit să fie operaționale. În acest context, este esențial ca autoritățile să identifice și să adopte măsuri care să faciliteze dezvoltarea și finalizarea la timp a acestor investiții strategice.
Asigurarea securității energetice pe termen scurt și mediu. În măsura în care studiul de adecvanță realizat de Transelectrica va indica necesitatea unor măsuri, pentru a asigura funcționarea stabilă a sistemului energetic național în perioadele de vârf de consum sau în condiții sezoniere dificile, justificată printr-o intervenție pe termen scurt bazată pe un model de tip „capacitate disponibilă la cerere” sau pe o rezervă strategică. Mecanismul ar trebui să fie supus unei analize anuale, corelate cu evoluția cererii și a noilor capacități. Evaluarea periodică ar trebui să asigure o dimensionare realistă, evitând supraevaluarea necesarului de capacități de rezervă.
Totodată, securitatea pe termen mediu trebuie sprijinită prin nu doar accelerarea investițiilor în surse regenerabile de energie ci și în infrastructura de interconectare transfrontalieră, astfel încât România să poată beneficia de flexibilitate sporită, echilibrare regională și integrarea eficientă a noilor capacități de producție.
Seria de întâlniri diplomatice importante, începute cu summit-ul Trump-Putin din Alaska și reuniunea de luni de la Casa Albă cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și șapte lideri europeni, a avut un impact asupra dinamicii piețelor globale. Piețele financiare au răspuns cu optimism moderat la actuala demonstrație de unitate transatlantică. Însă acum investitorii își îndreaptă atenția către ratele dobânzilor și inflație, temele cheie ale importantului simpozion de la Jackson Hole din această săptămână, unde piețele speră să obțină o mai bună înțelegere a politicilor monetare viitoare ale Rezervei Federale a SUA.
Întâlnirile organizate în grabă la Casa Albă, pe care cancelarul german Friedrich Merz le-a descris ca depășind așteptările, au marcat o schimbare radicală față de abordarea conflictuală anterioară a lui Trump și au semnalat o potențială deschidere către negocieri de pace structurate. Piețele au interpretat cu prudență aceste știri, acțiunile din zona asiatică înregistrând scăderi marginale, în timp ce prețurile petrolului au cunoscut unele fluctuații, investitorii evaluând implicațiile propunerii lui Trump privind un summit trilateral între Putin și Zelenski.
Totodată, piețele de energie au avut o oarecare volatilitate, pe fondul evoluțiilor diplomatice, al presiunilor din partea ofertei și al politicii legate de sancțiuni, în continuă schimbare. După întâlnirile de la Casa Albă, prețul țițeiului Brent a scăzut însă spre 65 de dolari pe baril, după o creștere de 1,1% în sesiunea anterioară, în timp ce țițeiul american a coborât sub 63 de dolari. Răspunsul complex al sectorului energetic a reflectat forțe concurente: potențiala normalizare a ofertei ca urmare a progreselor diplomatice versus riscurile imediate de perturbare cauzate de intensificarea atacurilor ucrainene asupra infrastructurii energetice rusești și evoluția politicii tarifare a SUA față de principalii cumpărători de petrol rusesc.
Acțiunile din sectorul apărării s-au confruntat cu presiuni reînnoite pe măsură ce negocierile de pace au câștigat credibilitate, contractorii europeni din domeniu fiind deosebit de vulnerabili la schimbările de sentiment. Acțiunile Rheinmetall au scăzut cu aproape 5%, iar cele ale Hensoldt cu 2%, pe fondul reevaluării a primei de risc geopolitic a sectorului după reuniunea din Alaska. Cu toate acestea, indicele STOXX Europe Targeted Defence a crescut cu aproape 2% după încheierea reuniunilor de la Casa Albă, întrucât accentul pus de Trump pe „asistența substanțială” pentru securitatea Ucrainei, susținut de angajamentul european față de misiunile de menținere a păcii, sugerează o cerere susținută de sisteme militare avansate chiar și în scenarii de pace. De asemenea, garanțiile de securitate pentru Ucraina, dacă vor fi convenite, vor trebui aplicate, iar acest lucru nu poate fi realizat fără o armată europeană puternică și bine echipată.
Progresul diplomatic are loc cu doar câteva zile înainte de discursul președintelui Rezervei Federale, Jerome Powell, privind „Perspectivele și revizuirea cadrului economic” de la Jackson Hole, vineri. Piețele financiare estimează o probabilitate de 83,6% pentru o reducere a ratei dobânzii cu 25 de puncte de bază în septembrie, traderii concentrându-se acum asupra posibilității ca perspectivele stabilității geopolitice să influențeze evaluarea riscurilor economice de către Fed. Powell se confruntă cu un echilibru complex, întrucât indicele prețurilor de producție din SUA a crescut cu 0,9% în iulie față de luna precedentă, cea mai mare creștere din iunie 2022, iar inflația de bază a sărit la 3,1%. Aceste cifre ale inflației, care depășesc semnificativ așteptările, au introdus o nouă incertitudine cu privire la calendarul de relaxare a politicii monetare a băncii centrale, în contextul intensificării presiunilor politice din partea administrației Trump pentru reduceri agresive ale ratei dobânzii.
Simpozionul de politică economică de la Jackson Hole, cu tema „Piețele muncii în tranziție: demografie, productivitate și politică macroeconomică”, va amplifica așteptările investitorilor ca Powell să clarifice traiectoria politicii Fed în contextul semnalelor economice contradictorii din economia americană. Din punct de vedere istoric, „săptămâna Jackson Hole” a fost favorabilă pentru investitorii din SUA, indicele S&P 500 înregistrând o creștere medie săptămânală de 0,8% din 2009. Din 16 întâlniri, indicele a scăzut doar de cinci ori, cu scăderi semnificative de peste 1% în 2019 și 2022. Participanții la piață vor analiza fiecare cuvânt pentru a găsi semnale care să indice dacă reducerea anticipată a ratei dobânzii din septembrie reprezintă începutul
Intersecția dintre incertitudinea geopolitică și așteptările privind politica monetară a creat un mediu neobișnuit de complex pentru investitori. Deși negocierile diplomatice ale lui Trump au redus temporar anumite riscuri, factorii fundamentali ai volatilității pieței, de la persistența inflației la tensiunile geopolitice, rămân în vigoare. Orice evoluție care ar putea schimba situația actuală va influența cel mai probabil comportamentul investitorilor. Peste jumătate (52%) dintre investitorii individuali din întreaga lume și 60% dintre cei din România au declarat că știrile le influențează deciziile de investiții, potrivit ultimului sondaj eToro Retail Investor Beat.
Știrile din această săptămână ar putea răspunde temerilor investitorilor cu privire la ceea ce consideră a fi cele mai mari riscuri externe pentru portofoliile lor: pentru 26% dintre investitorii la nivel global, ar fi posibilitatea unei recesiuni a economiei mondiale, în timp ce pentru 19% este vorba fie de inflație, fie de un conflict internațional. Investitorii români sunt mai ancorați în evenimentele locale, 24% dintre ei temându-se de o potențială recesiune a economiei românești și 23% considerând inflația drept principalul risc, în timp ce 22% se tem de o recesiune a economiei globale. _
Peste jumătate dintre respondenți spun că ar rezista financiar mai puțin de 3 luni fără un loc de muncă, iar 1 din 3 consideră că angajarea într-un nou rol ar fi dificilă arată un sondaj OLX Locuri de muncă
Într-o perioadă în care instabilitatea economică și schimbările din piața muncii sunt resimțite tot mai acut, OLX Locuri de Muncă a derulat un sondaj de opinie pentru a înțelege cum se raportează românii la ideea de siguranță profesională. Rezultatele relevă un peisaj în care îngrijorarea, lipsa economiilor și nesiguranța față de viitor sunt mai prezente decât sentimentul de stabilitate.
Încrederea în jobul actual este fragilă
Întrebați dacă își consideră actualul loc de muncă sigur pe termen lung, doar 33% dintre participanți au răspuns afirmativ, în timp ce 29% spun că „nu sunt siguri, pentru că piața muncii este imprevizibilă”, în timp ce aproape 20% afirmă că simt un oarecare grad de stabilitate, dar nu pot garanta că o vor avea pe termen lung.
Economiile – insuficiente în caz de urgență
La întrebarea „Ai economii care să îți permită să supraviețuiești fără job?”, doar 16% au spus că ar putea rezista mai mult de 6 luni. În schimb, aproape 24% au spus că au resurse doar pentru 1–3 luni, iar 33% nu au deloc o rezervă stabilă.
Această lipsă de plasă de siguranță expune o mare parte din populație la riscuri majore în cazul unui concediu neașteptat sau a unei crize economice.
Cei mai mulți nu cred că își vor găsi ușor un nou job
Deși platformele online, inclusiv OLX Locuri de muncă, facilitează angajarea, percepția generală a candidaților este pesimistă: doar 16% dintre respondenți au spus că „și-ar găsi foarte ușor un nou loc de muncă”, fiind căutați în domeniul lor.
În schimb, aproape 33% consideră că le-ar fi greu să se reangajeze, din cauza oportunităților limitate în industrie, iar 25% estimează că ar putea găsi un nou job, dar doar după câteva luni de căutări.
„Rezultatele acestui sondaj ne arată o realitate îngrijorătoare: românii trăiesc cu un sentiment constant de nesiguranță din punct de vedere profesional, amplificat de lipsa unei plase financiare de siguranță. La OLX Locuri de muncă, înțelegem aceste temeri și ne-am asumat misiunea de a facilita conexiuni relevante între candidați și angajatori, oferind acces la o mulțime de oportunități profesionale, indiferent de experiență sau domeniu”, explică Andreea Oancea, Senior Marketing Manager, OLX România.
Mobilitatea internațională – o opțiune, dar nu o soluție preferată
Într-un context economic și social tensionat, întrebarea privind dorința de a emigra rămâne relevantă. Sondajul OLX arată că 55% dintre români ar prefera să rămână în țară și să caute un nou job local. Totuși, 22% spun că ar lua în calcul plecarea în străinătate dacă nu ar găsi ceva potrivit în România, iar 22,5% ar fi dispuși să plece imediat.
Oxygen, cea mai mare agenție independentă de comunicare integrată din România, a fost desemnată, în urma unui proces complex de selecție, să gestioneze comunicarea pentru brandul internațional Anytime. Lansat pe piața din România în 2025 de Interamerican, parte a grupului olandez Achmea, Anytime este un brand digital de asigurări, centrat pe soluții simple și adaptate nevoilor oamenilor.
Oxygen va oferi servicii integrate pentru Anytime România, incluzând dezvoltarea de strategie, poziționare și campanii integrate (TTL, ATL, BTL, PR, social media, digital), precum și media buying, prin intermediul diviziei nou lansate, Oxygen Media.
Andreea Filip, Group New Business Director Oxygen
„Ne onorează să fim partenerul strategic al Anytime încă de la lansarea brandului pe piață și să contribuim la creșterea vizibilității sale. Credem în parteneriate de lungă durată, avem clienți în portofoliu de peste 10-15 ani, alături de care am crescut. Aceeași misiune o avem si alături de Anytime, transformarea acestui parteneriat într-un reper de comunicare, care să consolideze prezența și relevanța brandului pe termen lung, într-o piață dinamică și competitivă”, a declarat Andreea Filip, New Business Director, Oxygen.
„La Anytime ne dorim să aducem siguranță reală în viața oamenilor, prin produse și experiențe digitale simple, transparente și ușor de folosit. Am ales Oxygen pentru că împărtășește valorile noastre și pentru experiența dovedită în comunicare. Suntem încrezători că, împreună, vom crește vizibilitatea brandului și vom comunica clar beneficiile soluțiilor noastre către clienți”, a declarat Ioana Comaniciu, Head of Marketing, Anytime.
Conform analizei RisCo.ro, 22.939 de dosare în instanță au fost deschise doar în luna iulie 2025 la nivel național, comparativ cu 21.621 în luna iunie 2025, ceea ce indică o ușoară creștere de 6%. În luna iulie 2025, în București au fost deschide 8.283 de dosare în instanță, față de cele 6.010 din luna anterioară, reprezentând o creștere de aproximativ 38%. Acest lucru indică instabilitatea mediului antreprenorial și gradul ridicat de conflictualitate în relațiile comerciale, reflectând o lipsă de încredere între partenerii de afaceri și un climat economic marcat de incertitudine.
București, județul cu cele mai multe dosare
În luna iulie 2025, numărul dosarelor pentru procesele în instanță în Capitală a ajuns la 8.283. Acest număr atrage atenția specialiștilor financiari, deoarece indică o creștere considerabilă a litigiilor, generată de instabilitatea economică și dificultățile în onorarea obligațiilor contractuale.
În acest context economic instabil, se recomandă monitorizarea activității clienților și partenerilor de afaceri. Dacă pentru firma colaboratoare a fost deschis un proces în instanţă, monitorizează activitatea și activează alertele privind dosarul în instanță.
Totodată, cele 8.283 de procese în instanță reflectă și presiunile majore aduse la nivelul mediului de afaceri din Bucureşti. Numărul mare de dosare în instanță poate avea implicații asupra mediului de business și implicit, asupra atragerii investitorilor.
Nu este de mirare că în București întâlnim cele mai multe dosare. Capitala deține poziția fruntașă și în rândul insolvențelor, respectiv a firmelor cu datorii restante către bugetul de stat.
Evoluția anuală a proceselor – București creștere de 22%
Potrivit analizei RisCo.ro, București rămâne județulul cu cele mai multe dosare privind procesele în instanță. În perioada august 2024 – iulie 2025 numărul proceselor în instanță pentru județul București a crescut cu 22%. Această creștere însumează 70.110 de dosare pentru procesele în instanță. Punând în balanță situația curentă cu cea anterioară, numărul indică un mediu comercial conflictual.
Locul doi este ocupat de Ilfov. În ultimele 12 luni observăm o creștere a numărului de procese în instanță, acesta ajungând la 11.063. Județul Timiș se află și el în top trei cu 8.345 de dosare în instanță. Cu cât numărul dosarelor în instanță este mai mare, cu atât județul este mai predispus colapsului financiar. Numărul firmelor cu dosare deschise în instanță indică și incapacitatea de adaptare la schimbările legislative și chiar ale pieței.
Cluj și Constanța continuă topul județelor cu cele mai multe procese în instanță. Cluj ocupă locul patru cu 8.263 de dosare în instanță, iar Constanța locul cinci cu 6.778 de dosare.
De asemenea, o astfel de creștere poate exercita presiuni suplimentare asupra sistemului judiciar, ceea ce ar putea duce la întârzieri în soluționarea dosarelor și costuri mai mari pentru părțile implicate.
Procesele Civile înregistrează cele mai multe dosare
Analiza RisCo.ro arată faptul că civilul, litigiile cu profesioniștii, penalul și contenciosul administrativ și fiscal sunt principalele materii ale dosarelor în instanță. La nivel național, în luna iulie 2025, 9.031 de dosare au avut drept materie civilul, 8.028 litigiile cu profesioniștii, 2.035 penalul, iar alte 1.941 contenciosul administrativ și fiscal. Alarmant este că, de la o lună la alta, observăm creșteri și în cazul dosarelor de tip faliment. Astfel, în luna iulie a acestui an, s-a înregistrat o creștere de 12%, numărul dosarelor în instanță ce vizează falimentul fiind de 1.004.
Cele mai afectate domenii – Comerțul, creștere de 17% în ultimele 12 luni
În domeniul comerțului, construcțiilor, transporturilor, restaurantelor, respectiv administrației publice generale, economice și sociale, întâlnim cele mai multe dosare în instanță. În perioada august 2024 – iulie 2025 numărul dosarelor deschise în instanță în domeniul comerțului a ajuns la 5.819. Comparativ cu august 2023 – iulie 2024, acest număr indică o creștere de peste17%.
De asemenea, creșterea dosarelor în instanță sugerează o economie incertă, moment în care disputele comerciale tind să crească. În sectorul construcțiilor întâlnim o creștere de aproximativ 11%, ceea ce semnalează dificultăți financiare tot mai mari, probleme de plată, conflicte contractuale sau un mediu economic mai instabil pentru companii. Numărul dosarelor în instanță pentru acest domeniu a ajuns la 5.630. Acest lucru poate afecta negativ încrederea investitorilor.
Creșterea de 16% a dosarelor în instanță în domeniul transporturilor arată tensiuni economice majore în sector. Cele 3.911 de dosare deschise în instanță au un impact direct asupra lichidității și continuității operațiunilor.
În concluzie, verificarea riguroasă a partenerilor de afaceri nu mai reprezintă doar o practică recomandată, ci o necesitate strategică. Analiza financiară atentă a firmelor, realizată prin intermediul platformelor specializate precum RisCo.ro, oferă informații esențiale despre stabilitatea, bonitatea și comportamentul de plată al potențialilor colaboratori.
Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED) atrage atenția asupra proiectului de Ordonanță privind modificarea unor acte normative din domeniul sănătății, inițiat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Documentul este promovat în lipsa unei consultări publice autentice și fără respectarea principiilor transparenței decizionale, cu riscul de a reduce accesul populației la servicii medicale, de a destabiliza sistemul sanitar și de a afecta economia națională.
În forma actuală, actul normativ poate genera un recul semnificativ în accesul la servicii medicale, blocarea investițiilor private și dezechilibre macroeconomice pe termen scurt, mediu și lung.
„Acest proiect nu reprezintă simple ajustări administrative și nu susține economii bugetare. Dimpotrivă, măsurile propuse pot destabiliza întregul sistem medical, afectând direct sănătatea populației. Dacă prevederile vor intra în vigoare în forma vehiculată, pacienții – milioane de români – vor întâmpina întârzieri majore în obținerea investigațiilor și tratamentelor necesare. Mai mult, costurile ar putea crește, ceea ce va restrânge și mai mult accesul la servicii medicale vitale”, avertizează Cristian Hotoboc (foto), președintele PALMED.
Riscul de infringement și încălcarea principiilor fundamentale
Proiectul de Ordonanță include prevederi cu caracter discriminatoriu, care stabilesc un tratament diferențiat între furnizorii publici și privați, deși ambele categorii oferă servicii similare și deservesc aceeași populație. Acest cadru ar favoriza în mod artificial sectorul public, contrar principiilor concurenței loiale și normelor europene privind interzicerea acordurilor anticoncurențiale și a abuzului de poziție dominantă, prevăzute la articolele 101 și 102 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE). O astfel de abordare poate atrage declanșarea unei proceduri de infringement împotriva României, cu consecințe economice și sociale grave.
Consecințe directe ale măsurilor propuse
• Limitarea accesului pacienților la servicii medicale private → creșterea timpilor de așteptare cu 3-6 luni.
• Descurajarea investițiilor private – peste 200 milioane euro/an pierduți.
• Presiune crescută pe spitalele publice, risc de colaps pentru secții critice.
• Impact macroeconomic negativ – reducerea investițiilor, locurilor de muncă și contribuțiilor fiscale.
• Reducerea accesului la servicii esențiale – eliminarea unor spitalizări de zi și investigații paraclinice.
• Limitarea monitorizării pacienților cronici la o singură investigație/an.
• Blocarea digitalizării și modernizării infrastructurii medicale.
Contribuția vitală a sectorului privat în sănătate
• Asigură peste 50% din serviciile medicale ambulatorii finanțate public.
• Deține infrastructura majoritară în domenii critice: dializă (90%), radioterapie (80%), imagistică și laboratoare (80%), stomatologie (95%).
• Generează 100.000 de locuri de muncă, oferind specialiștilor oportunitatea de a profesa în România.
• Facilitează acces rapid la tehnologii de ultimă generație, reducând presiunea pe sistemul public și salvând vieți.
Apel la dialog și responsabilitate
PALMED solicită suspendarea procedurii de adoptare a proiectului în forma actuală și inițierea de urgență a unei consultări reale cu toate părțile implicate – autorități, furnizori publici și privați, organizații de pacienți – pentru a construi împreună un cadru legislativ echitabil, predictibil și orientat către pacient.
„Nu doar că nu se îmbunătățește accesul pacienților la servicii medicale, ci se riscă prelungirea listelor de așteptare și întârzierea tratamentelor. Sectorul privat nu trebuie privit ca un competitor al celui public, ci ca un partener indispensabil pentru acces echitabil la servicii medicale, reducerea presiunii pe spitalele publice și modernizarea sistemului de sănătate. Invităm Guvernul la un dialog constructiv, pentru a consolida – nu pentru a slăbi – ceea ce s-a clădit în peste 18 ani de parteneriat public-privat”, subliniază Cristian Hotoboc.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor insistă să promoveze un proiect de Hotărâre de Guvern pe care Ministerul Justiției l-a desființat din perspectivă legală și a cerut refacerea acestuia. Ministerul care răspunde de păduri refuză să asculte opiniile profesioniștilor din silvicultură și susține un proiect elaborat fără niciun studiu de impact, ce conține numeroase erori de ordin juridic și administrativ!
Federația Sindicatelor din Silvicultură SILVA a atras atenția încă de la apariția draftului de proiect de Hotărâre de Guvern care privește reorganizarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva că proiectul nu este făcut corect.
Dacă va fi legiferat de Guvern, actualul proiect de „reformă” va pune pădurile statului în pericol, va duce la colapsul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva și la pierderea locurilor de muncă ale silvicultorilor. Este de neînțeles înverșunarea conducerii ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor în susținerea acestui proiect eronat.
De asemenea, este de neînțeles continua campanie de denigrare a silvicultorilor și a Romsilva, campanie susținută chiar de autorități ale statului. Oricât s-ar strădui cineva să ne convingă de contrariu, nu există nicio altă instituție, companie, firmă sau ONG, organizație românească sau străină, care să poată gestiona pădurile statului mai bine decât silvicultorii din Regia Națională a Pădurilor.
Din toate aceste motive, Federația Sindicatelor din Silvicultură SILVA organizează miercuri, 20.08.2025, între orele 10:00 – 14:00, o acțiune de protest la sediul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.
Principalele noastre revendicări sunt:
Stoparea campaniei de denigrare a Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva și a acțiunilor de discreditare și compromitere a personalului silvic. Această campanie de denigrare a afectat considerabil atât activitatea administratorului pădurilor statului, cât și autoritatea personalului silvic aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, alimentând dezbinarea socială, cu consecințe deosebit de grave.
Retragerea proiectului de Hotărâre a Guvernului promovat de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor prin care, fără niciun studiu de impact economic, social sau bugetar, se forțează reorganizarea Romsilva prin desființarea a 70% din numărul de direcții silvice județene, prin separarea activităților de producție cu scopul menținerii doar a celor „eficiente economic”, în detrimentul aspectelor de ordin social, organizatoric și funcțional, punând în pericol cca. 500 de locuri de muncă. Ministerul Justiției a precizat clar în punctul său de vedere : Romsilva nu poate fi reorganizată prin această Hotărâre de Guvern!
Constituirea unui grup de lucru format din specialiști în administrarea pădurilor, din cadrul Ministerului Mediului, Regiei Naționale a Pădurilor, organizațiilor profesionale ale silvicultorilor, precum și din reprezentanți ai Federației SILVA, în calitate de partener social, pentru elaborarea unui Regulament de organizare și funcționare care să asigure consolidarea Romsilva și nu destructurarea acestei regii de interes național care administrează pădurile aflate în patrimoniul public al statului.
Solicitările noastre sunt de bun-simț, sunt cereri de modificare și completare a unui proiect incorect din toate punctele de vedere: juridic, administrativ, managerial, silvic. Un proiect făcut de oameni care, cel mai probabil, nu au expertiza profesională necesară pentru a gestiona sectorul silvic românesc și care, în mod inexplicabil, refuză să colaboreze cu specialiștii.
Nu putem accepta ca pădurile statului, pentru care au muncit generații întregi de silvicultori, să fie puse în pericol de această „reformă” experimentală. Nu putem fi de acord nici cu punerea în pericol a locurilor noastre de muncă, doar pentru că unii conducători efemeri ai destinelor țării, care nu au gestionat nici măcar un canton silvic, își imaginează că au dreptul să facă acest lucru.
Într-o perioadă în care companiile se adaptează la noul pachet fiscal intrat în vigoare de la 1 august 2025, care aduce creșteri de taxe și contribuții, peste 4 din 10 vânzări în tre firmele din România care tranzacționează cu termen de plată, sunt deja afectate de întârzieri la plată, potrivit Barometrului Atradius privind Practicile de Plată 2025.
În acest mediu economic, în care prudența devine un reflex de supraviețuire, întârzierea plăților între companii rămâne o problemă majoră pentru mediul de afaceri românesc, deoarece, după cum punctează Alexandra Mehedințu, Country Manager România, Atradius Crédito y Caución, „în contextul fiscal actual, întârzierea plăților a devenit o vulnerabilitate sistemică pentru firmele românești, în special pentre cele din sectoarele dependente de credit comercial. Barometrul Atradius privind Practicile de Plată arată că 52% dintre vânzările între companiile din România sunt realizate pe credit, reflectând un apetit ridicat pentru tranzacționare flexibilă, dar și o expunere crescută la riscuri de neplată. Dincolo de provocările economice, acest lucru amplifică riscul de blocaj financiar în lanț, în special dacă măsurile de protecție a lichidității nu sunt consolidate.”
În prima parte a anului, când au fost colectate datele Raportului, aproape jumătate dintre companiile românești nu observaseră schimbări semnificative în comportamentul de plată al clienților B2B în ultimele luni. Totuși, noul climat economic, din ce în ce mai presant pentru cash flow, aduce perspective de agravare a creanțelor comerciale care devin neperformante (raportul Atradius arată un nivel de 5%), mai ales că 34% dintre companii se așteaptau, încă din prima parte a anului, la o creștere a insolvențelor în perioada următoare. „Observăm o stare de precauție tot mai pronunțată în rândul companiilor din România, în special în ceea ce privește lichiditatea și capacitatea de reacție în fața volatilității economice. Faptul că termenele medii de plată în România depășesc 46 de zile, iar multe facturi sunt încasate chiar și la 60 de zile sau mai târziu, devine un semnal de alarmă pentru sustenabilitatea financiară a companiilor locale, iar gestionarea strategică a riscului de credit devine esențială pentru stabilitatea financiară și chiar reziliența afacerii”, explică Alexandra Mehedințu, Country Manager Atradius România.
Sectoare sub presiune în România: Farmaceutic, Construcții, Oțel & Metalurgie
Fiecare industrie monitorizată în cadrul Barometrului Atradius 2025 oferă o imagine diferită despre adaptabilitate și risc, având tendințe distincte în ceea ce privește comportamentul de plată și riscurile asociate. În timp ce sectorul farmaceutic se luptă cu presiuni asupra lichidității și recurge tot mai mult la finanțări pe termen scurt, construcțiile se confruntă cu un risc crescut de insolvență din cauza întârzierilor sistemice la plată. Pe de altă parte, companiile din oțel și metalurgie oferă o lecție valoroasă despre cum gestionarea strategică a riscului, prin utilizarea asigurării de credit, poate transforma vulnerabilitatea într-un avantaj competitiv.
În industria farmaceutică, peste 60% dintre companiile farmaceutice sunt îngrijorate de posibilitatea creșterii insolvențelor în următoarele luni. Acest lucru se explică și prin faptul că 48% din vânzările B2B sunt realizate pe credit, iar întârzierea la plată afectează 39% dintre facturi. Deși comportamentul de plată rămâne relativ stabil, firmele din sector raportează o dependență tot mai mare de finanțarea pe termen scurt, în special prin finanțarea facturilor. Acest fenomen este alimentat de riscul de credit tot mai ridicat al clienților, dar și de presiunea pusă pe cash flow din cauza costurilor ridicate de aprovizionare și logistică.
Construcțiile rămân unul dintre cele mai volatile domenii din economie, unde întârzierile la plată se pot transforma rapid în blocaje financiare. 40% dintre firme se așteaptă la o accentuare a insolvențelor, mai ales că problemele de încasare sunt însoțite de o deteriorare a eficienței colectării datoriilor. Sectorul are o expunere mai pronunțată, 55% dintre vânzările B2B fiind efectuate pe credit, iar 41% dintre plăți fiind întârziate.
Sectorul oțelului și metalurgiei se remarcă prin cea mai ridicată rată acreanțelor neperformante (6%), dintre cele trei industrii analizate. Acest nivel reflectă o presiune tot mai mare din partea costurilor operaționale, a cerințelor de reglementare și a volatilității cererii. Cu toate acestea, companiile din acest domeniu folosesc mai frecvent asigurarea de credit, ceea ce le permite să adopte politici de plată mai flexibile, menținând totodată controlul asupra riscului.
În toate cele trei sectoare analizate, companiile din România resimt o presiune crescută asupra lichidității, iar accesul la finanțare devine tot mai costisitor.
Recomandări pentru afacerile din România: prevenție, monitorizare, protecție
Datele Raportului arată clar că întârzierea plăților în România nu este o excepție, ci o regulă în multe industrii. Un semnal de alarmă îl reprezintă faptul că 42% dintre facturile pe credit sunt achitate cu întârziere, ceea ce afectează fluxul de numerar și capacitatea firmelor de a investi, de a plăti furnizorii la timp sau de a crește sustenabil. Totodată, termenele medii de plată acordate clienților comerciali sunt de 46 de zile, însă multe companii raportează încasări chiar cu peste o lună întârziere față de termenul agreat. Acest decalaj exercită presiune asupra capitalului de lucru și poate conduce la decizii reactive, precum amânarea investițiilor sau contractarea de credite scumpe. „Cash flow-ul este coloana vertebrală a afacerii. Într-un mediu cu reglementări fiscale mai stricte și lichiditate scăzută, întârzierea plăților poate deveni fatală. Este timpul ca managementul riscului de credit să fie tratat ca o prioritate strategică, nu doar operațională”, spuneAlexandra Mehedințu, Country Manager Atradius România.
Raportul mai arată că, în ceea ce privește sursele de finanțare, 50% dintre companii se bazează pe credite bancare și fonduri interne, în timp ce accesul la instrumente precum factoringul sau asigurarea de credit este mai puțin exploatat. În acest context, 34% dintre companiile chestionate se așteaptă la o creștere a insolvențelor în perioada următoare.
Importanța gestionării strategice a riscurilor de credit
„Volatilitatea, incertitudinea și presiunea în creștere pe costuri, combinate cu întârzierile la plată și creanțele neperformante vor afecta profund sănătatea financiară a oricărei afaceri care nu are un management al riscului de credit”, remarcă Alexandra Mehedințu, care mai subliniază că: „Datele din Barometrul Atradius 2025 arată clar că firmele care adoptă politici riguroase de monitorizare a comportamentului de plată, implementează proceduri clare de colectare a creanțelor și folosesc instrumente precum asigurarea de credit reușesc să reducă pierderile și să-și consolideze parteneriatele comerciale pe termen lung, contribuind direct la reziliența lanțului de aprovizionare și la stabilitatea financiară a întregii rețele de business”.
Specialiștii Atradiusevidențiază importanța gestionării strategice a riscului de credit prin implementarea unor politici clare de colectare a creanțelor, utilizarea instrumentelor de protecție financiară și parteneriatul cu asiguratori de credit. Atenuarea riscului de credit printr-un mix între procese interne și asigurare externă devine un pilon-cheie pentru companiile care vor să își protejeze fluxul de numerar și să mențină relații comerciale stabile. Este o abordare esențială într-un climat marcat de incertitudine și presiuni financiare multiple, pentru a păstra sănătatea financiară și reziliența afacerilor românești într-un mediu economic tot mai instabil.
Atradius Payment Practices Barometer(Barometrul Practicilor de Plată) este o evaluare anuală a practicilor internaționale de plată corporativă realizată de liderul mondial în furnizarea de servicii de asigurare a creditelor comerciale, garanții și servicii de colectare a creanțelor. Rezultatele pot furniza perspective utile despre dinamica actuală a comportamentului de plată corporativ în comerțul B2B și pot identifica tendințele emergente care ar putea modela viitorul mediului de afaceri. Acest lucru poate fi extrem de util pentru companiile care fac afaceri sau intenționează să facă afaceri cu companiile din sectoarele incluse în sondaj. În România, ediția 2025 a fost realizată pe un eșantion de 210 companii, din sectoarele farmaceutic, construcții și oțel/metale. Studiul a fost efectuat între finalul T1 și mijlocul T2 2025, folosind metoda CAWI (interviuri online asistate de computer). Toate interviurile au fost realizate exclusiv pentru Atradius.
Studiul complet este disponibil AICI. De asemenea, puteți parcurge rezultatele studiilor din anii trecuți pe site-ul Atradius.
Informațiile furnizate sunt doar în scop informativ și nu sunt concepute ca o recomandare sau sfat cu privire la anumite tranzacții, investiții sau strategii în nici un fel către orice cititor. Cititorii trebuie să își ia propriile decizii independente, comerciale sau de altă natură, cu privire la informațiile furnizate
64% dintre respondenți conștientizează importanța adoptării inteligenței artificiale
26% au integrat inteligența artificială la nivelul întregii organizații
Aproape două treimi (62%) au indicat problemele legate de confidențialitatea și securitatea datelor ca obstacole în calea adoptării soluțiilor digitale
Organizațiile guvernamentale și din sectorul public conștientizează rolul esențial al datelor și al inteligenței artificiale, însă se menține un decalaj semnificativ de implementare, potrivit recentului studiu realizat de EY în rândul a aproape 500 de funcționari guvernamentali de rang înalt. Deși 64% dintre respondenți admit că adoptarea inteligenței artificiale ar putea conduce la economii substanțiale și 63% cunosc potențialul acesteia de a îmbunătăți prestarea de servicii, realitatea arată că doar 26% au integrat inteligența artificială la nivelul întregii organizații și doar 12% dintre cei chestionați au adoptat soluții de inteligență artificială generativă. Aceste rezultate evidențiază necesitatea unor măsuri ferme din partea guvernelor pentru a reduce acest decalaj, 58% dintre respondenți pledând pentru accelerarea adoptării tehnologiei datelor și a inteligenței artificiale în organizațiile din sectorul public.
Rezultatele studiului au relevat că organizațiile care au implementat deja analiza de date și inteligența artificială beneficiază de avantaje semnificative în mai multe domenii, printre care o mai bună interacțiune cu cetățenii prin ameliorarea accesului și servicii personalizate, monitorizare îmbunătățită și economii de costuri datorită eficientizării, securitate consolidată prin reducerea fraudelor și a erorilor, creșterea productivității și satisfacției angajaților, precum și decizii mai bine fundamentate și bazate pe date.
Deschizători de drumuri
Cercetarea a identificat o categorie a pionierilor, organizații care sunt semnificativ mai avansate decât celelalte organizații nu doar în ceea ce privește progresele făcute în implementare, ci și abordarea strategică. Primele 20% dintre organizațiile respondente, clasificate drept pionieri, sunt mai avansate în implementarea soluțiilor digitale. Restul de 80% dintre respondenți sunt clasificați ca organizații din eșalonul secund.
Pionierii se disting prin accentul strategic pus pe construirea unor fundații solide, fără să se grăbească să implementeze tehnologii de inteligență artificială avansate. 88% dintre pionieri au implementat infrastructuri de date și digitale, comparativ cu 58% dintre organizațiile din eșalonul secund. 76% dintre pionieri au digitalizat sau automatizat procesele și serviciile existente, față de 33% dintre organizațiile din eșalonul secund, iar 58% dintre pionieri au implementat capacități de analiză a datelor, comparativ cu o treime (33%) dintre organizațiile din eșalonul secund.
Permenthri Pillay, lider EY Global Government & Public Sector Digital Modernization, a declarat: „Elanul inițial a dat roade pentru pionierii care au dezvoltat o fundație digitală și de date mai eficientă și, în unele cazuri, platforme de date compatibile cu tehnologiile cloud. Aceștia au progresat mai rapid în integrarea capacităților bazate pe date la nivelul întregii organizații, nu doar în anumite echipe sau departamente. Această abordare contribuie la menținerea unor standarde ridicate de calitate și coerență a datelor, elimină compartimentarea organizațională și asigură un cadru unitar de guvernanță a datelor și de respectare a reglementărilor. În plus, permite o gestionare a datelor scalabilă și flexibilă și conduce, în cele din urmă, la strategii mai unitare și mai bine aliniate, în beneficiul întregii organizații”.
Provocări legate de implementarea inteligenței artificiale
Implementarea analizei de date, a inteligenței artificiale și a GenAI reprezintă o dilemă pentru organizațiile guvernamentale. Acestea conștientizează posibilele beneficii, însă se confruntă cu provocări semnificative care împiedică implementarea. Aproape două treimi (62%) dintre respondenți au afirmat că preocupările legate de confidențialitatea și securitatea datelor limitează capacitatea actuală a organizației lor de a adopta soluții digitale și bazate pe date. De asemenea, 51% au indicat lipsa unei strategii de transformare digitală și a datelor, iar 45% menționează infrastructura de date inadecvată.
Spre deosebire de sectorul privat, autoritățile guvernamentale gestionează cantități mari de date protejate prin lege. Legislația privind protecția vieții private și barierele normative, concepute inițial pentru a proteja cetățenii, fac dificilă transmiterea datelor, deoarece îi împiedică pe funcționarii publici să acționeze dincolo de ceea ce este permis în mod explicit, în lipsa cadrelor și mecanismelor de protecție necesare. Organizațiile de top soluționează aceste provocări prin stabilirea unor cadre clare de guvernanță a datelor, care precizează permisiunile, mijloacele de control al accesului și limitările în utilizare, și creează politici și tehnici transparente privind utilizarea datelor, pentru a proteja datele cu caracter personal, permițând totodată analiza acestora.
Valorificarea momentului inteligenței artificiale
Convergența provocărilor fără precedent cu care se confruntă autoritățile guvernamentale în prezent, adică constrângerile legate de resurse, schimbările demografice, problemele sociale complexe și exigențele tot mai mari ale cetățenilor, impune un răspuns transformator. Studiul a arătat că tehnologia datelor și inteligența artificială oferă exact capacitățile necesare pentru a face față acestor provocări, însă numai dacă sunt implementate într-un mod atent și sistematic.
Catherine Friday, lider EY Global and EY Asia-Pacific Government & Infrastructure Industry, a declarat: „Miza este mare. Guvernele care nu acționează decisiv riscă să rămână în urmă din punct de vedere tehnologic și să își compromită capacitatea fundamentală de a își îndeplini misiunea în slujba cetățenilor. În schimb, acelea care reușesc să implementeze cu succes aceste tehnologii pot obține beneficii substanțiale pe șase direcții esențiale: productivitate crescută, îmbunătățirea percepției angajaților asupra mediului de lucru, transformarea serviciilor publice, planificare ameliorată, administrare financiară consolidată și o reziliență sporită”.
Sondajula a fost realizat în rândul a 492 de lideri din sectorul guvernamental din 14 țări, bine familiarizați sau direct implicați în programele de tehnologie a datelor și inteligență artificială din organizațiile lor. Printre funcțiile vizate s-au numărat cele de director general, director de tehnologia informației, director de tehnologia datelor, director de strategie, director pentru inteligența artificială, director de inovație, director operațional, director tehnologic și comisar.
Au fost utilizate următoarele definiții în cadrul studiului pentru a asigura coerența la nivelul diferitelor contexte guvernamentale:
Infrastructura de date și digitală: sistemele și serviciile fundamentale digitale și de date care susțin stocarea, prelucrarea și comunicarea datelor. Exemplu: o platformă guvernamentală de cloud computing care găzduiește diverse aplicații de servicii publice, permițând un schimb de date eficient între departamentele administrației.
Analiza avansată a datelor: utilizarea unor tehnici și instrumente sofisticate pentru a analiza seturi de date mari și complexe, cu scopul de a identifica informații de profunzime, de a prognoza rezultate și de a fundamenta procesul decizional. Exemplu: utilizarea analizei predictive pentru a anticipa tiparele de trafic și a optimiza programul transportului public.
Inteligența artificială: ramură a informaticii care vizează crearea de sisteme capabile să îndeplinească sarcini, precum înțelegerea limbajului natural, recunoașterea tiparelor, rezolvarea de probleme și învățarea din experiență. Exemplu: un chatbot inteligent utilizat de administrația unui oraș pentru a răspunde solicitărilor, pentru a furniza informații despre servicii și pentru a sprijini cetățenii în formularea cererilor, contribuind astfel la îmbunătățirea interacțiunii cu publicul și a eficienței serviciilor.
Inteligența artificială generativă: subcategorie a inteligenței artificiale care creează conținut nou, inclusiv text, imagini, cod și alte tipuri de media, pe baza tiparelor învățate din datele de antrenament. Aceasta are capacitatea de a învăța, de a raționa și de a aplica cunoștințele contextual în domenii variate. Exemplu: un sistem care se integrează perfect cu diferite sectoare guvernamentale, precum sănătatea, educația și transporturile, pentru a lua decizii informate în mod autonom, pentru a aloca resurse în mod optim și pentru a se adapta la noi reglementări sau nevoi sociale fără intervenție umană explicită.
Notă metodologică: studiul se bazează pe autoevaluarea organizațiilor participante, proces cunoscut ca reprezentând o potențială sursă de subiectivism. Pentru a atenua acest risc, concluziile cheie au fost validate prin interviuri și prin analize comparative între regiuni.
Isopan Est, principalul producător de panouri termoizolante din România și parte din joint venture-ului format de Marcegaglia Steel și Manni Group, publică performanțele sale de sustenabilitate pentru anul 2024 în cel mai recent raport ESG lansat la nivel de Grup. Acest document este realizat în conformitate cu noile standarde europene ESRS, introduse prin Directiva CSRD, marcând un pas esențial spre o raportare mai riguroasă, transparentă și comparabilă la nivel internațional.
În contextul tranziției energetice, Isopan Est s-a remarcat în 2024 prin atingerea unui obiectiv major de sustenabilitate: zero emisii Scope 2, prin eliminarea completă a emisiilor de carbon asociate consumului de energie electrică. Această realizare a fost posibilă datorită utilizării exclusive a energiei din surse regenerabile. Din totalul de 7.334 MWh consumați, peste o treime au provenit din surse verzi, iar 355 MWh au fost generați local prin sistemul fotovoltaic instalat la fabrica din București. Aceste rezultate consolidează contribuția Isopan Est la eforturile Grupului de decarbonizare și tranziție către energie curată.
Isopan Est se distinge și prin performanțele sale în domeniul economiei circulare. În 2024, fabrica a utilizat 45.882 tone de materii prime, dintre care 19,85% au provenit din materiale reciclate – superior mediei înregistrate la nivel de Grup. De asemenea, 52,88% din deșeurile generate au fost colectate și valorificate, reflectând o gestionare eficientă a resurselor și un angajament solid față de principiile sustenabilității.
Mai mult, compania se afirmă ca un model de leadership în materie de cultură organizațională și gestionare a capitalului uman în cadrul Grupului. Cu 129 de angajați și o rată impresionantă de retenție de 90,7%, Isopan Est reflectă un climat intern stabil și sustenabil. În plus, dezvoltarea competențelor este integrată în strategia de resurse umane. Astfel, fiecare angajat beneficiază, în medie, de 15 ore de formare anuală, contribuind la creșterea performanței și adaptabilității organizației.
„Rezultatele prezentate în raportul ESG reflectă angajamentul real pe care Isopan Est îl are față de sustenabilitate, transparență și excelență operațională. Nu este vorba doar despre cifre, ci despre o cultură organizațională care pune în centrul său responsabilitatea față de mediu, oameni și comunitate. Ne bucurăm că performanțele din România contribuie activ la obiectivele globale ale Grupului și ne reafirmăm determinarea de a fi un partener de încredere pentru o industrie a construcțiilor mai curată, mai eficientă și mai durabilă”, declarăToni Pera, director general, Isopan Est.
Compania și-a construit reputația pe baza unui angajament ferm pentru calitate, inovație și dezvoltare durabilă, valori care se reflectă în produsele sale și în fiecare etapă a procesului industrial. Raportul de sustenabilitate este rezultatul alinierii companiei Isopan Est la obiectivele globale de mediu, sociale și de guvernanță ale Manni Group.
Raportul ESG pentru anul 2024 integrează date provenite din mai multe țări în care Grupul este prezent și evidențiază performanțele deosebite la nivel local în domenii strategice precum decarbonizarea, tranziția către surse de energie regenerabilă, promovarea economiei circulare și consolidarea stabilității organizaționale.
Integrarea în joint venture-ul dintre Manni Group și Marcegaglia Steel a consolidat poziția strategică a Isopan Est în cadrul rețelei industriale internaționale. Fabrica din România, una dintre cele mai moderne și eficiente din Europa Centrală și de Est, joacă un rol activ în susținerea expansiunii internaționale a Grupului. Totodată, Isopan Est contribuie direct la atingerea obiectivelor climatice ale Manni Group, inclusiv reducerea cu 40% a emisiilor directe din procesele industriale (Scope 1)și a celor asociate consumului de energie electrică (Scope 2), precum și la diminuarea cu 20% a emisiilor indirecte din lanțul de aprovizionare și distribuție (Scope 3), raportat la fiecare metru cub de panou produs, până în 2028.
Conform evaluării realizate de Cerved Rating Agency, Manni Group a obținut în 2024 un scor ESG de 72,7, păstrându-și ratingul „A” în categoria „High”. Cu o experiență de peste 50 de ani în producția de panouri termoizolante și o prezență solidă în România din 2007, Isopan Est este una dintre companiile de referință din rețeaua Manni Group, iar performanțele sale contribuie semnificativ la acest rezultat, demonstrând că România este nu doar un actor activ în cadrul grupului, ci un exemplu de bune practici în materie de sustenabilitate.
de Ruxandra Târlescu,Partener coordonator Taxe PwC România Iulian Panfiloiu, Director PwC România
Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), care a creat mai multe probleme decât a rezolvat, urmează să fie eliminat de anul viitor. Însă vestea este doar aparent bună pentru că autoritățile vor să compenseze această „pierdere” printr-o regulă nouă de limitare a deductibilității cheltuielilor cu serviciile contractate de la afiliați. Practic, marile companii multinaționale scapă de impozitul minim pe cifra de afaceri, dar sunt vizate de reguli și mai restrictive. Ambele propuneri se găsesc în proiectul de lege care face parte din al doilea pachet pentru consolidare fiscală, pachet care ar fi trebuit să vizeze doar cheltuielile bugetare, conform declarațiilor oficiale.
În opinia noastră, se conturează o nouă piedică în calea competitivității fiscale a României, afectată deja de creșterea fiscalității în ultima perioadă. Mediul de afaceri a semnalat, la momentul introducerii IMCA, că nu va avea efectele scontate pentru buget și că va diminua apetitul pentru investiții. Odată cu anunțul renunțării la IMCA, săptămâna trecută, autoritățile au confirmat că încasările suplimentare din IMCA au fost de 1,2 miliarde lei, mult sub așteptările Ministerului de Finanțe care estimase 5-6 miliarde lei.
Odată cu apariția acestei noi reguli de limitare a deductibilității, am înțeles scopul notificărilor pe care le-a trimis recent ANAF prin care le solicita contribuabililor să pună la dispoziție, de o maniera structurată, valoarea serviciilor achiziționate atât de la părți afiliate cât și de la părți terțe, inclusiv în ceea ce privește plățile de redevențe sau plățile de dobânzi pentru împrumuturile contractate.
Ce presupune aceasta nouă regulă?
Potrivit proiectului de lege publicat, cheltuielile aferente drepturilor de proprietate intelectuală, cheltuielilor de management, consultanță, cheltuielilor cu dobânzile, efectuate cu entități afiliate vor fi calificate drept nedeductibile la determinarea rezultatului fiscal, dacă ponderea acestor cheltuieli în totalul cheltuielilor de aceeași natură este mai mare de 3%.
Pe baza textului de lege propus și a expunerii de motive, se desprind următoarele aspecte importante care caracterizează această nouă regulă:
Procentul de 3% se calculează prin raportare la toate cheltuielile de aceeași natură. Potrivit notei de fundamentare, limita în discuție se calculează cumulat pentru aceste tipuri de cheltuieli, și nu individual pe fiecare categorie. Astfel, sunt însumate toate cheltuielile din aceste categorii în relație cu afiliații și împărțite la totalul cheltuielilor de aceeași natură, atât cu afiliați cât și cu terți. Rezultă că, pentru un anumit buget total alocabil acestor categorii de servicii companiile vor fi „obligate” să aloce cel puțin 97% din buget pentru servicii prestate de terți și nu mai mult de 3% din buget pentru servicii de la afiliați, chiar dacă aceste competențe ar putea exista la nivelul grupului și ar putea fi mai eficient să fie contractate intra-grup; Totodată, din această manieră de calcul rezultă că o societate poate, spre exemplu, să plătească redevențe doar către afiliați, atât timp cât restul de servicii contractate (de ex. consultanță, finanțare) sunt în relație cu terții și reprezintă minim 97% din totalul cheltuielilor de natura celor cuprinse în limita de deductibilitate.
Dacă procentul de 3% este depășit, cheltuiala aferentă va fi integral nedeductibilă și nu doar partea care excede limita de 3%. E drept că, având în vedere procentul de doar 3%, deducerea în această limită nu ar face o diferență semnificativă.
Potrivit textului de lege, dar și notei de fundamentare, calculul procentului de 3% ar urma a se face pe baza cifrelor din penultimul exercițiu financiar (de ex. pentru anul 2026 se vor utiliza cifrele aferente exercițiului financiar 2024).
Astfel, punând niște exemple numerice pe hârtie, regula propusă nu e foarte departe de o interzicere totală a serviciilor intra-grup, în special în cazul grupurilor cu activități puternic centralizate.
Autoritățile spun că o regulă similară este în Polonia. Doar că seamănă, dar nu răsare…
De unde provine ideea acestei reguli? Conform informațiilor cuprinse în Nota de fundamentare, ideea acestor reglementări ar avea în vedere bunele practici din alte state (de ex. Polonia, Ungaria, SUA etc).
Dacă ne raportăm, însă, la modelul polonez, observăm că Polonia a implementat încă din anul 2022 reguli privind impozitarea așa numitelor „diverted profits” („în română profituri transferate”). Acesta are următoarele caracteristici:
Un impozit de 19% (echivalentul cotei standard de impozit pe profit din Polonia) se aplică asupra „profiturilor transferate” sub forma unor costuri de tipul redevențe, costuri finanțare, plăți pentru transferul de funcții, active sau riscuri, etc înregistrate cu afiliați nerezidenți.
Impozitul se aplică dacă aceste categorii de servicii sunt considerate deductibile la calculul impozitului pe profit și sunt îndeplinite următoarele condiții:
Impozitul pe venit plătit de beneficiarul nerezident pentru aceste servicii este fie scutit de impozit fie supus unei cote de impunere mai mică de 14.25% (3/4 din cota de impozit din Polonia) în statul de rezidență;
Veniturile beneficiarului nerezident din aceste tipuri de activități, obținut de la contribuabilul polonez sau de la alte companii din Polonia afiliate, reprezintă cel puțin 50% din veniturile totale ale respectivei societăți;
Beneficiarul plăților transferă cel puțin 10% din „profiturile primite” de la contribuabilul polonez sau de la celelalte societăți din Polonia afiliate, către o altă entitate, sub formă de cheltuieli deductibile sau distribuiri de profituri.
Impozitul pe „profiturile transferate” se aplică dacă suma costurile eligibile înregistrate într-un an în raport cu afiliații depășește 3% din suma cheltuielilor deductibile de orice fel înregistrate de acel contribuabil în anul respectiv.
De asemenea, regula de deductibilitate din Polonia include și un mecanism de „safe harbour” care presupune că această nu se aplică dacă respectivele cheltuieli sunt înregistrate pentru beneficiul unei entități afiliate subiect de impozit pe veniturile globale în UE/SEE, presupunând că acea entitate desfășoară activitate economică reală și materială, aspect cuantificat prin ponderea veniturilor obținute din activitatea sa economică efectivă raportat la totalitatea veniturilor.
Astfel, următoarele aspecte principale sunt caracteristice regimului polonez, dar nu se aplică și pe formula propusă în România:
Limita de 3% în Polonia se calculează prin raportare la totalitatea costurilor deductibile (intră astfel și cheltuielile cu salariile, cheltuieli legate de bunuri, amortizare, etc), pe când în România limită se aplică la totalitatea costurilor de aceeași natură;
În Polonia impozitarea intervine doar pentru plățile către nerezidenți. Spre deosebire, în cazul României nu sunt excluse serviciile contractate de la afiliați români, deși statul român nu pierde baza impozabilă având în vedere că această se „mută” de la beneficiarul serviciilor la prestator, ambii români.
Regimul polonez taxează doar în situația în care la nivelul beneficiarului veniturile sunt supuse unui regim fiscal preferențial / unei cote de impozitare favorabile, or acest lucru nu este valabil în România.
Concluzie: Modelul polonez nu este atât de restrictiv
Prin urmare, se observă că modelul polonez, ce a servit ca inspirație pentru regulile din România nu conține prevederi la fel de restrictive ci este menit a acoperi situațiile în care aceste entități prestatoare de servicii sunt create în jurisdicții cu o cota de impozitare mai redusă decât în Polonia, scopul fiind de a transfera profituri. Or regulile propuse spre implementare în România nu surprind aceste aspecte, ci mai degrabă propun o negare a deductibilității cu caracter general, fără a ține cont de substanța economică sau de normele internaționale în domeniu.
În ceea ce priveste intrarea în vigoare a acestei reguli de deductibilitate, aceasta ar urma sa se aplice începând cu anul fiscal 2026, respectiv cu anul fiscal care începe în cursul anului 2026 (pentru contribuabilii cu an fiscal diferit de cel calendaristic).
Așadar, rămâne de văzut care va fi forma finală a legii. Totuși amintim că există o multitudine de acorduri de preț în avans emise de autoritățile din România, unele bilaterale, care confirmă facturarea de astfel de servicii și marja aplicabilă. Vor fi acestea ignorate?! În perioada următoare companiile ar trebui să analizeze impactul potential asupra structurii de costuri și să evalueze dacă sunt necesare ajustări ale fluxurilor intra-grup.
Parteneriatul susține accelerarea digitalizării serviciilor publice din România și dezvoltarea unor funcționalități adaptate nevoilor cetățenilor și companiilor
Mastercard cooperează cu Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) pentru extinderea și diversificarea utilizării platformei Ghiseul.ro, cu scopul de a accelera digitalizarea serviciilor publice din România. Platforma va beneficia de o serie de recomandări personalizate dezvoltate de Mastercard, bazate pe date tranzacționale anonimizate și agregate și cercetare de piață, menite să îmbunătățească experiența utilizatorilor și să crească gradul de adopție la nivel național.
Într-un peisaj digital în continuă transformare, platforma Ghiseul.ro a devenit un punct de referință în relația dintre cetățeni, companii și instituțiile publice. La începutul lunii august 2025, platforma înregistra 2,68 milioane de utilizatori activi, care au realizat peste 3,8 milioane de tranzacții, în valoare totală de 4,9 miliarde de lei.
Ghiseul.ro reprezintă un model de succes al cooperării dintre mediul public și cel privat, demonstrând cum digitalizarea serviciilor publice poate fi accelerată prin parteneriate eficiente. Platforma permite cetățenilor să achite online taxe și impozite, simplificând interacțiunea cu administrația și reducând birocrația. Dezvoltată prin colaborarea între autorități guvernamentale și mediul privat, Ghiseul.ro a devenit un exemplu de bune practici la nivel internațional, fiind apreciat pentru transparență, accesibilitate și eficiență în furnizarea serviciilor publice digitale
„Platforma Ghiseul.ro reprezintă un exemplu elocvent de transformare digitală cu impact real și imediat. În prezent, oferim posibilitatea de a plăti peste 500 de taxe și servicii publice într-un mod simplu, rapid și sigur, inclusiv prin intermediul aplicației mobile, fără comision. Acum, colaborarea cu Mastercard ne-a permis să înțelegem mai profund nevoile cetățenilor și să definim direcții strategice pentru dezvoltarea platformei Ghiseul.ro. Folosind date și analize avansate, putem construi o platformă mai intuitivă, mai accesibilă și mai aproape de nevoile reale ale utilizatorilor, accelerând astfel transformarea digitală a serviciilor publice. Acesta este mai mult decât un obiectiv administrativ – este un angajament față de cetățeni”, a declarat Alexandra-Maria Chivu, Vicepreședinte ADR.
„Acest proiect este un exemplu concret al modului în care datele și tehnologia pot fi folosite în beneficiul cetățenilor. Pentru Mastercard, implicarea în digitalizarea serviciilor publice este o responsabilitate pe care ne-o asumăm cu consecvență. Suntem parteneri ai platformei Ghișeul.ro încă din 2011, iar în 2023 am susținut dezvoltarea aplicației mobile. Astăzi, este firesc să construim mai departe, aplicând expertiza noastră pentru a susține o transformare digitală autentică, ghidată de nevoi reale. Suntem mândri să contribuim la conturarea unei administrații publice moderne, centrate pe experiența utilizatorului și accesibilitate”, a declarat Cosmin Vladimirescu, General Manager, Mastercard România & Croația.
De la insight-uri locale la modele internaționale
Mastercard a contribuit cu expertiză analitică avansată, date tranzacționale anonimizate și agregate proprii și o cercetare complexă, cantitativă și calitativă, pentru a identifica barierele, motivațiile și așteptările utilizatorilor platformei. Pe baza acestor date, au fost formulate recomandări concrete pentru atragerea de noi utilizatori, diversificarea serviciilor oferite și dezvoltarea unor strategii de comunicare personalizate pentru segmentele-cheie de utilizatori precum familii, profesioniști, expați și IMM-uri.
Analiza a fost construită pornind de la modele internaționale de succes, precum cele implementate de guvernele din Danemarca, Estonia și Singapore, recunoscute la nivel global pentru eficiența și accesibilitatea serviciilor publice digitale. Prin comparație, România ocupă locul 47 din 67 de economii analizate la nivel global în clasamentul IMD World Digital Competitiveness 2024, ceea ce evidențiază nevoia de accelerare a transformării digitale în sectorul public.
Una dintre principalele concluzii ale cercetării este că utilizatorii apreciază eficiența platformei și posibilitatea de a evita cozile și interacțiunile fizice cu ghișeele. Printre cele mai utilizate funcționalități se numără plata impozitelor pentru locuințe, terenuri și vehicule, însă există un interes în creștere pentru extinderea portofoliului de servicii către domenii precum parcări, utilități, transport public și programări online.
Direcții strategice pentru viitorul Ghiseul.ro
Colaborarea dintre Mastercard și ADR a dus la definirea unor direcții strategice clare pentru viitorul Ghiseul.ro: creșterea notorietății, extinderea funcționalităților, îmbunătățirea experienței digitale și centralizarea serviciilor într-un punct unic de acces. În paralel, proiectul vizează și stimularea adoptării în rândul persoanelor juridice, care, deși cunosc platforma (89% notorietate), o utilizează într-un procent mult mai redus (47%). Printre cauzele identificate se numără percepția că platforma este destinată exclusiv persoanelor fizice și lipsa unor funcționalități adaptate nevoilor companiilor. În același timp, nivelul ridicat de satisfacție al utilizatorilor actuali este confirmat de faptul că 99% dintre aceștia intenționează să continue folosirea platformei, odată ce au intrat în ecosistem.
Având în vedere informațiile prezentate public de ministrul finanțelor, privind Pachetul 2 al reformei fiscale, prin care sunt anunțate modificări referitoare la modalitatea de funcționare a societăților comerciale, IMM România atrage atenția asupra următoarelor aspecte:
mărirea capitalului social la 8.000 de lei pentru SRL-uri, de la 1 leu în prezent, la înființare:
este în contradicție totală cu politicile naționale și europene privind încurajarea antreprenoriatului, care sunt în sensul simplificării și reducerii obligațiilor de conformare pentru înființarea și administrarea unei societăți:
înseamnă că doar persoanele care dispun de resurse financiare pot deschide o afacere în România, în condițiile obligației unui capital social de 8.000 de lei;
afectează grav microîntreprinderile și, în special, start-up-urile care nu dețin resursele financiare pentru o astfel de majorare, rezultatul fiind radierea acestora;
va genera un blocaj la nivelul Registrului Comerțului din cauza procedurilor birocratice privind actualizarea Statutelor societăților.
atât în anul 2024 (124.898 înmatriculări vs. 146.297 înmatriculări în 2023), cât și în primul trimestru din 2025, dinamica privind înmatricularile este negativă, potrivit celor mai recente date oferite de ONRC, înregistrându-se o scădere de 8.83 % În perioada 01.01.2025-30.04.2025, când au fost înregistarte 44867 de înmatriculari, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut când au fost inmatriculate 49210.
CONCLUZII
IMM România nu susține propunerile Ministerului Finanțelor privind majorarea capitalului social la 8.000 de lei pentru SRL-uri la înființare, acesta fiind forma utilizată de micii antreprenori pentru deschiderea și derularea unei afaceri, răspunderea patrimonială fiind legată de activele unui SRL, nu de valoarea capitalului social, care poate fi cheltuit.
Existența obligației de a avea un capital social de 8.000 de lei la înființare, când resursele sunt limitate, conduce la lipsa și la accentuarea sporului negativ pentru noi societăți înființate.
După intrarea în vigoare a Pachetului I de reforme, care a dus la creșterea impozitelor și taxelor, pentru mediul privat, IMM România consideră că accentul trebuie pus în cadrul Pachetului 2, pe lângă măsuri pentru susținerea antreprenorilor, pe reforma administrației și reducerea cheltueililor bugetare și nu pe introducerea de noi sarcini birocratice și de conformare pentru întreprinzători.
IMM România propune introducerea a 3 praguri minime referitoare la valoarea capitalului social pentru SRL-uri, astfel:
la înființaresă rămână valorea de 1 leu, pentru încurajarea antreprenoriatului în rândul tinerilor și a întreprinzătorilor debutanți;
la atingerea unei cifre de afaceri de 300.000 de lei/an, valoarea capitalul social să crească la 5.000 de lei;
la depășirea unei cifre de afaceri de 500.000 de lei/an, valoarea capitalul social să crească la 8.000 de lei.
de Ciprian-Dumitru Muscă, președinte, Asociația Forestierilor din România – ASFOR
Zilele trecute, pe rețelele sociale, Greenpeace România a promovat o campanie sponsorizată în care afirmă că „75% dintre români cred că exploatarea forestieră e o problemă gravă”. Sună dramatic, e făcut să atragă emoție și semnături. Dar are o hibă majoră: nu descrie realitatea pădurilor din România.
Trebuie să facem de la început o distincție simplă și esențială: exploatarea forestieră legală, realizată după reguli clare și verificabile, nu este o problemă – este soluția prin care pădurile României sunt regenerate și puse în valoare.
Da, există și tăieri ilegale – și aici trebuie să fim fără milă. Dar să pui semnul egal între furt și exploatarea reglementată e ca și cum ai spune că toate mașinile sunt un pericol doar pentru că există șoferi care nu respectă legea.
Exploatarea legală nu înseamnă „ras păduri”. Înseamnă planuri de management silvic pe 10 ani, cote clare de recoltare, regenerări obligatorii și un lanț de control riguros. Înseamnă că fiecare arbore tăiat lasă loc altora, tineri și sănătoși, care vor produce oxigen, vor stoca carbon și vor duce pădurea mai departe.
Și mai e ceva: exploatarea forestieră înseamnă viață pentru comunități. Lemnul ajunge în case sub formă de mobilă, hârtie, construcții sau căldură. În România, 3,5 milioane de gospodării se încălzesc cu lemn. Fără exploatare legală, milioane de oameni ar rămâne în frig, iar economia ar pierde miliarde.
De ce ar considera „75% dintre români” că exploatarea e o problemă gravă? Pentru că întrebarea a fost pusă fără context. Dacă întrebi „E grav că dispar pădurile?”, răspunsul este, evident, „Da”. Dar dacă întrebi „E grav că lemnul folosit de tine provine din exploatări legale, controlate, cu obligația de regenerare?”, răspunsul ar fi cu totul altul.
Ironia e că organizațiile care cer interzicerea exploatării folosesc lemn chiar în campaniile lor – de la decoruri și bannere, până la hârtia pe care își tipăresc rapoartele „anti-exploatare”.
Valoarea pădurii nu stă doar în imagini romantice și sloganuri sponsorizate. Ea stă în echilibrul dintre ecologie și economie, în locurile de muncă pe care le creează, în școlile și spitalele construite din lemn, în sobele care dau căldură iarna și în comunitățile care trăiesc prin pădure, nu împotriva ei.
Cei care manipulează astăzi opinia publică cu statistici scoase din context nu apără pădurea – o folosesc. Adevărata protecție înseamnă păduri administrate responsabil, exploatate legal și regenerate constant. Iar România are acest sistem.
Fotografia care însoțește acest editorial arată exact această realitate: o pădure bătrână și regenerată, alături de rețele de telefonie și o carieră de piatră. Toate acestea, împreună, definesc bogăția muntelui: pădurea care renaște, resursele naturale, infrastructura modernă și comunitățile care trăiesc prin ele.
Bogăția muntelui nu se măsoară în sloganuri. Se măsoară în echilibrul dintre natură, resurse și oameni. Acolo unde pădurea, piatra și tehnologia co-există, muntele dovedește că poate oferi viață, energie și dezvoltare durabilă.
Biofarm, (simbol bursier BIO), unul dintre cei mai mari producători de medicamente din România, a încheiat primul semestru al anului 2025 cu o evoluție solidă, confirmând ritmul de creștere pe care compania și l-a propus. Cifra de afaceri a companiei a crescut cu 15% față de primul semestru din 2024, EBITDA a înregistrat un avans de 14%, ajungând la 61,7 milioane lei, iar profitul net a fost de 48,8 milioane lei, în creștere cu aproximativ 16%.
Catalin Vicol, CEO Biofarm
„Într-un context economic marcat de volatilitatea cursului valutar, creșterea costurilor pentru materiile prime și modificări legislative, precum ajustarea cotei de TVA, ne menținem angajamentul față de cercetare și dezvoltare, pilon esențial al strategiei noastre de creștere sustenabilă. Continuăm să investim în inovarea portofoliului și în identificarea de soluții terapeutice adaptate noilor realități ale pieței și nevoilor consumatorilor”, a declarat Cătălin Vicol, director general Biofarm.
În primele șase luni din 2025, Biofarm și-a consolidat poziția a doua în segmentul Consumer Healthcare (CHC), după numărul de unități vândute. Evoluția vânzărilor a fost susținută de creșteri importante înregistrate de brandurile dedicate sănătății digestive, managementului durerii, tratamentului simptomatic al răcelii și gripei, precum și produselor adresate stresului și anxietății.
Compania este lider de piață volumic în categoriile de referință pentru șase dintre brandurile sale: Bixtonim, Colebil, Triferment, Extravalerianic, Carmol și Carbocit.
Biofarm are două fabrici de medicamente în București și o unitate de testare și dezvoltare de produse, iar portofoliul său de peste 100 de produse acoperă cele mai importante arii terapeutice din divizia Consumer Healthcare (digestiv & metabolic, respirator & ORL, cardiovascular & circulator, sistem nervos). Inovarea constantă în dezvoltarea de produse noi reprezintă unul dintre elementele fundamentale pentru expansiunea Biofarm și consolidarea poziției sale în rândul liderilor din industria farmaceutică.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor anunță că hotărârea de guvern pe care a inițiat-o, prin care se consolidează activitatea Gărzii de Mediu și se fac operaționale echipamentele de tip drone și bodycam-uri achiziționate prin PNRR, a fost adoptată de Executiv.
MMAP precizează că, „prin PNRR a fost modernizată capacitatea de control prin achiziționarea a 709 camere video purtate pe corp (bodycam-uri), 16 drone, 271 de camere video de bord, 8 sisteme de scanare a camioanelor, 16 vehicule speciale de intervenție și 43 de autovehicule suplimentare. Posibilitatea utilizării imaginilor obținute cu ajutorul dronelor ca probe legale, precum și adaptarea cadrului normativ pentru reglementarea explicită a acestui aspect reprezintă elemente esențiale ale Hotărârii de Guvern.
Schimbările organizatorice prevăd angajarea a 150 de noi comisari în teren, reducerea posturilor de conducere de la 72 la 64 și a numărului de subsecretari de stat de la 3 la 2, precum și reorganizarea direcțiilor și serviciilor prin comasări și optimizări structurale”.
Diana Buzoianu, ministra mediului, apelor și pădurilor: „România are obligații ferme în cadrul procesului de aderare la OCDE, iar întărirea capacității instituționale a Gărzii Naționale de Mediu este un obiectiv central în acest demers. Cel mai important este faptul că, prin această hotărâre, instituim cadrul legal și mijloacele tehnice prin care comisarii vor fi dotați cu camere video portabile (bodycam-uri) și vor putea utiliza imaginile obținute cu drone ca mijloace de probă în aplicarea sancțiunilor, reducând necesitatea deplasărilor suplimentare pe teren. Reforma presupune reducerea numărului de posturi de conducere, dar creșterea efectivelor operative, pentru a asigura un act de control mai eficient și mai transparent.
Această reformă schimbă fundamental modul în care Garda Națională de Mediu își desfășoară activitatea. Vom interveni mai rapid și mai eficient în punctele de frontieră și în zonele cu risc ecologic ridicat, având atât forța umană, cât și tehnologia necesară pentru a acționa fără întârziere. Rezultatul imediat va fi o creștere a eficienței în aplicarea sancțiunilor, iar pe termen mediu – o reducere vizibilă a poluării și a infracționalității de mediu. Această schimbare consolidează poziția României în procesul de aderare la OCDE și transmite un mesaj ferm către toți operatorii economici: legea se aplică fără excepții, iar probele video și foto sunt de netăgăduit. În final, ne așteptăm la o creștere a gradului de reciclare, la reducerea depozitelor ilegale de deșeuri și la o protecție reală și eficientă a mediului înconjurător.”
Companiile REMOBIS Refund Service C.V. și Edenred Finance UAB anunță că „au lansat împreună Asociația Europeană a Furnizorilor de Rambursări (ERPA), o inițiativă dedicată sprijinirii industriei serviciilor de rambursare a taxelor. ERPA își propune să stimuleze inovația, transparența și eficiența în domeniu, aducând beneficii atât companiilor internaționale de transport rutier comercial (TRC), cât și autorităților fiscale și vamale din întreaga Europă.
ERPA reunește lideri din industrie pentru a iniția soluții care simplifică procesele administrative complexe, îmbunătățesc transparența și adaugă valoare pentru toate părțile interesate într-un sector în care eficiența, conformitatea și claritatea sunt esențiale”.
Simplificarea complexității pentru companiile de transport
Loreta Augulytė-Grekauskiene, director general al Edenred Finance: „În fiecare an, mii de companii TRC din Europa se confruntă cu proceduri complexe, lungi și inconsistente pentru recuperarea taxelor plătite în străinătate. Prin urmare, crearea ERPA reprezintă o schimbare majoră, oferind companiilor TRC o voce unificată și promovând soluții progresive, care permit simplificarea proceselor, atenuarea cerințelor excesive, precum și procesarea și rambursarea la timp a cererilor de rambursare.”
Îcompaniile partenere subliniază că, „împreună, membrii fondatori ai asociației, Edenred Finance (Lituania) și REMOBIS Refund Service (Olanda), alături de companiile asociate Nikosax A/S din Danemarca, Alfa Transport Service din Olanda și Tax Refund S.R.L. din România, reprezintă o cotă semnificativă din piața europeană. Împreună, aceștia deservesc aproximativ 32.000 de clienți și gestionează anual peste 220.000 de cereri de rambursare transfrontaliere, oferind ERPA atât amploare, cât și influență”.
Pieter van Wel, președintele ERPA: „ERPA reprezintă un pas înainte îndrăzneț pentru industria rambursărilor de taxe. Prin reunirea furnizorilor de top sub un singur acoperiș, stabilim noi standarde pentru inovație, eficiență și încredere în conformitatea transportului transfrontalier.”
Crearea de valoare pentru autoritățile fiscale
ERPA anunță că „își propune să sporească eficiența procedurilor de declarare a impozitelor și să promoveze o mai bună înțelegere a rolului industriei de către organismele de reglementare. Prin reunirea principalilor furnizori europeni de rambursări, asociația va promova cooperarea și va impulsiona îmbunătățirea standardelor de servicii.
ERPA se angajează să îmbunătățească condițiile de rambursare și să prevină frauda, aliniindu-și obiectivele cu interesele autorităților fiscale de a menține un sistem fiscal echitabil și transparent. Colaborarea cu ERPA va oferi autorităților un acces mai bun la datele și informațiile din industrie, facilitând detectarea și prevenirea activităților frauduloase.
De asemenea, această abordare bazată pe parteneriat îmbunătățește comunicarea dintre autorități și furnizorii de servicii, reducând sarcinile administrative și sporind conformitatea. Prin schimbul de informații și a celor mai bune practici, ERPA va crea pentru toate părțile interesate un ecosistem mai eficient și mai pregătit pentru viitor”.
Despre membrii fondatori și asociați
ERPA a fost înregistrată oficial pe 25 iulie 2024 în Olanda și reprezintă în prezent cinci membri, fiind în plină activitate.
REMOBIS Refund Service C.V., o societate în cu răspundere limitată, cu sediul în Utrecht, Olanda, a fost fondată în anul 2002 și este un furnizor de top de servicii de rambursare a taxelor pentru companiile internaționale de transport și logistică din întreaga Europă.
Alfa Transport Service VoF, un parteneriat olandez și o companie afiliată a REMOBIS, cu sediul în Utrecht, Olanda, a fost fondată în anul 1989 și este un furnizor de servicii de rambursare a taxelor pentru transportul internațional și companiile de logistică din toată Europa.
Tax Refund S.R.L., o societate cu răspundere limitată cu sediul în București și o societate afiliată a REMOBIS, a fost fondată în anul 2011 și este un furnizor de servicii de rambursare a taxelor pentru companii internaționale de transport și logistică din toată Europa.
Edenred Finance UAB, o societate cu răspundere limitată cu sediul în Vilnius, Lituania, a fost fondată în anul 2013 și este unul dintre cei mai mari furnizori de servicii de rambursare a taxelor din Europa. Ca parte a EDENRED GROUP, compania își valorifică asocierea cu acest lider global pentru a oferi soluții eficiente și fiabile de rambursare a TVA și a accizelor pe întregul continent.
Nikosax A/S, o companie daneză, filială a Edenred Finance UAB este specializată în servicii de rambursare a TVA și a accizelor pentru companiile europene de transport rutier.
Ediția a XXVII-a a Festivalului Internațional George Enescu va avea loc în perioada 24 august – 21 septembrie 2025, într-o celebrare fără precedent a moștenirii muzicale universale, cu un repertoriu eclectic care îmbină tradiția cu inovația. Sub tema „Aniversări / Celebrations”, directorul artistic Cristian Măcelaru propune o ediție care reunește lucrări emblematice ale repertoriului clasic, creații contemporane inovatoare, premiere absolute și versiuni concertante ale unor opere rare, marcând totodată 70 de ani de la moartea compozitorului George Enescu. Cu peste 100 de concerte și 4.000 de artiști invitați, Bucureștiul devine, timp de patru săptămâni, capitala mondială a muzicii clasice.
„Dorința mea este să creăm un festival unicat nu doar în România, ci un festival unicat în lume, cu cât mai multe lucruri noi și experiențe inovatoare pentru publicul care vine la Festivalul Enescu.” – Cristian Măcelaru
Pentru prima dată în istoria festivalului, este conturat un portret muzical atât de amplu al compozitorului care i-a dat numele. Peste 45 de interpretări ale lucrărilor lui George Enescu vor fi prezentate la București și în țară: de la capodoperele simfonice (Simfoniile, Vox Maris, Pastorala-fantezie, Rapsodiile) la cele camerale (Impresii din copilărie, Dixtuorul, Cvartetele, Sonatele pentru violoncel și pian) și de la lucrările de tinerețe (Poema română) la creațiile finalizate postum (Isis, Capriciul român). În centrul simbolic al acestei aniversări se află opera monumentală Oedip, montată la Opera Națională București într-o producție semnată de regizorul vizionar Stefano Poda, cu Ionuț Pascu în rolul titular, Ruxandra Donose în rolul Iocasta și Ramona Zaharia în rolul Sfinxului.
Programul festivalului oferă o veritabilă panoramă a repertoriului simfonic intrat în canoanele universale. Beethoven este omniprezent, cu Missa solemnis, Simfoniile și concertele pentru pian și vioară. Mahler va răsuna prin Simfoniile nr. 2 Învierea și nr. 5, în interpretări semnate de Paavo Järvi cu Orchestra Tonhalle din Zürich și Ivan Fischer cu Budapest Festival Orchestra. Publicul va putea asculta și Simfonia nr. 9 de Bruckner, Simfonia fantastică de Berlioz, Șeherazada de Rimski-Korsakov, precum și simfonii de Dvořák, Brahms, Ceaikovski, Rahmaninov, Șostakovici și Prokofiev – Simfonia nr. 1 în re major, op. 25, supranumită Clasica, suita Peer Gynt nr. 1, op. 46 de Edvard Grieg, Concertul nr. 2 în la major pentru pian și orchestră, S. 125 de Franz Liszt, Concertul nr. 1 în mi major pentru două piane și orchestră de Felix Mendelssohn, Simfonia nr. 4 în re minor, op. 120 de Robert Schumann etc.
Vor fi interpretate și lucrări emblematice ale secolului XX, precum Memorial de Anatol Vieru sau Concertul în fa major pentru pian și orchestră de George Gershwin, lucrare ce aduce în festival culoarea vibrantă a muzicii americane de secol XX, la granița dintre clasic și jazz. Nu vor lipsi compoziții consacrate: Igor Stravinski – suita Pasărea de foc, Aram Haciaturian Concertul pentru vioară și orchestră în re minor, Zbigniew Preisner, cu emoționantul Requiem for My Friend, Claude Debussy și Luciano Berio, cu lucrări esențiale ce subliniază rafinamentul și modernitatea expresiei muzicale, Tōru Takemitsu, cu introspectivul Recviem pentru orchestră de coarde, Edward Elgar – Enigma Variations, William Walton, cu lucrarea vocal-simfonică Belshazzar’s Feast, Camille Saint-Saëns – Concertul pentru pian nr. 5 Egipteanul, Paul Constantinescu – Simfonia nr. 1 și Jean Sibelius – Simfonia nr. 1.
Un segment distinct al ediției este dedicat operei și baletului, cu titluri rare în versiuni concertante sau în viziuni scenice spectaculoase. Printre acestea se numără impresionanta operă în concert Fin de partie de György Kurtág, inspirată de piesa lui Samuel Beckett, L’Heure espagnole de Maurice Ravel, prezentată de Orquestra de la Comunitat Valenciana în regia lui Tompa Gábor, la Opera Națională București.
Salomeea de Richard Strauss deschide seria lirică pe 1 septembrie, la Sala Palatului, într-o versiune concertantă cu elemente multimedia imaginate de regizorii Nona Ciobanu și Peter Košir. Pe 14 septembrie, Lady Macbeth din Mțensk de Dmitri Șostakovici va fi prezentată în premieră în România într-o producție dirijată de Giancarlo Guerrero, cu proiecții multimedia regizate de Carmen Lidia Vidu. Capodopera mozartiană Flautul fermecat va fi oferită publicului într-o lectură regizată de Romain Gilbert și dirijată de Tarmo Peltokoski (7 septembrie, Sala Radio). În această secțiune lirică se înscrie și Daphnis și Chloé, M. 57 de Maurice Ravel – o lucrare de o rară frumusețe orchestrală, interpretată de Orchestra Națională a Franței, sub bagheta lui Cristian Măcelaru, cu regie multimedia de Nona Ciobanu și material coregrafic de Gigi Căciuleanu.
Pentru iubitorii barocului, festivalul propune o bijuterie muzicală rară: Dardanus de Jean-Philippe Rameau (varianta din 1744), cu Les Ambassadeurs ~ La Grande Écurie și Corul de Cameră din Namur. În cadrul Seriei de concerte de la miezul nopții, Accademia Bizantina va prezenta, în primă audiție românească, Il trionfo della fama de Francesco Bartolomeo Conti.
Latura coregrafică se dezvoltă spectaculos prin producții remarcabile precum The Seasons, balet baroc-modern de Thierry Malandain, și DinDor’NdoR, o creație sincretică a lui Gigi Căciuleanu, pe muzica lui Dan Dediu și scenografia Vioricăi Petrovici. De asemenea, pe 11 septembrie, Orchestra of the Age of Enlightenment, împreună cu coregraful britanic Kim Brandstrup, prezintă Breaking Bach – o reinterpretare contemporană a muzicii lui J.S. Bach, combinată cu break dance urban și hip-hop.
Festivalul se reafirmă ca platformă a muzicii de avangardă și contemporane. În anul centenarului Pierre Boulez, vor fi interpretate emblematicele Anthèmes 2, Dialogue de l’ombre double, Incises, 12 Notations. Vor putea fi ascultate și creații ale unor compozitori importanți ai prezentului: Arvo Pärt, Ēriks Ešenvalds, James MacMillan, Mark-Anthony Turnage, Albert Schnelzer, Vlad Maistorovici, Constantin Basica. Basica semnează una dintre cele mai inovatoare lucrări ale ediției – Ultima piesă, un concert performativ imersiv generat în timp real cu ajutorul inteligenței artificiale și al senzorilor EEG.
Ediția 2025 propune o serie impresionantă de lucrări în primă audiție absolută sau în premieră națională: Concertul pentru orchestră de Dan Dediu, Niște variațiuni de Aurelian Băcan, Winter Sonata de Donghoon Shin, dar și piese redescoperite din barocul italian și napolitan.
Festivalul împletește inovația tehnologică și muzica clasică în cadrul seriei Enescu – JTI Immersive Experience, desfășurată la MINA – Muzeul Artei Noi Imersive. Programul cuprinde: ONIRIUS, vis coregrafic semnat de Gigi Căciuleanu pe muzică de Paul Ilea; Bach in the Jungle, o călătorie sonoră de la Bach la Piazzolla; Klimt Meets Bösendorfer – Ver Sacrum, recital poetic și vizual creat de Alexandra Silocea; Ultima piesă, instalație performativă interactivă.
Seria Concertelor de la miezul nopții rămâne spațiul ideal pentru sonorități neconvenționale: reinterpretări baroce, lucrări de Philip Glass și Nirvana reorchestrate, fuziuni cu jazz și muzică tradițională etc.
Un alt element de noutate îl reprezintă și seria de concerte “Enescu în Control”, ce se vor desfășura în fiecare seară de miercuri, în cunoscutul Control Club din București: Janoska Ensemble (27 august), Francesco Tristano (3 septembrie), Big Band-ul Radio (10 septembrie), Bucharest Percussion Ensemble (17 septembrie).
Festivalul Internațional George Enescu 2025 este mai mult decât o celebrare a tradiției – este un elogiu adus puterii muzicii de a uni epoci, culturi, estetici și viziuni. Cu 45 de interpretări ale creațiilor enesciene, zeci de capodopere clasice, lucrări contemporane și premiere absolute, ediția cu numărul 27 rămâne fidelă spiritului fondator: muzica nu aparține trecutului, ci este un limbaj viu al devenirii.
Biletele pentru concertele din cadrul Festivalului Internațional George Enescu se pot achiziționa atât online, din platforma Eventim.ro, https://www.cts.eventim.ro/artist/festivalul-george-enescu, cât și în format fizic, din rețeaua de hipermarketuri Carrefour și din lanțurile de librării Cărturești și Humanitas.
Organizatorii își rezervă dreptul de a modifica programele. Vă rugăm să vizitați site-ul Festivalului Internațional George Enescu, http://www.festivalenescu.ro, pentru a fi la curent cu cele mai recente informații.
de Marius-Bogdan Petre, vicepreședinte ASPES și redactor-șef revista Economistul
Într-o țară în care deciziile fiscale se iau heirupist, fără viziune, fără date și fără minime studii de impact, lovind sistematic în antreprenoriatul autohton, Guvernul pregătește încă o măsură cu efect devastator: abrogarea mecanismului de eșalonare la plată în formă simplificată. O facilitate care, pentru mii de IMM-uri, însemna diferența dintre supraviețuire și faliment este pe cale să fie aruncată la gunoi exact când costul creditării a explodat, accesul la finanțare este blocat, iar statul însuși întârzie să-și onoreze obligațiile de plată. Aceasta nu este o simplă schimbare de procedură, ci un atac direct la baza economiei, micii antreprenori care țin în viață locuri de muncă, plătesc taxe și generează valoare adăugată în comunitățile lor.
Acest instrument le permitea companiilor să-și achite datoriile fiscale în tranșe, pe 6–12 luni, cu dobânzi legale, fără penalități și fără riscul unor executări silite care, odată declanșate, pot distruge fluxul de numerar al unei firme. Eliminarea lui, fără o soluție echivalentă, rupe o punte vitală de finanțare contraciclică, utilă mai ales atunci când statul întârzie decontările, inclusiv în cazul proiectelor europene, unde decalajele dintre cererile de rambursare și plățile efective ajung frecvent la 3–6 luni.
Fără această facilitate, riscul de blocaje în lanț în sectoare precum construcțiile, producția sau serviciile crește exponențial. IMM-urile pierd capacitatea de a-și finaliza proiectele în termen, inclusiv cele finanțate din fonduri UE, iar singura alternativă rămasă, creditarea bancară, este greu accesibilă și cu costuri ridicate, în contextul dobânzilor actuale și al criteriilor mai dure impuse de bănci. Ministerul Finanțelor propune ca pentru anumite obligații fiscale să fie posibilă reintroducerea unei forme de eșalonare, dar condiționată de plata imediată a minimum 15% din suma datorată și de garanții suplimentare, ceea ce pentru multe IMM-uri aflate în presiune de lichiditate echivalează cu un refuz mascat. Nu vorbim despre o alternativă reală, ci despre un filtru restrictiv care taie accesul majorității debitorilor onești, dar cu încasări decalate.
Mediul de afaceri va fi zguduit din temelii avertizează că se lovește în uzul legitim al mecanismului doar pentru a elimina cazurile de abuz, ceea ce este o abordare păguboasă. Dacă există abuzuri, acestea trebuie limitate prin criterii clare de eligibilitate, nu prin eliminarea completă a unui instrument care a demonstrat că poate preveni insolvențe, concedieri și blocaje economice. În prezent, în România sunt peste 390.000 de IMM-uri active, multe cu arierate fiscale cauzate nu de rea-credință, ci de întârzieri de plată din partea clienților, a autorităților contractante sau a mecanismelor de rambursare a fondurilor europene.
Abrogarea eșalonării simplificate fără o alternativă echivalentă este un act de auto-sabotaj economic. Statul își asigură propriul flux de încasări forțând plăți rapide, dar sacrifică fluxul de numerar al firmelor, care asigură locuri de muncă și produc PIB. În loc să mențină un mecanism de echilibrare și să îl protejeze de abuzuri, guvernul alege să taie complet un canal de oxigen financiar, punând IMM-urile în fața unui risc iminent de colaps sau de retragere din proiecte esențiale. Într-o economie în care finanțarea privată este limitată și scumpă, iar statul însuși își onorează târziu obligațiile, această decizie nu este doar greșită, ci direct periculoasă pentru stabilitatea economică.
Este o decizie luată cu ochii închiși la realitatea din teren, care nu doar că va închide firme, dar va tăia și din veniturile viitoare ale bugetului. Așa arată o măsură fiscală care, sub pretextul disciplinei, produce exact invers: prăbușirea conformării și accelerarea insolvențelor.
de Marius-Bogdan Petre, vicepreședinte ASPES și redactor-șef revista Economistul
Există declarații care nu mai sunt simple opinii politice, ci arme economice cu efect de explozie. Când un oficial iese și spune, la nivel internațional, că România riscă să intre în incapacitate de plată, nu mai vorbim de un avertisment, ci de o condamnare publică a propriei economii. Astfel de afirmații nu rămân în aer: ele se traduc imediat în costuri mai mari pentru împrumuturi, în retragerea capitalului, în pierderea de încredere și în lovituri directe asupra bursei și asupra pieței financiare. De ce ar face cineva acest lucru? Care este adevăratul interes din spatele unui asemenea mesaj? Pentru că realitatea transmisă de BNR este complet diferită: România are probleme structurale, dar are și resurse, iar soluția este una singură, absorbția accelerată și corectă a fondurilor europene, nu aruncarea țării în panică pe piețele externe.
Când spui asta nu mai e o simplă declarație, ci o sentință care urcă instant dobânzile, crește percepția de risc și aruncă asupra României eticheta de țară instabilă. O astfel de afirmație nu se face nici din neatenție, nici din neștiință. Se face cu un scop. Și aici apare întrebarea care trebuie pusă apăsat: cine are interesul să transmită în exterior că România e insolvabilă?
Ce ni se ascunde în spatele acestor mesaje? Este vorba de justificarea unei austerități forțate, de crearea unei presiuni artificiale pentru a împinge anumite reforme fără dezbatere, de manipularea piețelor pentru avantaje speculative sau de o simplă inconștiență politică? Fiecare dintre aceste variante e periculoasă.
În realitate, România nu este la marginea incapacității de plată. Da, avem deficite mari, o colectare fiscală dezastruoasă și o datorie publică în creștere, dar nu există fundament obiectiv pentru a transmite piețelor că nu vom mai putea plăti salarii, pensii sau obligații externe. Când BNR iese și transmite calm că soluția este absorbția corectă și accelerată a fondurilor europene, mesajul este clar: există instrumente, există resurse, există soluții pentru a stabiliza finanțele. Banca centrală protejează credibilitatea țării și nu dă foc casei doar ca să demonstreze că știe unde e butelia cu gaz.
Din păcate, declarațiile politice iresponsabile fac exact asta: aprind scânteia în fața investitorilor, scumpesc împrumuturile, lovesc bursa de valori și sperie capitalul privat. Investitorii nu citesc nuanțe, nu așteaptă corecturi; reacționează imediat. În câteva ore, percepția se traduce în randamente mai mari cerute de piețe, în retragerea plasamentelor și în imaginea unei țări instabile.
O țară care își anunță singură falimentul nu e decât o țară care își taie craca de sub picioare. Iar dacă astfel de declarații sunt intenționate, atunci trebuie să întrebăm răspicat: cui folosesc? Pentru că sigur nu folosesc economiei reale, companiilor românești, populației care va plăti nota prin taxe mai mari și prin dobânzi sufocante.
Adevărul este simplu: România nu e într-o situație roz, dar nici în incapacitate de plată. Avem nevoie de reforme reale, de o colectare fiscală eficientă și de absorbția accelerată a fondurilor europene. Restul e fum, panică și manipulare.
Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) vă invită să participați la Forumul de Afaceri România – Brazilia, ce va avea loc joi, 18 septembrie 2025, începând cu ora 11:00 (10:30 înregistrare), la CCIR Business Center, Sala Aurel Ghibuțiu.
Evenimentul este organizat în marja vizitei în România a unei delegații de afaceri braziliene compusă din companii din următoarele domenii de activitate: construcții civile și industriale, IT&C, HoReCa, consultanță, industria agro – alimentară și producția de echipamente electrice și electronice.
Pentru mai multe informații cu privire la formatul evenimentului, vă rugăm să consultați agenda Forumului de afaceri România – Brazilia.
Incertitudinile geopolitice și războiul comercial al lui Donald Trump reprezintă o provocare pentru industria mondială a cărnii de porc. Având în vedere că principalul importator mondial de carne de porc este China, orice escaladare a disputei tarifare ar putea afecta dramatic exporturile de carne din SUA. Bolile reprezintă o altă provocare cu care se confruntă industria. Mai presus de toate, schimbările în obiceiurile de consum ar putea aduce o incertitudine suplimentară în acest sector.
SUA și UE sunt principalii exportatori mondiali de carne de porc. Piața mondială a cărnii de porc în 2025 este estimată la aproximativ 407 miliarde de dolari, cu o creștere modestă de 2,3% pe an, pe fondul dinamicii regionale complexe cu care se confruntă industria. Se preconizează că aceasta va ajunge la 456 miliarde de dolari până în 2030. În timp ce zona Asia-Pacific continuă să domine cu 58% din consumul mondial, Europa are provocări structurale semnificative care remodelează peisajul pieței continentale.
Industria europeană a cărnii de porc se confruntă cu un declin structural determinat de focarele de pestă porcină africană (PPA), reglementări de mediu mai stricte și costuri de producție în creștere, care îi subminează competitivitatea globală. Trecerea consumatorilor către un consum mai redus de carne, presiunile privind bunăstarea animalelor și provocările legate de exporturi din cauza prețurilor mai ridicate din UE în comparație cu Brazilia și SUA, conduc la reducerea producției și consolidarea pieței pe întreg continentul.
România este un importator net de carne de porc, în timp ce producția internă a fost afectată de epidemii în ultimii ani. Potrivit Asociației Producătorilor de Carne de Porc, între 2017 și 2025, România a raportat cel mai mare număr de focare de gripă porcină (PPA) la porcii domestici din UE – peste 7.000 din aproximativ 12.700 în total. Focarele au afectat în principal fermele gospodărești, dar au avut impact și asupra exploatațiilor comerciale, ducând la sacrificarea a peste 1,8 milioane de porci la nivel național. Rata de autosuficiență a României în ceea ce privește carnea de porc a scăzut de la 70% în 2015-2016 la doar 45% în 2024, fiind necesare importuri considerabile pentru a satisface cererea internă. Între 2013 și 2024, România a înregistrat cea mai rapidă rată de creștere a importurilor de carne de porc dintre principalele țări importatoare, cu o rată medie anuală de creștere de 7,7%, și cea mai mare a valorii importurilor din UE, de 11,2% pe an.
Exporturile de carne de porc din UE spre terțe piețe prezintă o imagine mixtă. Acestea au atins 1,8 milioane de tone în primele cinci luni ale anului 2025, înregistrând o creștere de 1,8%, însă blocul riscă să piardă cotă de piață la nivel mondial, exporturile fiind estimate să scadă cu 3% în total în 2025. Motivele țin de dezavantajele legate de preț și de ancheta antidumping în curs a Chinei (prelungită până în decembrie 2025), pe care unii o consideră drept represalii împotriva taxelor UE asupra vehiculelor electrice chinezești. Spania își menține poziția de cel mai mare exportator din UE, cu peste 608.000 de tone (+11 %), urmată de Țările de Jos și Danemarca, în timp ce Germania a coborât pe locul patru în urma restricțiilor impuse la începutul anului din cauza febrei aftoase. În plus, gripa porcină africană (PPA) continuă să reprezinte o provocare pentru producătorii europeni.
De cealaltă parte a Atlanticului, industria cărnii de porc din SUA se confruntă cu provocări persistente din cauza ratei ridicate de mortalitate a scroafelor, care depășește 16% din cauza focarelor de PRRS (sindromul respirator și reproductiv porcin), a deficitului de forță de muncă și a presiunilor normative continue care cresc costurile de producție și incertitudinea pieței. Vulnerabilitatea exporturilor din cauza riscurilor tarifare din China, intensificarea concurenței globale din partea Braziliei și tendința de scădere a consumului intern în rândul consumatorilor tineri amenință profitabilitatea pe termen lung, în ciuda recentei redresări a prețurilor. Analiștii consideră că perspectivele industriei cărnii de porc din SUA pentru 2025 prezintă o imagine de creștere moderată, de redresare a prețurilor și cu o cerere internă rezilientă, în ciuda provocărilor persistente la export și a concurenței globale.
În acest context complex, Smithfield Foods, lider mondial în domeniul cărnii ambalate și al cărnii proaspete de porc, a surprins piețele financiare săptămâna aceasta cu o performanță excepțional de bună. Compania a raportat vânzări nete de 3,8 miliarde de dolari pentru trimestrul al doilea, o creștere impresionantă de 11% față de aceeași perioadă a anului trecut. Vânzările au fost mai mari în segmentele carne ambalată (+6,9%), carne de porc proaspătă (+5,0%) și în producția de porci (+8,4%). Profitul operațional ajustat a crescut la 298 de milioane de dolari, marcând o creștere de 20% față de aceeași perioadă a anului trecut. Aceste rezultate sunt legate de piața americană.
Creșterea robustă a vânzărilor Smithfield a cuprins toate segmentele de activitate, datorită inovării strategice a produselor și schimbării obiceiurilor consumatorilor către gătitul acasă, pe fondul presiunilor inflaționiste. În urma raportului, Smithfield și-a majorat prognoza privind profitul operațional ajustat pentru întregul an la 1,15-1,35 miliarde de dolari, în creștere față de estimările anterioare, indicând un optimism continuu pentru restul anului 2025. Investitorii nu au omis să remarce performanța financiară și previziunile optimiste ale Smithfield; prețul acțiunilor companiei a crescut cu 4% într-o singură zi și cu 18,84% în ultimele 6 luni.
Deși Smithfield avea numeroase investiții în Europa, la 26 august 2024, compania a finalizat separarea acestor operațiuni, inclusiv cele ale Comtim din România, și le-a transferat către societatea-mamă din China. WH Group Limited (fostă Shuanghui Group) este o companie multinațională chineză de procesare a cărnii și alimentelor cu sediul în Hong Kong, care se află pe primul loc în lume ca producător de carne de porc. În 2024, compania a înregistrat venituri de aproape 26 de miliarde de dolari. Prețul acțiunilor companiei a crescut cu aproape 40% de la începutul anului.
EY și World Retail Congress (WRC) au publicat un studiu[1]care analizează reziliența sectorului de retail și perspectivele sale de creștere, arătând că e nevoie de noi modele de business pentru ca retailerii să prospere în actualul context economic dificil.
Studiul evidențiază reziliența acestui sector, care a făcut față cu succes unor perturbări numeroase de-a lungul ultimelor decenii, printre care explozia cumpărăturilor online, apariția telefoanelor inteligente, rețelele de socializare, crizele financiare, pandemia globală, perturbările lanțurilor de aprovizionare, instabilitatea geopolitică și inflația. În pofida acestor provocări, capitalizarea bursieră a primilor 20 de retaileri la nivel mondial s-a triplat, demonstrând capacitatea sectorului de a se adapta și de a se dezvolta într-un mod sustenabil.[2]
Liderii din retailul global au identificat șase domenii prioritare pentru accelerarea creșterii:
1. Valorificarea activelor existente pentru a oferi servicii B2B – Retailerii conștientizează potențialul neexploatat al infrastructurii, competențelor și bazei lor de clienți și investesc în aceste capacități pentru a avea acces la oportunități de creștere a veniturilor la nivelul întregului lanț de aprovizionare.
2. Remodelarea spațiilor fizice și digitale pentru a furniza mai multe oferte bazate pe servicii – Deși vânzările online continuă să crească, magazinele fizice joacă în continuare un rol esențial în obținerea de venituri. Regândirea magazinelor și cuantificarea reală a performanțelor acestora dintr-o perspectivă „multi-canal” vor deveni mai importante. Există retaileri care transformă spațiile comerciale în centre comunitare sau în puncte de ridicare a comenzilor online sau care testează servicii de închiriere, revânzare și reparații și altele. În domeniul alimentar și cel farmaceutic, integrarea serviciilor de sănătate, cum ar fi clinici medicale și programe de wellness în incinta magazinelor, oferă oportunități suplimentare pentru a răspunde evoluției nevoilor consumatorilor.
3. Restructurarea activității economice prin cedări de active și achiziții strategice, pentru a îmbunătăți performanța – Studiul EY CEO Confidence Index a relevat că se acordă o atenție semnificativă optimizării portofoliilor și restructurării cu scopul de a reduce costurile și de a disponibiliza capital pentru investiții în dezvoltare. 49% dintre directorii generali din retail intenționează să cedeze active cu performanțe slabe, problematice sau neesențiale în următoarele 12 luni. Studiul a arătat că fuziunile și achizițiile vor juca un rol cheie în acest an, deși există probabilitatea ca activitatea să încetinească. 58% dintre directorii generali din retail plănuiesc fuziuni și achiziții în următoarele 12 luni, în principal pentru a avea acces la noi tehnologii (37%), la noi capacități (35%) și la posibilități de integrare pe verticală (35%).
4. Adoptarea tehnologiei pentru a spori eficiența, pentru a îmbunătăți experiența clienților și pentru a susține noi modele de afaceri – Tehnologia stă la baza majorității eforturilor retailerilor de a-și proteja marja de profit și de a stimula creșterea. Tehnologia va reprezenta, probabil, categoria de cheltuieli cel mai puternic protejată în bugetele din retail. Inteligența artificială va juca un rol central în investițiile în tehnologie, aplicațiile acesteia fiind împărțite între integrarea inteligenței artificiale în infrastructura existentă și explorarea de noi inițiative în diverse ramuri ale acestei tehnologii.
5. Investiții pentru dezvoltarea unor oferte complet noi – Retailerii pot valorifica activele existente și pot face investiții care să permită extinderea sau reorientarea către sectoare complet noi. Intrarea în domenii precum tehnologie, media, sănătate, imobiliare sau servicii financiare ar putea deschide noi direcții de creștere.
6. Explorarea parteneriatelor pentru a susține noi modele de afaceri și pentru a ameliora modelele operaționale –Companiile care operează platforme online pentru comandarea și livrarea de mâncare, care inițial și-au construit activitatea în jurul livrărilor de mâncare de la restaurante, pătrund acum agresiv în domeniul alimentar, al magazinelor de proximitate și în alte categorii ale comerțului cu amănuntul, valorificându-și infrastructura logistică și tehnologică, pentru a își diversifica sursele de venit și pentru a răspunde evoluției cererii din partea consumatorilor.
Malin Andrée, lider EY Global, EMEIA and Nordics Retail, a declarat „În pofida incertitudinilor tot mai mari, schimbarea aduce și oportunități, iar comercianții trebuie să dea dovadă de curaj. Privind înapoi la problemele depășite împreună în ultimul deceniu și ascultându-i pe liderii din acest domeniu care au fost intervievați pentru acest raport, am fost impresionată de optimismul, reziliența și capacitatea de inovare care definesc acest sector”.
Ian McGarrigle, președintele World Retail Congress, a declarat: „Retailerii de top au depășit constant așteptările pieței prin investiții în noi strategii de afaceri și știm că aceștia explorează modele de afaceri alternative, precum servicii de revânzare, închiriere, reparații, abonamente, servicii de sănătate, media și logistică. Totuși, aceste modele se confruntă cu provocări legate de dimensionare și de generarea unor venituri semnificative comparativ cu activitățile de comerț tradiționale. Principalii factori care le afectează succesul sunt timpul și banii.
Marii comercianți cu amănuntul au înregistrat unele succese, însă veniturile din aceste modele noi rămân relativ mici. Accentul ar trebui să fie pus pe profitabilitate și creștere, întrucât noile surse de venit înregistrează o creștere mai rapidă și au un potențial mai mare. Comercianții trebuie să acționeze progresiv pentru a își dezvolta capacitățile, valorificând datele despre clienți și integrând treptat noile modele, pentru a produce creștere și profit pe un termen de cinci sau zece ani”.
[1]Studiul a fost realizat pe baza unor interviuri cu lideri din domeniu, a unor cercetări proprii ale EY, printre care studiul EY Parthenon CEO Outlook Survey și studiul EY Future Consumer Index, precum și pe baza datelor furnizate de Coresight Research, Oxford Economics, Capital IQ, Euromonitor, MarketWatch, ThredUp și Business Research Insights.
Garanti BBVA lansează pe piața bancară din România o ofertă unică pentru creditul de nevoi personale, de până la 500.000 lei, acordat fără garanții imobiliare. Produsul poate fi accesat de către persoanele fizice cu venituri din salarii, activități independente (PFA), dividende sau chirii și asigură acces rapid la finanțare, oferind totodată flexibilitate completă în privința utilizării fondurilor.
Conceput pentru a răspunde cerințelor clienților care își doresc soluții financiare simple, sigure și relevante, creditul poate fi utilizat atât pentru proiecte personale, cât și pentru consolidarea tuturor obligațiilor financiare într-un singur împrumut. Pe întreaga durată a contractului, produsul include gratuit asigurare de viață, oferită de bancă.
Creditul poate fi acordat pe o perioadă de până la cinci ani, fără restricții privind destinația fondurilor, pentru refinanțare sau pentru obținerea de capital nou. De asemenea, poate fi contractat pe o perioadă extinsă, de până la 10 ani, exclusiv pentru refinanțarea creditelor contractate înainte de 8 iulie 2020, fără acordarea unei sume suplimentare. Această flexibilitate transformă produsul într-o soluție eficientă, atât pentru finanțarea proiectelor personale, cât și pentru optimizarea bugetului sau refinanțarea obligațiilor existente, inclusiv a celor ipotecare.
„Acest nou produs nu este doar despre finanțare, ci despre libertatea de a face următorul pas către ceea ce contează cu adevărat. Fie că este vorba de renovarea locuinței sau materializarea unui plan personal, dorim să fim alături de clienții noștri în acel moment. De asemenea, creditul oferă o oportunitate valoroasă de consolidare a obligațiilor financiare prin refinanțarea împrumuturilor anterioare. La Garanti BBVA, credem că bankingul ar trebui să ajute oamenii să meargă mai departe cu încredere, nu doar să-și administreze banii. Pentru noi, «Se poate», nu este doar un slogan, ci o promisiune că împreună găsim soluții pentru fiecare obiectiv financiar”, a declarat Cagri Memisoglu, director general adjunct, Aria Retail Banking, Garanti BBVA România.
Pentru a accesa creditul, solicitanții trebuie să îndeplinească criteriile de eligibilitate și să încaseze veniturile sau să realizeze un rulaj lunar cel puțin egal cu valoarea a două rate, prin conturile deschise la Garanti BBVA.
Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) recomandă Guvernului să elaboreze de urgență un pachet de măsuri de stimulare a activităților economice. Discursul oficial, axat exclusiv pe creșteri de taxe și impozite, riscă să instaleze la nivel public percepția unei iminente recesiuni economice.
Un astfel de pachet de măsuri ar putea include, între altele: măsuri de atragere a unor investiții străine de valoare mare, măsuri de prioritizare a proiectelor cu fonduri europene generatoare de locuri de muncă și profit, scheme noi de sprijin pentru IMM-urile dinamice, care au înregistrat profit în ultimii 5 ani, măsuri efective de urgentare a aprobărilor și avizelor necesare (urbanism, mediu, ISC, ISU, racordări la utilități etc.) pentru toate tipurile de investiții, atât pentru cele asumate de firme, cât și pentru cele personale. Întârzierea acestor avize pentru firme și contribuabili la nivel național reprezintă o frână importantă în activitatea economică, într-un moment sensibil pentru România.
Camera de Comerț și Industrie a României sprijină asumarea de către Guvernul României a unor reforme structurale, între care și reducerea cheltuielilor bugetare. Apreciem însă că măsurile de până acum sunt insuficiente pentru o reducere consistentă a deficitului.
Considerăm că este nevoie de măsuri mult mai hotărâte, care să țintească cheltuielile bugetare nesustenabile. Avertizăm că eventuala adoptare de noi măsuri de creștere a poverii fiscale asupra companiilor va determina închiderea a mii de firme la nivel național.
În tot acest context, mediul de afaceri din România consideră necesar un pachet amplu de stimulare a activităților economice, pentru a preveni instalarea recesiunii în economia reală.
Banca Transilvania anunță lansarea platformei online BT pentru Diaspora, „parte din strategia de extindere internațională a prezenței sale digitale prin intermediul comunităților românești din alte țări”.
BT precizează că „platforma conține pentru început informații despre soluțiile pentru banking de zi cu zi, recomandări, noutăți, articole despre macroeconomie, informații despre siguranța online, precum și acces la programul de educație financiară FIT (Finanțe pe Înțelesul Tuturor). Vizitatorii site-ului se pot abona la newsletter pentru a primi pe email noutățile BT”.
Grupul Banca Transilvania reamintește că „are peste 600 de sedii în România, Italia și Republica Moldova, iar aproximativ 700.000 de clienți ai Băncii Transilvania, din totalul de aproape 5 milioane, sunt din diaspora. Datorită aplicației BT Pay, majoritatea serviciilor băncii – dar și ale altor companii din Grupul BT –, destinate populației, pot fi accesate oricând și de oriunde din lume.
Banca ajută românii să-și gestioneze facil banii în țările în care trăiesc, având următoarele:
cont (în diferite valute);
card digital (în lei, euro, dolari);
card fizic (în lei, euro);
aplicația BT Pay;
consultanță în limba română, maghiară, italiană, engleză și franceză.
Clienții au astfel confort și continuitate folosind aceleași soluții de banking, majoritatea gratuite, prin aplicația BT Pay, fie că sunt în străinătate, fie că sunt în România:
deschiderea contului 100% online; clienții din Italia, datorită aplicației BT Pay Italia, beneficiază de IBAN italian;
plata cu telefonul (folosind cardul digital);
adăugarea cardurilor emise de bănci sau fintech-uri din peste 30 de țări;
alimentarea cardului BT prin transfer de bani de pe alte carduri înrolate în BT Pay;
trimitere/solicitare bani către/de la membrii familiei sau prieteni;
schimb valutar în aproximativ 15 valute;
plata facturilor (pentru utilitățile din România);
emiterea cardului digtial (care poate fi folosit instant) și solicitarea cardului fizic, care poate fi primit oriunde în lume;
gestionarea cardurilor;
verificarea tranzacțiilor;
emiterea asigurării de călătorie.
Banca Transilvania facilitează, de asemenea, conectarea financiară a diasporei cu România, familia și prietenii. În plus, pentru persoanele din diaspora care se întorc în România, BT are soluții pentru susținerea financiară a planurilor personale și profesionale, așa încât tranziția să fie cât mai ușoară”.
Digi Communications N.V., una dintre principalele companii europene de telecomunicații, listată la Bursa de Valori București, raportează venituri consolidate (inclusiv venituri și alte câștiguri) de 560 milioane euro în T2 2025, în creștere cu 18% față de aceeași perioadă a anului precedent. EBITDA ajustată a scăzut cu 1% față de rezultatul din T2 2024, ajungând la 168 milioane euro, evoluție determinată de intensificarea operațiunilor din Portugalia, care presupune investiții inițiale ridicate pentru a susține extinderea bazei de clienți și a serviciilor pe această piață.
Această performanță este susținută de o creștere solidă în piețele strategice și se aliniază așteptărilor conducerii pentru prima jumătate a anului 2025. Astfel, în primul semestru din 2025, Grupul a înregistrat venituri și alte câștiguri consolidate de 1.113 milioane euro, în creștere cu 21% față de S1 2024, EBITDA ajustată de 339 milioane euro (+2% față de S1 2024).
Serghei Bulgac, CEO al Digi Communications, a declarat: „Prima jumătate a anului 2025 a adus rezultate operaționale extraordinare pentru Grupul nostru, apropiindu-ne de pragul de 30 de milioane de RGU în cele patru piețe principale. România a înregistrat o creștere solidă atât a veniturilor, cât și a RGU-urilor, Spania și-a continuat expansiunea robustă, cu creșteri procentuale de două cifre, iar Italia a menținut o evoluție ascendentă atât în cifra de afaceri, cât și în numărul de clienți. Avansăm în Portugalia, având ca scop creșterea bazei noastre de clienți și îmbunătățirea eficienței noastre operaționale. Le mulțumesc tuturor clienților noștri, atât celor care ne sunt alături de decenii, cât și celor care au ales recent să aibă încredere în noi, pentru că ne permit să continuăm să creștem și să dezvoltăm permanent serviciile pe care le oferim.”
În T2 2025, Digi și-a continuat creșterea pe întreg portofoliul de servicii, atingând 29,8 milioane contracte active generatoare de venituri (RGU) în România, Spania, Italia și Portugalia. Aceasta reprezintă o creștere de 17% față de T2 2024, pe o bază absolută.
Segmentul de servicii de telefonie mobilă se remarcă prin generarea celui mai mare număr de RGU în cadrul Grupului, reprezentând 49% din totalul clienților pe cele patru piețe. Menținând dinamica din trimestrele precedente, în T2 2025, segmentul de servicii de telefonie mobilă a atins 14,5 milioane RGU, în creștere cu 22%, incluzând clienții de telefonie mobilă din România, Spania, Italia și Portugalia.
În România, segmentul de servicii de telefonie mobilă a ajuns la 7 milioane RGU la finalul T2 2025, în creștere cu 13% față de T2 2024. Serviciile de internet fix au înregistrat o creștere de 7% în T2 2025 față de aceeași perioadă din 2024, ajungând la 5 milioane RGU, în timp ce segmentul de televiziune cu plată (cablu și satelit) a crescut cu 3% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, până la 6 milioane RGU. Împreună cu serviciile de telefonie fixă, numărul total de RGU pe piața din România a ajuns la 18,8 milioane la finalul T2 2025, o creștere de 7% față de T2 2024.
Operațiunile din Spania au continuat performanța solidă în T2 2025, cu numărul utilizatorilor de servicii fixe, internet și telefonie mobilă în creștere cu 29% față de T2 2024, până la 9,7 milioane RGU. Utilizatorii de servicii de telefonie mobilă au crescut cu 24%, ajungând la 6,6 milioane RGU, iar numărul clienților de internet fix a crescut cu 35%, până la 2,3 milioane.
În Italia, numărul utilizatorilor de servicii de telefonie mobilă a crescut cu 12% față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 512 mii RGU la finalul T2 2025.
În Portugalia, Digi Communications a lansat operațiunile comerciale în data de 4 noiembrie 2024, oferind o gamă completă de servicii de telecomunicații, inclusiv mobil, internet prin fibră optică, televiziune și telefonie fixă. La finalul T2 2025, operațiunile din Portugalia totalizau 789 mii RGU, dintre care 420 mii erau utilizatori de servicii de telefonie mobilă și 144 mii utilizatori de servicii de internet fix.
Indicatori comerciali în funcție de țară (RGU, mii)
T2’25
T2’24
Variație (%)
Romania
18.821
17.561
7,1%
Servicii de telefonie mobilă
7.009
6.207
12,9%
Televiziune cu plată (Pay-TV)
5.957
5.773
3,2%
Servicii de internet fix (broadband)
5.026
4.712
6,7%
Servicii de telefonie fixă
829
869
-4,6%
Spania
9.666
7.517
28,6%
Servicii de telefonie mobilă
6.587
5.298
24,3%
Servicii de internet fix
2.266
1.675
35,3%
Servicii de telefonie fixă
723
544
32,9%
Televiziune cu plată
90
–
–
Italia
512
456
12,3%
Servicii de telefonie mobilă
512
456
12,3%
Portugalia
789
–
–
Servicii de telefonie mobilă
420
–
–
Servicii de internet fix
144
–
–
Televiziune cu plată
127
–
–
Servicii de telefonie fixă
98
–
–
TOTAL
29.788
25.534
16,7%
Raportul financiar al Digi Communications la 30 iunie 2025 este disponibil aici.
Shopping City Sibiu este partener al celui mai prietenos festival al verii, PET FEST, un eveniment dedicat iubitorilor de animale și întregii familii, care se desfășoară în perioada 16-17 august, la baza Cetății Cisnădioara, la doar 13 kilometri de Sibiu.
În cadrul parteneriatului, Shopping City Sibiu sprijină inițiativa, aflată la prima ediție, contribuind la premiile oferite în cadrul concursurilor amuzante pentru animalele de companie. În plus, centrul comercial a pregătit, la fața locului, o serie de activități interactive pentru vizitatori de toate vârstele.
Experiențe pentru toți – de la copii, la patrupezi
Vizitatorii festivalului sunt așteptați la standul Shopping City Sibiu, gândit ca un spațiu pet & child friendly, cu premii și surprize atât pentru animale, cât și pentru stăpânii lor sau pentru cei mici. Zona include și un colț instagramabil, precum și un podium dedicat celor mai fotogenice patrupede, unde animalele pot concura pentru titlurile de „cel mai haios”, „cel mai fashion” sau „cel mai cuminte”.
De asemenea, în ambele zile ale evenimentului, în intervalul 16:00-20:00, promoterii Shopping City Sibiu vor invita vizitatorii să participe la Roata lui Patrocle – un joc cu premii instant pentru toți cei care își instalează SPOT, aplicația de loialitate a centrului comercial. Numele jocului vine de la Patrocle, mascota Shopping City Sibiu, deja binecunoscută în comunitatea locală. Astfel, toți cei care descarcă aplicația SPOT, își creează un cont complet și adaugă Shopping City Sibiu ca mall favorit, se pot număra printre câștigătorii unor premii supriză.
Premii pentru întreaga familie
Premiile oferite includ vouchere cu discounturi de la ANIMAX, gustări pentru animale de la FRESSNAPF (mâncare uscată, plicuri și gustări), vouchere cu intrare gratuită la Energy Kids din Shopping City Sibiu, puzzle-uri cu Patrocle, jurnale, brelocuri și alte surprize utile.
În plus, vizitatorii centrului comercial pot găsi în permanență produse și oferte speciale pentru animalele de companie în cele două magazine dedicate, din Shopping City Sibiu: ANIMAX și FRESSNAPF.
Intrarea la distracție este liberă, iar festivalul se desfășoară în ambele zile în intervalul 12:30-22:00, fiind o oportunitate perfectă pentru un weekend pet-friendly, în aer liber, cu activități pentru toate vârstele.
Mai multe detalii despre activările centrului comercial la PET FEST pot fi găsite pe site-ul Shopping City Sibiu.
Compania aeriană 100% românească AnimaWings, parte a Memento Group, alături de touroperatorul Christian Tour, anunță „introducerea zborurilor regulate către Istanbul, una dintre cele mai dinamice metropole ale lumii, cu plecare de pe cinci aeroporturi din România. Începând cu luna octombrie 2025, pasagerii din București, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Craiova vor putea călători direct spre Istanbul Airport (IST), unul dintre cele mai importante aeroporturi din Europa, un nod global de conexiune între continente.
Noile rute regulate anunţate de AnimaWings începând cu octombrie 2025 sunt:
București (OTP) – Istanbul (IST): din 8 octombrie 2025, 5 zboruri pe săptămână, de la 49,99 euro/persoană/sens
Iași (IAS) – Istanbul (IST): din 8 octombrie 2025, 3 zboruri pe săptămână, de la 49,99 euro/persoană/sens
Cluj (CLJ) – Istanbul (IST): din 16 octombrie 2025, 2 zboruri pe săptămână, de la 49,99 euro/persoană/sens
Acestea completează rețeaua deja anunțată la începutul verii, care include zboruri spre Istanbul, în premieră pentru România, din Timișoara (TSR) și Craiova (CRA), extinzând astfel conectivitatea regională a României cu unul dintre cele mai importante centre globale de transport și business.
Timişoara (TSR) – Istanbul (IST): din 3 octombrie 2025, 2 zboruri pe săptămână, de la 59,99 euro/persoană/sens
Craiova (CRA) – Istanbul (IST): din 3 octombrie 2025, 2 zboruri pe săptămână, de la 59,99 euro/persoană/sens
Aeroportul Istanbul (IST) este, conform celor mai recente date, cel mai mare aeroport din Europa și unul dintre cele mai moderne din lume. În 2024, a fost tranzitat de peste 80 de milioane de pasageri, cu mai mult de 500.000 de zboruri operate anual spre 317 destinații internaționale, din 117 țări. Acest hub aerian oferă pasagerilor AnimaWings oportunități extinse pentru conexiuni rapide către Asia, Orientul Mijlociu, Africa sau America de Nord.
În sezonul estival 2025, compania operează peste 350 de zboruri charter către Antalya și Bodrum, de pe 7 aeroporturi din România, consolidându-și poziția în topul companiilor aeriene românești care deservesc destinații din Turcia. Noile rute regulate spre Istanbul marchează extinderea naturală a acestui parteneriat aerian puternic, adaptat și pentru sezonul de toamnă-iarnă”.
Marius Pandel, președintele AnimaWings:„Istanbul nu este doar un oraș spectaculos – este o intersecție între culturi, un centru economic major și o poartă către lume. Ne dorim ca pasagerii din toate regiunile României să poată accesa acest hub cu ușurință, fie că vorbim de turism, business sau conexiuni internaționale. E un pas firesc și necesar în dezvoltarea noastră. AnimaWings are deja o prezență solidă în Turcia și este recunoscută ca unul dintre principalii operatori aerieni români în relația cu această țară.
Turcia are o rezonanță specială în inima românilor – fie că vorbim despre turism, legături de familie sau relații comerciale. Conexiunile culturale și etnice, apropierea geografică și accesul direct la Istanbul fac aceste rute nu doar eficiente, ci și relevante din punct de vedere al necesităţii şi volumului de pasageri. De aceea, ne propunem să facem accesibilă conexiunea aeriană cu Istanbul, din cât mai multe colţuri ale României.”
AnimaWings subliniază că „zborurile vor fi operate cu aeronave Airbus A220, model de ultimă generație, cunoscut pentru eficiența sa operațională, confortul sporit și tehnologia de avangardă. Aeronavele sunt noi-nouțe, livrate începând cu decembrie 2024 și fac parte din comanda de 12 unităţi Airbus A220 pe care AnimaWings a contractat-o în vederea extinderii flotei sale în următorii ani. O nouă aeronavă va fi recepționată în această toamnă, susținând astfel creșterea rețelei de rute regulate.
Pasagerii vor avea posibilitatea să aleagă între trei clase de confort: Business Class, Premium Economy și Economy, beneficiind de un standard ridicat de servicii la bord și de eficiența operării oferită de noile aeronave A220. Indiferent de clasa aleasă fiecare detaliu este gândit pentru a oferi o experiență de călătorie fără compromisuri: de la confortul scaunelor și tehnologia de ultimă generație a aeronavelor, până la serviciile personalizate și echipajele de bord dedicate. În viziunea AnimaWings, călătoria cu avionul trebuie să fie mai mult decât un mijloc de transport – o experiență plăcută, sigură și lipsită de stres, care să inspire pasagerii să descopere noi destinații cu încredere și entuziasm”.
După un an 2024 marcat de incertitudini politice, un context general de expectativă și, în consecință, o cerere relativ scăzută, piața terenurilor a devenit mai activă în prima jumătate din 2025. Potrivit celui mai recent raport Colliers, interesul unui număr semnificativ de cumpărători s-a reactivat, iar noi investitori au intrat pe piață. Valoarea estimată a tranzacțiilor cu terenuri pentru proiecte imobiliare comerciale (cu excepția celor industriale) s-a apropiat de 200 de milioane de euro, sub nivelul din perioada similară a anului trecut, dar cu perspective mai bune pentru a doua jumătate a anului și pentru 2026. Totodată, interesul pentru terenuri de birouri rămâne foarte scăzut, în timp ce segmentul rezidențial și cel destinat unor proiecte speciale – din zona medicală, educație, cazare pentru studenți, centre de date, showroom-uri etc. – câștigă teren. Și cererea pentru terenuri industriale este în creștere, mai ales în apropierea marilor orașe și unde sunt în curs proiecte importante de infrastructură, unde se conturează investiții atât în segmentul logistic, cât și în producție/construcția de fabrici.
Retailul și rezidențialul rămân cele mai active segmente pe piața terenurilor, la fel ca în anii anteriori. În zona de retail, interesul este susținut atât de dezvoltatori deja prezenți pe piață, cât și de cumpărători noi care caută terenuri pentru proiecte viitoare. Cele mai multe tranzacții se înregistrează în orașele mici și medii, unde valorile sunt moderate, dar numărul de achiziții este ridicat. Dezvoltatorii, atât locali cât și internaționali, și marile rețele de magazine continuă să se extindă în apropierea zonelor cu densitate de populație, mizând pe potențialul consumului de proximitate, prin achiziția de terenuri pentru proiecte built-to-suit pentru anumiți retaileri sau galerii comerciale de dimensiuni variate.
Piața rezidențială atrage interes, mai ales în marile orașe și în București, unde numărul tranzacțiilor este mai mic, dar valorile sunt mai ridicate. Dezvoltatorii cu tradiție caută să își extindă portofoliul de proiecte, mizând pe potențialul economic al zonelor urbane, chiar și în contextul unei economii mai lente și al schimbărilor fiscale recente. În zona metropolitană a Capitalei – mai ales în partea de nord – tot mai mulți investitori caută terenuri mari pentru proiecte de locuințe sau ansambluri de vile, semnalând o tendință clară spre proiecte cu densitate redusă.
„Activitatea pe piața terenurilor este susținută în continuare de operatorii mari și dezvoltatorii de retail – fie prin proiecte individuale, fie prin dezvoltarea de parcuri comerciale de diferite dimensiuni – și este completată de un interes în creștere din partea capitalului local pentru proiecte speciale. De asemenea, vedem cumpărători noi, semn că piața confirmă potențialul pe termen mediu și lung, se diversifică și se maturizează. În rezidențial, sunt în continuare dezvoltatori care își extind portofoliile fără a fi descurajați de încetinirea temporară a pieței sau de schimbările fiscale, ceea ce ne arată că apetitul pentru proiecte bine localizate rămâne ridicat, în special în marile orașe și în București”, explică Sînziana Oprea, Director Land Agency la Colliers România.
Interesul pentru terenuri destinate birourilor rămâne scăzut, în contextul schimbărilor de pe piața muncii și al preferinței pentru formule de lucru flexibile. Multe dintre terenurile gândite inițial pentru clădiri de birouri sunt acum direcționate către locuințe colective sau spații de cazare pentru studenți – soluții care corespund mai bine nevoilor actuale din piață.
Deși aceste tranzacții nu sunt incluse de Colliers în calculul volumului de piață, compania notează că segmentul terenurilor industriale devine tot mai activ, cu o cerere în creștere vizibilă. Cele mai multe tranzacții au loc în apropierea marilor orașe și a infrastructurii recent finalizate sau în curs de finalizare, unde dezvoltatorii logistici consacrați și companiile interesate să construiască fabrici caută terenuri potrivite. Pe fondul schimbărilor din regiune, această evoluție indică o repoziționare strategică a lanțurilor de aprovizionare, dar și o oportunitate reală pentru România de a atrage investiții industriale cu impact direct asupra dezvoltării economice locale și a pieței terenurilor.
„Observăm un interes constant și un număr destul de mare de proiecte în pregătire, ceea ce ne oferă motive să fim moderat optimiști pentru următoarele 12 -18 luni. Piața de terenuri devine mai diversificată, dar rămâne de văzut cum va absorbi economia schimbările fiscale care vin într-un moment când mediul local de afaceri era deja puțin slăbit, iar consumatorii oricum deveniseră mai puțin optimiști. Totuși, în ciuda incertitudinilor, majoritatea analiștilor anticipează că începând cu 2026, vom începe să ne revenim – o prognoză care se aliniază și cu sentimentul general din piața de terenuri”, spune Sînziana Oprea, Director Land Agency la Colliers România.
Experții Colliers notează că zona ofertei rămâne solidă și chiar există destul de frecvent terenuri strategice noi care intră la vânzare. Deși există vânzătorii „obișnuiți”, o mare parte din ofertă e generată de investitorii care caută să se concentreze pe activitatea de bază. Există și foști cumpărători oportuniști care văd acum o oportunitate să elibereze capitalul deținut în terenuri pentru a se concentra pe alte domenii mai atrăgătoare. În acest context, prețurile evoluează destul de eterogen: pentru terenurile fără documentații de urbanism valide sau care sunt poziționate în zone cu accesibilitate complicată pot exista scăderi de prețuri, în timp ce pentru terenurile foarte bune, urbanizate și cu concurență (eventual, din partea mai multor tipuri de dezvoltatori) pot exista creșteri punctuale.
„Dacă ținem cont de ciclul de dezvoltare a unui proiect imobiliar, chit că discutăm despre un centru comercial, o clădire de birouri sau un complex rezidențial, putem spune că un proiect imobiliar conceput acum ar ajunge pe piață, la vânzare sau închiriere, cel mai devreme într-un an și jumătate. Dar mai degrabă ar fi vorba de peste 2 ani, deci ar intra pe piață în 2027 sau 2028, când economia deja va fi reintrat pe o pantă ascendentă. Efervescența relativă din piața terenurile ne dă de înțeles că mulți dezvoltatori sunt conștienți de acest aspect și din acest motiv, piața terenurilor ar trebui să rămână destul de dinamică”, conchide Sînziana Oprea.
Numărul de angajaţi din clădirile de birouri de clasa A şi B din Bucureşti a depășit 340.000 la finalul primului semestru, reprezentând circa 30% din efectivul total al salariaţilor din Capitală. În prima jumătate a anului, companiile au contractat spații de birouri pentru peste 7.000 de angajați, având în vedere că în acest interval cererea nouă (suprafața închiriată ce exclude renegocierile contractelor existente) a totalizat 64.300 metri pătrați, așa cum reiese din datele din raportul Office Marketbeat Q2 2025 publicat de compania de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.
Companiile din domeniul IT&C au generat cea mai mare parte din cererea nouă de spații de birouri, 25% din total, acestea fiind urmate de operatorii de FMCG și retail, cu 17% și de cei din domeniul financiar cu 15%.
Luând în calcul suprafața clădirilor de birouri existente în diferitele zone ale Bucureștiului, în Centru – Vest (zona Politehnica – Grozăvești), lucrează cel mai mare număr de angajați (aproximativ 65.000 de persoane), circa 60.000 lucrează ȋn zona Floreasca Barbu – Văcărescu și în jur de 50.000 în Centru.
De asemenea, în prezent se află în construcție proiecte ce totalizează 132.300 metri pătrați, suprafață din care mai mult de 90% urmează a fi livrată în 2026 și 2027, ceea ce înseamnă birouri pentru încă 15.000 de angajați. Astfel, numărul angajaţilor din clădirile moderne de birouri din Bucureşti ar putea urca spre 360.000 pȃnă la finalul anului 2027.
Noile proiecte vor aduce spații noi în cele mai dinamice zone din București – Centru, unde grupul Vastint construiește o nouă fază a proiectului Timpuri Noi Square, cu o suprafață închiriabilă de 55.000 metri pătrați, Centru – Vest, care va beneficia de proiectul ARC Project, al grupului ceh PPF Real Estate – 30.000 metri pătrați, Barbu – Văcărescu, unde NEPI Rockcastle dezvoltă Promenada Offices – 23.400 metri pătrați și Dimitrie Pompeiu, cu proiectul One Technology District – 20.600 metri pătrați al celor de la One United Properties.
Proiectele în construcție deși reprezintă o revenire a activității de dezvoltare, sunt cu mult sub potențialul pieței din București, unde în ultimii zece ani au fost construiți în medie peste 153.000 metri pătrați de spații noi pe an.
Cererea de spații de birouri din București a totalizat 121.400 metri pătrați în primul semestru, ceea ce corespunde unei scăderi de 28% comparativ cu perioada similară a anului trecut. După un prim trimestru mai lent, cu doar 51.300 metri pătrați tranzacționați, cererea a început să accelereze în T2, înregistrând o creștere cu 37%, până la 70.100 metri pătrați.
Cererea netă (excluzând renegocierile) a avut o pondere robustă de 53% în activitatea tranzacțională consemnată în H1, în timp ce rata de neocupare din București și-a continuat tendința descrescătoare, ajungând la 13,4% (cel mai scăzut nivel din T2 2021).
Rata de neocupare este preconizată să scadă în continuare până la sfârșitul anului, având în vedere că în 2025 nu va fi livrată nicio clădire nouă de birouri, iar cererea nouă se va îndrepta în principal către spațiile neocupate din clădirile existente.
În ceea ce privește evoluția chiriilor din prima jumătate a anului, nu au fost înregistrate mișcări semnificative, costurile de închiriere menținându-se la un nivel de €20,00 – 21,00/ mp/ lună în CBD (cea mai scumpă subzonă de birouri din București), în timp ce valorile de referință pentru alte subpiețe au variat între €15,00 – 18,00/ mp/ lună în zonele centrale și semicentrale și €9,00 – 13,50/ mp/ lună în locații periferice.
Pentru perioada următoare am putea asista la o creștere limitată a chiriilor în anumite subpiețe precum CBD sau Centru, zone cu rate foarte scăzute de neocupare ce atrag profiluri diferite de chiriași față de alte subpiețe din oraș.
Mădălina Cojocaru, Partner, Office Agency C&W Echinox: „Piața de birouri din București rămâne solidă, chiar dacă cererea totală a înregistrat o scădere temporară. Interesul pentru spații moderne, eficiente și bine amplasate este ridicat, mai ales în zonele centrale și în CBD, unde rata de neocupare este foarte scăzută. Cum în 2025 nu sunt planificate livrări noi, această situație favorizează ocuparea rapidă a spațiilor existente și pune presiune pe chirii în subpiețele cu disponibilitate limitată. Până la finalul anului, estimăm o stabilizare a cererii și o activitate susținută în procesele de relocare și optimizare a portofoliilor de birouri.”
Cererea pentru spații de birouri, retail și industrial a continuat să crească semnificativ în prima jumătate a lui 2025, generând scăderi vizibile ale ratelor de neocupare și marcând o etapă de maturizare pentru piața imobiliară românească.
În ce privește sectorul de birouri din București, acesta traversează un proces de recalibrare, în care cererea se concentrează tot mai mult pe locațiile centrale și proiectele sustenabile. Stocul de spații disponibile este în scădere, iar rata de neocupare pentru clădirile noi de clasă A a coborât la 10,2%.
Totodată, fenomenul de „hidden vacancy” – este vorba despre spații actualmente ocupate de chiriași, dar disponibile pentru subînchiriere – a înregistrat o scădere de 40% față de anul trecut, indicând un impact tot mai redus pe piață.
Adaugând lipsa unor livrări majore în perioada recentă, se observă cum cererea dominantă se concentrează pe spațiile premium din zonele centrale.
„Piața de birouri din București intră într-o nouă etapă de viață, definită de calitate, disponibilitate limitată și reziliență pe termen lung. În contextul în care nu sunt așteptate livrări semnificative în viitorul apropiat, iar ratele de neocupare continuă să scadă, în special în centru, competiția se intensifică. Anticipăm că tranziția către spații de lucru eficiente și conforme cu standardele ESG va fi accelerată, susținând astfel predilecția către spații de calitate și facilitând cererea constantă din partea companiilor de dimensiuni mijlocii și stabile financiar”, a declarat Tudor Ionescu, Head of Leasing Office, CBRE România.
Stocul de spații comerciale a ajuns la 4,7 milioane mp, iar alți 78 000 mp se află în prezent în construcție, cu livrarea estimată pentru semestrul al doilea din 2025. Astfel, livrările totale preconizate pentru anul acesta ajung la 195 000 mp, în creștere cu 15% față de anul precedent – o confirmare a intensificării activității de dezvoltare.
Deși centrele comerciale dețin în continuare cea mai mare pondere din stoc (aproape 70%), sectorul parcurilor de retail și-a triplat dimensiunea în ultimii 10 ani, depășind pragul de 1 milion mp. În perioada următoare, sunt programate pentru livrare alte 8 parcuri de retail de dimensiuni medii (46.700 mp GLA), în special în orașe terțiare, unde accesul limitat la spații de shopping moderne stimulează cererea locală.
În același timp, CBRE semnalează un grad ridicat de ocupare în proiectele existente, susținut de o revenire evidentă a interesului consumatorilor pentru magazinele fizice și centrele comerciale. Noii retaileri care au intrat pe piața CEE în 2024 au atins un număr record de 99 de branduri, cu o creștere anuală de 40%. Centrele comerciale sunt alegerea preferată pentru 60% dintre aceștia, urmate de high street. Țările principale vizate rămân, alături de România, Cehia și Polonia.
„Piața de retail din România se remarcă printr-o activitate de dezvoltare intensă și un apetit tot mai mare din partea investitorilor. Observăm o accelerare a livrărilor, în special în orașele regionale, unde parcurile de retail rămân formatul preferat. Chiriașii își diversifică în continuare prezența, căutând eficiență operațională și mizând pe a atrage și converti clienți din aria geografică de proximitate, o tendință marcată și de intrarea notabilă a Sports Direct. Si pe sectorul de investment se remarcă tot mai multe tranzacții, retailul reprezentând 44% din volumul total al investițiilor din România în primul semestru al anului 2025. Retailul din România nu se mai află doar într-un proces de redresare, ci deja se repoziționează pentru o creștere durabilă pe termen lung”, a declarat Carmen Ravon, Head of Retail CEE & Romania, CBRE România.
Referitor la sectorul industrial, România a atins un nou record, cu un stoc de 8 milioane mp de spații industriale și logistice. În trimestrul al doilea din 2025, activitatea totală de închiriere a ajuns la 452 600 mp, o creștere de 11% față de anul precedent. Deși rezultatele din primul semestru sunt ușor sub nivelurile istorice din 2022 și 2023, dinamica puternică din T2 prefigurează un an cu performanțe notabile. La nivel național s-au încheiat 77 de tranzacții, dintre care 12 au depășit 10 000 mp, iar suprafața medie închiriată a fost de aproximativ 5 900 mp.
Bucureștiul a concentrat 66% din cei 452 600 mp totalizați în H1 2025 la nivel național (TLA), aflându-se cu 16 puncte procentuale peste media ultimilor cinci ani, consolidându-și statutul de regiune principală pentru sectorul industrial și logistic din România. Tendința este susținută de îmbunătățirile în derulare la nivel de infrastructură. Un exemplu de acest tip este deschiderea tronsonului sudic al autostrăzii A0, care permite acum tranzitul neîntrerupt pe ruta Curtea de Argeș – Constanța.
„2025 marchează un moment de cotitură, în care liderii din I&L au șansa să îmbrățișeze transformarea sistemică, să prioritizeze reziliența și să integreze sustenabilitatea ca avantaj strategic în companiile lor. Vedem schimbarea întâmplându-se sub ochii noștri: pentru prima dată în istorie, există un traseu continuu pe autostradă de la Constanța la Craiova, pe care camioanele îl pot parcurge fără a mai fi nevoite să circule pe drumuri naționale sau județene. Lungimea totală a autostrășilor aflate deja în uz totalizează 1 300 de km, cu alți 740 km în execuție activă. Schimbările care vor fi aduse pieței românești industriale și logistice vor fi tot mai vizibile în lunile și anii următori”, a declarat Răzvan Iorgu, Head of Leasing Industrial & Logistics, CBRE România.
Ca tendință generală, CBRE România raportează că piața imobiliară comercială din România intră într-o fază de consolidare, caracterizată de cerere susținută, scăderea ratelor de neocupare și intensificarea investițiilor în toate sectoarele majore, beneficiind în același timp de un apetit crescut din partea investitorilor. În acest context, perspectivele pentru 2025 și anii următori rămân optimiste.
EY a publicat studiul Responsible AI Pulse, care au relevat un decalaj semnificativ între încrederea conducătorilor executivi din companii cu privire la sistemele lor de inteligență artificială și nivelul actual al măsurilor de guvernanță implementate.
72% dintre liderii executivi sondați au declarat că organizațiile lor au „integrat și implementat la scară largă inteligența artificială” în majoritatea inițiativelor sau în toate, iar aproape toți (99%) sunt cel puțin pe cale de a face acest lucru, însă doar o treime dintre companii dispun de protocoale adecvate pentru a respecta toate aspectele cadrului EY pentru utilizarea adecvată a inteligenței artificiale.
Acest studiu este primul dintr-o serie care își propune să evalueze modul în care companiile percep și integrează practicile adecvate în materie de inteligență artificială în modelele de afaceri, în procesele decizionale și în strategiile lor de inovare. Informațiile au fost colectate în intervalul martie – aprilie 2025, de la 975 de conducători executivi din 21 de țări.
Concluziile au mai evidențiat o diferență substanțială de percepție între liderii de companii și populația generală. Aproape două treimi dintre conducătorii executivi (63%) consideră că sunt pe aceeași lungime de undă cu consumatorii în ceea ce privește percepțiile referitoare la inteligența artificială și utilizarea acesteia. Totuși, această perspectivă contrastează puternic cu concluziile recentului studiu EY AI Sentiment Index Study, care a constatat că, în medie, consumatorii sunt de peste două ori mai preocupați decât executivii în privința unor aspecte legate de inteligența artificială.
Printre preocupările exprimate se numără măsura în care organizațiile nu își asumă responsabilitatea în situațiile de utilizare negativă a inteligenței artificiale (58% dintre consumatori, față de 23% dintre executivi), precum și nerespectarea de către organizații a politicilor și reglementărilor privind inteligența artificială (52% dintre consumatori, față de 23% dintre executivi). Deși există un consens general în anumite privințe, cum ar fi valoarea utilizării inteligenței artificiale pentru automatizarea activităților de rutină (63% dintre consumatori, față de 57% dintre executivi) și pentru simplificarea activităților ce necesită pregătire tehnică sau formare academică (67% dintre consumatori, față de 59% dintre executivi), diferențele nete în multe dintre domeniile esențiale produc un decalaj semnificativ, pentru care liderii de companii trebuie să găsească soluții.
Deși, la nivel individual, majoritatea companiilor dispun de principii privind utilizarea adecvată a inteligenței artificiale, în medie, organizațiile dețin măsuri de control solide doar pentru trei dintre cele nouă aspecte, printre care se numără responsabilitatea, conformitatea și securitatea.
Alte concluzii importante:
Directorii generali reduc decalajul dintre atitudinile executivilor și cele ale consumatorilor
În rândul liderilor executivi, directorii generali (CEO) manifestă un scepticism și o prudență mai pronunțate, fiind constant cel mai puțin înclinați să afirme că organizațiile lor dispun de măsuri de control solide cu privire la inteligența artificială. Sub doi din zece directori generali (18%) declară că organizația lor dispune de măsuri de control robuste pentru echitatea și imparțialitatea inteligenței artificiale, comparativ cu media de 33% la nivelul tuturor executivilor. În plus, doar 14% dintre directorii generali sunt de părere că sistemele lor de inteligență artificială respectă reglementările, comparativ cu 29% dintre colegii lor din conducerile executive.
Esențial de remarcat este faptul că directorii generali se apropie cel mai mult de percepțiile și atitudinile consumatorilor în ceea ce privește inteligența artificială, în comparație cu ceilalți lideri executivi. Nivelul mediu de preocupare în rândul directorilor generali față de principiile utilizării adecvate a inteligenței artificiale este de 38%, sub nivelul mediu în rândul consumatorilor (53%), dar semnificativ mai ridicat decât cel înregistrat în cazul celorlalte funcții de conducere, care variază între 23% și 28%.
Guvernanța rămâne în urma inovației
Deși liderii executivi cred pe deplin în potențialul tehnologiei, aproximativ jumătate dintre aceștia recunosc că este dificil să elaboreze sisteme de guvernanță pentru actualele tehnologii de inteligență artificială și că sistemele existente nu sunt pregătite pentru următoarea generație de tehnologii de inteligență artificială. Această situație este totuși cunoscută, iar 50% dintre organizații realizează investiții semnificative sau ample în elaborarea unor cadre de guvernanță pentru riscurile și provocările asociate acestor tehnologii emergente în domeniul inteligenței artificiale.
Planurile viitoare de adoptare a inteligenței artificiale depășesc gradul de conștientizare a riscurilor
Aproape toți liderii executivi se așteaptă să utilizeze tehnologii emergente de inteligență artificială în următorul an. Deși trei sferturi (76%) dintre companiile intervievate folosesc în prezent sau intenționează să utilizeze inteligența artificială autonomă în următorul an, doar 56% sunt familiarizate cu riscurile asociate. Discrepanțe și mai mari se înregistrează în alte domenii emergente, cum ar fi generarea de date sintetice, unde 88% dintre companii utilizează deja această tehnologie, însă doar 55% sunt conștiente de riscuri.
Raj Sharma, EY Global Managing Partner – Growth and Innovation, a declarat: „Îngrijorările consumatorilor legate de responsabilitatea în utilizarea inteligenței artificiale afectează încrederea în brand, ceea ce îi plasează pe directorii generali în prima linie a acestor dezbateri. Conducătorii executivi trebuie să abordeze aceste probleme prin elaborarea unor strategii adecvate menite să atenueze riscurile asociate cu inteligența artificială și prin manifestarea de transparență în ceea ce privește utilizarea și protejarea acestei tehnologii în cadrul organizației lor”.
În intervalul martie – aprilie 2025, EY a realizat un sondaj în rândul a 975 de conducători executivi dintr-o gamă de șapte funcții, printre care directori generali, directori financiari, directori de resurse umane, directori de tehnologia informației, directori operaționali, directori de marketing și directori de risc. Toți respondenții aveau un anumit nivel de responsabilitate în ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale în cadrul organizației lor. Respondenții au provenit din organizații cu venituri anuale de peste 1 miliard de USD, din toate sectoarele economice importante și din 21 de țări din regiunile America, Asia-Pacific (APAC) și Europa, Orientul Mijlociu, India și Africa (EMEIA).
O tremie dintre companiile multinaționale (34%) susțin că introducerea unor tarife comerciale suplimentare sau a unor bariere netarifare ar avea un impact semnificativ asupra activității lor, în timp ce 57% afirmă că impactul ar fi unul moderat, iar pentru a atenua efectele unor astfel de măsuri, aproape 30% ar majora prețurile, iar 16% ar lua în calcul relocarea producției în altă țară sau exportul pe alte piețe, se arată în Deloitte 2025 Global Tax Policy Survey. Conform studiului, monitorizarea tarifelor și a reacțiilor pe care le generează reprezintă una dintre caracteristicile cheie ale politicii fiscale globale în 2025, dat fiind că acestea ar putea să înlocuiască anumite politici fiscale naționale, în circumscripții aflate în căutarea unor avantaje competitive pe plan global.
Studiul analizează impactul pe care cinci teme fiscale majore îl au asupra activității companiilor multinaționale, respectiv aspectele legate de transparență și raportare (pe primul loc, la fel ca în 2024), urmate de digitalizarea sistemelor fiscale, criteriile de sustenabilitate (în urcare de pe locul cinci anul trecut, cu mențiunea că studiul a fost efectuat înainte de simplificarea majoră a cerințelor de raportare pe teme de sustenabilitate din Uniunea Europeană, prin pachetul Omnibus I), reforma fiscală internațională (impozitul minim pe cifra de afaceri – Pilonul II din reforma OCDE) și implicațiile fiscale legate de forța de muncă.
Prima temă – aspectele legate de transparență și raportare – continuă să preocupe companiile multinaționale prin prisma poverii administrative pe o implică. Astfel, 82% dintre participanții la studiu estimează că, în următorii doi-trei ani, vor crește cerințele de transparență a datelor fiscale, având în vedere, în principal, obligațiile aferente raportării publice țară cu țară (Public Country-by-Country Reporting – Public CbC) și criteriile de sustenabilitate.
Referitor la a doua temă, digitalizarea sistemelor fiscale, 86% dintre participanți spun că autoritățile naționale continuă să facă progrese în adoptarea modelului OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) de administrare fiscală 3.0 – o administrație modernă și digitală. Însă, în timp ce 77% estimează efecte benefice, precum îmbunătățirea relației dintre contribuabili și autoritatea fiscală, economie de timp și de resurse la conformarea fiscală etc., 22% se așteaptă la creșterea costurilor și a complexității procedurilor de raportare. Spre exemplu, există tot mai multă îngrijorare cu privire la faptul că procesele automatizate, precum facturarea electronică, ar putea introduce mai multă complexitate decât simplificare în raportările fiscale, mai reiese din studiu.
Sustenabilitatea, a treia temă de impact anul acesta, care a urcat două locuri față de anul trecut, reprezintă o prioritate absolută pentru mai mult de jumătate dintre participanții la studiu. La momentul colectării datelor, peste 90% dintre companii se așteptau la un impact major din partea mecanismului UE de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM).
Ca urmare a evoluțiilor din reforma fiscală internațională (implementarea impozitului minim pe profit la nivel global – Pilonul II din acordul OCDE), aproape jumătate din participanții la studiu se așteaptă să plătească impozite mult mai mari, în timp ce un procent similar anticipează doar o creștere marginală a taxelor din această cauză.
Din perspectiva forței de muncă, a cincea temă analizată, activitatea transfrontalieră la distanță continuă să reprezinte o provocare atât pentru întreprinderi, cât și pentru autoritățile naționale. În acest caz, cei mai mulți participanți au invocat reglementările legate de impozitul pe profit (76%), cum ar fi prețurile de transfer și riscurile legate de crearea de sedii permanente, dar și taxele pe muncă ( 69%) și contribuțiile sociale (58%).
„La cele cinci teme de impact analizate în studiu se adaugă și incertitudinea tot mai pregnantă cu privire la regulile fiscale care guvernează cooperarea între mai multe jurisdicții, cum ar fi reglementările emise în baza recomandărilor OCDE sau directivele europene. În trecut, acestea erau subiectul unor dezbateri întinse pe ani sau chiar pe decenii, în anumite cazuri, dar mai nou se consemnează schimbări mult mai rapide, care pun companiile în dificultate din perspectiva planurilor pe termen lung. Modificarea în regim de urgență a cerințelor de raportare privind sustenabilitatea, tarifele comerciale anunțate sau impuse de SUA mai multor țări și contramăsurile acestora din urmă sunt doar câteva exemple care au luat prin surprindere comunitatea de afaceri internațională. La acestea se adaugă și anunțul UE potrivit căruia finanțarea planurilor din zona de apărare ar putea avea drept sursă inclusiv o taxă asupra companiilor care își desfășoară activitatea și vând în UE, cu cifra de afaceri de cel puțin 100 de milioane de euro. Această incertitudine se manifestă și asupra companiilor multinaționale care activează în România, astfel că acestea ar trebui să pledeze, individual sau la nivel de grup, pentru intensificarea cooperării internaționale în direcția asigurării coerenței și predictibilității reglementărilor în domeniul fiscal”, a declarat Dan Bădin, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.
Studiul Deloitte 2025 Global Tax Policy Survey, ajuns la a 12-a ediție, este realizat anual, începând din 2014, în rândul reprezentanților departamentelor de taxe și al directorilor financiari, pentru a analiza impactul noilor reglementări fiscale aplicabile la nivel internațional asupra companiilor din întreaga lume. Studiul din acest an cuprinde opiniile exprimate de peste 1.100 de reprezentanți ai companiilor din 28 de țări.
Boston Consulting Group (BCG) a prezentat rezultatele celei de-a 11-a ediții a Altagamma Consumer & Retail Insight, studiul anual care analizează comportamentul consumatorilor de lux și evoluția canalelor de retail. Raportul dezvăluie o polarizare tot mai accentuată a pieței: deși clienții ultra-high-end reprezintă doar 0,1% din totalul consumatorilor, aceștia generează 37% din valoarea globală a pieței de lux, consolidându-și statutul de segment strategic pentru brandurile premium.
Potrivit studiului, acești clienți cheltuiesc, în medie, peste 50.000 € pe an pentru bunuri și servicii de lux, suma ajungând până la 360.000 € în categoriile de lux personal (bijuterii, ceasuri, modă, parfumuri, cosmetice) și până la 500.000 € atunci când sunt incluse automobilele de lux, wellness și longevitatea. Nu doar segmentele ultra-premium, precum iahturile și avioanele private, sunt dominate de această categorie, ci și domenii precum design interior (71% din piață), vinuri și băuturi fine (66%) și produse iconice de lux personal, precum ceasurile și bijuteriile (34%).
Tendințe cheie
Creșterea este susținută în special de categoriile cu un puternic component experiențial: design interior, artă, wellness și longevitate, fine dining, ospitalitate de lux și automobile premium. Categoria „health-as-wealth”, care îmbină estetica, starea de bine și valoarea personală, este în plină expansiune, cu o prognoză de creștere a cheltuielilor de aproximativ 10% în următoarele 18 luni.
În același timp, segmentul aspirațional – consumatorii care cheltuiesc sub 5.000 € anual pentru lux – a înregistrat o scădere de la 74% din piață în 2013 la 61% în prezent. Aproximativ 35% dintre acești consumatori și-au redus achizițiile în ultimul an, fenomen accentuat în China (45%), dar vizibil și în Europa și SUA (circa 30%). Printre cauze se numără creșterea prețurilor percepută ca nejustificată, diminuarea percepției valorii și prudența financiară sporită.
„Luxul a fost odinioară domeniul exclusiv al celor puțini. În goana după volum, o parte din industrie și-a pierdut ADN-ul și a schimbat exclusivitatea pe acoperire, stabilitatea pe volatilitate. Datele arată clar: brandurile care au rămas concentrate pe clienții de top nu doar că rezistă, ci performează semnificativ mai bine,” a declarat Filippo Bianchi, Managing Director și Global Head of Luxury la BCG.
Nevoile clienților de top
Acești consumatori nu caută doar produse, ci și o relație profundă cu brandul. 60% spun că sunt copleșiți de marketingul excesiv și impersonal, iar 80% își doresc spații intime și exclusiviste în magazine, în locul unor experiențe standardizate și aglomerate. Calitatea produsului este considerată de 90% dintre ei drept un criteriu non-negociabil, însă percepția asupra meșteșugului și transparenței lanțului de aprovizionare este încă sub așteptări.
„Calea de urmat începe de la nucleu: mai puțin zgomot, mai mult sens. Clienții de top cer excelență, conexiune și recunoaștere personală. Brandurile care se pot realinia rapid în jurul acestor valori vor conduce noua etapă a pieței,” a adăugat Guia Ricci, Managing Director și Partner la BCG.
Transformarea retailului de lux
Studiul subliniază și schimbările structurale în retail. Modelul mono-brand continuă să se extindă, cu magazine mai mari, adaptate specificului fiecărui oraș și strâns legate de ADN-ul brandului, în timp ce retailul multi-brand tradițional – magazine universale și buticuri independente – traversează o criză profundă. În ciuda potențialului, platformele online multi-brand nu au reușit să construiască modele sustenabile, iar încercările unor actori precum Farfetch de a domina piața nu au avut succes.
Viitorul canalelor multi-brand ar putea fi modelat de jucători hibrizi – colaborări între retaileri consacrați și giganți tehnologici (precum Amazon + Saks), formate inovatoare din Japonia (Seibu Ikebukuro) sau expansiunea brandurilor de fast fashion în zona premium (Inditex, Shein, Temu). În anumite categorii, „category killers” precum Sephora, EssilorLuxottica sau Rolex/Bucherer continuă să prospere datorită specializării și economiilor de scară.
Schimbări geografice și noi huburi de avere
Raportul BCG arată și o redistribuire globală a averii. Deși America de Nord rămâne epicentrul HNWI (High Net Worth Individuals), noi centre de creștere apar în India și Asia de Sud-Est. La nivel global, populația HNWI depășește 940.000 de persoane, cu o creștere estimată de 9% anual ca număr și 8% ca valoare totală a averii până în 2030. Această dinamică va remodela fluxurile comerciale și va genera oportunități pentru brandurile care știu să penetreze piețele emergente.
Provocarea identificării clienților valoroși
Un alt punct critic semnalat de studiu este lipsa de precizie în identificarea potențialilor clienți de top. 70% dintre aceștia nu sunt recunoscuți corect de branduri din cauza sistemelor CRM depășite și a modelelor de segmentare insuficient de sofisticate. Doar două dintre cele nouă branduri preferate de acești consumatori îi tratează conform potențialului real. Aceasta reprezintă o oportunitate strategică majoră pentru jucătorii care investesc în tehnologii avansate de analiză și personalizare.
În concluzie, succesul în noua eră a luxului nu va depinde de volum, ci de capacitatea brandurilor de a-și cunoaște clienții cei mai valoroși și de a le oferi experiențe personalizate, de înaltă calitate și relevante. Recentrându-se pe relație, experiență, calitate și identificarea corectă a clienților, companiile pot construi creștere sustenabilă pe termen lung.
Platforma de tranzacționare și investițiim eToro Group Ltd. („eToro” sau „Compania”) (NASDAQ: ETOR) a anunțat rezultatele financiare pentru al doilea trimestru încheiat la 30 iunie 2025.
„Sunt mândru de echipa eToro pentru că a înregistrat un alt trimestru puternic, extinzând în mod semnificativ inovarea produselor noastre și prezența geografică. În al doilea trimestru, am oferit tranzacționare 24/5 pentru acțiuni din SUA, am introdus noi portofolii pe termen lung în parteneriat cu Franklin Templeton și am lansat produse de economisire în Franța, consolidând în același timp prezența noastră în Asia prin noul nostru hub din Singapore. Aceste progrese reflectă angajamentul nostru de a face investițiile mai simple și mai accesibile pentru comunitatea noastră globală. Privind în viitor, suntem încântați să continuăm dezvoltarea de tehnologii precum tokenizarea și instrumentele AI, care credem că vor transforma modul în care investitorii individuali interacționează cu piețele și vor crea noi oportunități de creștere. Pe măsură ce continuăm să ne punem în aplicare strategia, rămânem încrezători în capacitatea noastră de a genera valoare durabilă pentru utilizatorii și acționarii noștri”, a comentat Yoni Assia (foto), CEO și cofondator al eToro.
„Suntem foarte mulțumiți de rezultatele din al doilea trimestru al anului 2025, primul ca firmă cotată la bursă. Contribuția netă a crescut cu 26% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar EBITDA ajustat a crescut cu 31% față de aceeași perioadă a anului trecut, reflectând accentul pe care îl punem pe creșterea profitabilă a veniturilor”, a declarat Meron Shani, director financiar al eToro.
Repere financiare și ale produselor pentru al doilea trimestru al anului 2025[1]
Contribuția netă a crescut cu 26% față de anul precedent, ajungând la 210 milioane de dolari, comparativ cu 167 milioane de dolari în al doilea trimestru al anului 2024, impulsionată în principal de creșterea activității de tranzacționare.
Venitul net (GAAP) a fost de 30,2 milioane de dolari, comparativ cu 30,6 milioane de dolari în al doilea trimestru al anului 2024, și a inclus 15 milioane de dolari din IPO și alte costuri conexe.
Venitul net ajustat (non-GAAP) a fost de 54,2 milioane de dolari, comparativ cu 44,2 milioane de dolari în al doilea trimestru al anului 2024.
EBITDA ajustat (non-GAAP) a crescut cu 31% față de anul precedent, ajungând la 72 de milioane de dolari, comparativ cu 55 de milioane de dolari în al doilea trimestru al anului 2024, în mare parte datorită creșterii veniturilor și gestionării disciplinate a costurilor.
EPS diluat ajustat(non-GAAP) a fost de 0,56 dolari, comparativ cu 0,51 dolari în al doilea trimestru al anului 2024.
Conturile finanțate au crescut cu 14% de la an la an, ajungând la 3,63 milioane, comparativ cu 3,17 milioane în al doilea trimestru al anului 2024. Aceasta a fost determinată în principal de eforturile continue de achiziție și retenție a utilizatorilor, precum și de achiziția aplicației australiene de investiții Spaceship în 2024.
Activele administrate au crescut cu 54% de la an la an, ajungând la 17,5 miliarde de dolari, comparativ cu 11,3 miliarde de dolari în al doilea trimestru al anului 2024.
Numerarul, echivalentele de numerar și investițiile pe termen scurt erau de 1,2 miliarde de dolari la 30 iunie 2025.
Au fost lansate produse cheie în domeniul AI, tokenizării, economisirii și eToro Money în cadrul celor patru piloni ai noștri: tranzacționare, investiții, gestionarea averii și neo-banking.
Repere ale activitățiieToro a continuat să se concentreze pe o creștere durabilă și profitabilă în al doilea trimestru, lansând produse și servicii pentru a sprijini utilizatorii în fiecare etapă a parcursului lor investițional.
Tranzacționare: eToro și-a consolidat oferta de tranzacționare odată cu lansarea tranzacționării 24/5 pentru 100 de acțiuni americane, permițând utilizatorilor să tranzacționeze non-stop. Compania și-a extins oferta de criptoactive în SUA la peste 100, aliniindu-se astfel la acoperirea sa globală de peste 130. În plus, eToro a anunțat strategia sa de tokenizare și lansează acțiuni tokenizate listate în SUA, punând bazele pentru acțiuni tokenizate cu capacități de transfer în viitor. Contractele futures și contractele futures de tip spot au devenit, de asemenea, accesibile unui număr mai mare de investitori, oferind noi oportunități de diversificare.
Investiții: eToro a lansat o suită de portofolii Alpha ca parte a ofertei sale Smart Portfolio. Aceste strategii bazate pe inteligență artificială sunt construite folosind analize avansate ale mai multor surse de date, inclusiv bazele de date proprii ale eToro. În plus, eToro a anunțat un parteneriat cu Franklin Templeton pentru lansarea unor noi portofolii care oferă strategii de investiții cu dată țintă. Inovația în domeniul AI continuă să joace un rol cheie în cadrul companiei, evidențiată prin introducerea Tori, un asistent bazat pe AI, construit pe cele mai recente modele LLM, care oferă informații personalizate, îndrumare pe platformă și suport educațional. Compania a lansat, de asemenea, o suită de instrumente și API-uri bazate pe AI pentru a permite construirea și personalizarea strategiilor avansate.
Gestionarea averii: Ca parte a strategiei sale de investiții pe termen lung, eToro a continuat să își îmbunătățească soluțiile de gestionare a averii, lansând produse de economisire pe piața franceză, inclusiv pensii (PER) și asigurări de viață, oferind utilizatorilor acces la investiții pe termen lung, cu avantaje fiscale, direct pe platformă. Compania a extins investițiile recurente dincolo de Marea Britanie și UE, în Emiratele Arabe Unite, permițând mai multor utilizatori să automatizeze contribuțiile la acțiuni, ETF-uri și criptomonede.
Neo-banking: Lansarea la nivel european a cardului eToro Money a transformat cheltuielile zilnice în constituirea unui portofoliu, cu recompense de 4% sub formă de cumpărări de acțiuni, beneficii de călătorie premium și comisioane valutare de 0%. Cardul completează oferta IBAN locală a eToro, permițând gestionarea fără probleme a cheltuielilor, depozitelor și investițiilor pe întreaga platformă.
Expansiune globală: eToro și-a activat licența pentru servicii de piețe de capital acordată de Autoritatea Monetară din Singapore (MAS). Acest lucru consolidează prezența eToro în regiunea Asia-Pacific, stabilind Singapore ca sediu central în Asia, susținut de talente locale, parteneriate strategice și contribuții la ecosistemul fintech din Singapore.
[1] Pentru informații suplimentare și o ajustare la GAAP pentru toate indicatorii financiari non-GAAP, consultați „Indicatori financiari non-GAAP și indicatori cheie de performanță” la linkul de mai jos. Marja EBITDA ajustată se bazează pe contribuția netă. Mai multe detalii aici
Administrația Națională „Apele Române” (A.N.A.R.) dorește să clarifice informațiile apărute recent în spațiul public referitoare la presupusa întârziere în operaționalizarea aplicației „Radarul Balastierelor”. Aceste afirmații nu corespund realității, proiectul fiind implementat conform graficului și etapelor stabilite. Mai mult decât atât, nu s-a solicitat până în prezent comunicarea unui calendar distinct pentru punerea în funcțiune a aplicației „Radarul Balastierelor”. Elaborarea unui astfel de calendar cu termene precise este condiționată de timpul de realizare a unui act normativ însoțit de standarde tehnice clare de aplicare pentru fiecare actor instituțional implicat.
Radarul Balastierelor este o platformă digitală integrată, concepută pentru managementul și monitorizarea exploatărilor de agregate minerale (balastiere). În plus, aplicația are ca scop centralizarea interacțiunilor dintre instituțiile de stat responsabile Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (M.M.A.P.), Administrația Națională „Apele Române” (A.N.A.R.), Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier Petrolier Și Al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (A.N.R.M.P.S.G.), Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate (A.N.P.M.A.P.) și companiile private/societăți comerciale, facilitând un proces transparent, eficient și în conformitate cu legislația în vigoare. Totodată, aplicația facilitează un context informațional detaliat pentru instituțiile de control în domeniul exploatărilor de agregate minerale (Inspecția Apelor, Garda Națională de Mediu, Poliția Română).
Aplicația oferă un mediu unic pentru gestionarea documentelor esențiale, cum ar fi avize (inclusiv avize de însoțire a mărfii), autorizații, acorduri și permise de exploatare, simplificând fluxurile operaționale și informarea publicului.
În data de 09.07.2024, Administrația Națională „Apele Române” a contractat realizarea aplicației Web și a aplicației mobile Radarul Balastierelor, ulterior aplicația a fost recepționată în data de 18.12.2024, întregul procesul de realizare al aplicației „Radarul Balastierelor” fiind coordonat și supravegheat de către reprezentanții instituției noastre.
Având în vedere atât complexitatea aplicației, cât și faptul că managementul și monitorizarea exploatărilor de agregate minerale (balastiere) necesită implicarea mai multor instituții, ulterior recepționării aplicației „Radarul Balastierelor”, Administrația Națională „Apele Române” a realizat mai multe demersuri (analize, consultări, crearea unui grup tehnic de lucru pentru implementare, ședințe de lucru) cu toți actorii instituționali implicați, inclusiv cu Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor.
În urma acestor demersuri, în data de 29.05.2025, Administrația Națională „Apele Române” a demarat implementarea unei etape pilot al aplicației software „Radarul Balastierelor”, care se va desfășura în perioada 02.06.2025-05.09.2025, după un calendar bine stabilit, cuprinzând 3 (trei) etape distincte:
Etapa I – crearea conturilor cu drept de administrator și drept de acces în cadrul aplicației „Radarul Balastierelor” și explorarea aplicației (perioada: 02.06.2025-20.06.2025). Raport privind modul de funcționare și derulare a etapei I (perioada: 20.06.2025-25.06.2025).
Etapa II – introducerea datelor privind reglementarea perimetrelor de extragere a agregatelor minerale (perioada: 25.06.2025-25.07.2025). Raport privind modul de funcționare și derulare a etapei II (perioada: 25.07.2025-30.07.2025).
Etapa III – verificarea în teren de către inspectori de specialitate în gospodărirea apelor din cadrul A.B.A. – I.B.A. a modului în care sunt introduse avizele de însoțire a mărfii de către persoanele juridice din domeniul extragerii agregatelor minerale, selectate să participe în etapa pilot a aplicației „Radarul Balastierelor” (perioada: 30.07.2025-01.09.2025). Raport privind modul de funcționare și derulare a etapei III (perioada: 01.09.2025-05.09.2025);
Scopul desfășurării acestei etape pilot a aplicației „Radarul Balastierelor” este testarea aplicației în timp real, identificarea unor eventuale disfuncționalități și remedierea acestora, precum și pregătirea aplicației pentru faza de implementare și punere în funcțiune. După finalizarea etapei pilot a aplicației „Radarul Balastierelor”, Administrația Națională „Apele Române” va proceda la remedierea unor eventuale disfuncționalități ale aplicației întâlnite în urma testării.
În concluzie, Administrația Națională „Apele Române”, împreună cu actori instituționali implicați vor elabora un plan concret cu un calendar stabilit pentru punerea în funcțiune a aplicației „Radarul Balastierelor”, după finalizarea etapei pilot.
Vom reveni cu informații actualizate ori de câte ori este necesar, astfel încât stadiul de implementare a aplicației „Radarul Balastierelor” să fie transparent și accesibil publicului.
Compania TRANSAVIA, caracterizată ca „liderul sectorului avicol din România”, anunță lansarea noii game Fragedo Crunch your Lunch, care „aduce echilibrul perfect între tradiție și modernitate, tehnologie și pasiune pentru gust autentic, fără compromisuri la calitate, prospețime sau valoare nutrițională.
Cele trei produse din piept de pui întreg, gata de gătit, Șnițel, Bites și Strips, redefinesc modul în care românii se pot bucura de savoarea autentică a puiului premium, combinând tehnologie de vârf, ingrediente de calitate superioară și un plus de inovație pentru o experiență de neegalat, fără efort și convenabil”.
Ciprian Oprea, director comercial, TRANSAVIA: „Noua gamă Fragedo Crunch your Lunch, disponibilă în magazinele din comerțul modern din țară în trei variante, Șnițel, Bites și Strips, redefinește așteptările consumatorilor moderni care nu acceptă compromisuri: piept de pui întreg premium, cu conținut ridicat de proteine, fraged și suculent, cu un înveliș auriu, incredibil de crocant cu ovăz, multicerale sau zară(buttermilk). Ne dorim ca toate familiile din România să se bucure de această gamă gata de gătit, și să aducă savoare în bucătărie, fără compromisuri de gust, calitate sau buget. Știm că românii caută produse de încredere, cu ingrediente sigure, de calitate înaltă și un raport optim calitate-preț, iar această gamă este răspunsul nostru la aceste nevoi.”
Un proces meticulos și tehnologie de vârf pentru gustul, textura și crunch-ul perfecte
TRANSAVIA subliniază că, pentru a obține combinația perfectă între crocant și suculent, „folosește tehnologia ultramodernă Marel i-CUT, care asigură porționare precisă și elimină risipa alimentară. Iar datorită metodelor avansate de coacere și prăjire, fiecare produs din gama Fragedo Crunch your Lanch este uniform, savuros și gata de gătit în câteva minute”.
Cristina Lupșan, director calitate, Sector industrializare, TRANSAVIA: „Folosim tehnologie avansată, iar echipele noastre de R&D și de Calitate și Siguranță a Produsului au selectat riguros ingredientele pe bază de standarde stricte de calitate și sustenabilitate. Am testat fiecare combinație de ingrediente și fiecare etapă a procesului de producție pentru a asigura un echilibru perfect între textură, gust și valoare nutrițională. Ne-am consultat cu consumatorii prin sesiuni de degustare pentru a ne asigura că fiecare produs din gamă oferă experiența gustativă pe care o promitem.”
După cum precizează TRANSAVIA, „în premieră, noua gamă vine și cu o noutate pentru consumatori:SmartCook by Fragedo – primul asistent de gătit AI din România care simplifică viața celor grăbiți, dar în căutare de rețete savuroase și fără prea mult efort. Este un asistent care îi poate ajuta și pe cei care scanează codul QR de pe ambalaj chiar în magazine, indicând sugestii de cumpărături care să înglobeze produsele compatibile pentru rețetele dorite”.
Carne de pui premium, 100% românească. Calitate „de la bob la furculiță”
Fragedo este recunoscut „mai mult decât un brand 100% românesc – este un angajament pentru excelență pe care echipa TRANSAVIA și la luat de peste 34 de ani. Afacerea de familie cu capital 100% românesc din spatele acestui brand de succes, este singura din România care deține un model de afacere complet integrat, de la bob la furculiță, cu facilități deținute. Practic, este singurul producător mare care crește și procesează exclusiv pui din propriile ferme. Controlul total al producției asigură trasabilitate completă și standarde superioare de siguranță și calitate și, fără îndoială, un gust, o frăgezime și o aroma pe care nu ai cum să nu le recunoști. Pe lângă certificările relevante la nivel internațional care garantează producția responsabilă și managementul robust al siguranței alimentare, precum GLOBAL SLP, ISO 22000:2018, BRCGS Food Safety și FSSC 22000, TRANSAVIA deține titlul de Furnizor al Casei Regale a României, iar a fost desemnat în ultimii 6 ani consecutive de părinții din România drept este desemnat „Nr. 1 Brand for Kids by Forbes România”.
Transavia precizează că „noua gamă Fragedo Crunch your Lunch este disponibilă în magazinele din comerțul modern din toată țara, oferind consumatorilor o soluție convenabilă, practică și rapidă pentru mese savuroase în familie. Cu un control riguros al calității, trasabilitate completă și utilizarea celor mai avansate tehnologii, gama aduce pe mesele românilor produse precum Șnițel, Bites sau Strips din piept de pui întreg, premium, gata de gătit, cu un gust inconfundabil”.
pastel nu doar filmează, ci rescrie scenariul în care brandurile își spun povestea. Agenția își consolidează strategic departamentul de producții video sub bagheta Dianei Gordon, Head of AV Production, și lansează o ofertă cu twist: până pe 30 septembrie 2025, dacă alegi unul dintre pachetele video, primești din partea casei livrabilele media, inclusiv spotul pentru cinema, atât din punct de vedere creativ cât și execuțional. Bonus? Ai timp până în martie 2026 să transformi ideea în realitate.
Diana Gordon, Head of AV Production, pastel:„Nu e doar hai să facem un video, ci hai să facem ceva ce lumea nu uită, content la care publicul nu dă skip”.
Într-un context în care conținutul video domină peisajul media și influențează decisiv comportamentul publicului, pastel a adoptat o direcție video-first și integrează procesul de producție. Sub coordonarea Dianei, departamentul de producții video al agenției reunește scenariști, art directori, regizori și directori de imagine cu experiență de peste două decenii și portofolii premiate la festivaluri internaționale.
Prin noul departament, pastel livrează proiecte video complete, de la strategie și concept, până la filmare și post-producție, cu o viteză de reacție mai mare, coerență creativă și calitate adaptate tuturor canalelor: TV, Digital, Social Media, Indoor sau cinema.
Oferta lansată de pastel, disponibilă până pe 30 septembrie 2025, include trei pachete de creație și producție video cu livrabilele media din partea casei, iar videoul pregătit pentru cinema gratuit:
A set you won’t forget – filmări la locație, povești autentice despre bussiness-ul clientului sau producții complete alături de regizori premiați internațional și casting profesionist, totul cu un look cinamtografic.
Not just a prompt – un concept inovator ce îmbină tehnologia AI cu creativitatea echipei, pentru decoruri generate digital, scenarii personalizate și soluții vizuale unice;
2D or not 2D – animație 2D catchy, stiluri vizuale unice și storytelling captivant.
„Videoul dă tonul, ritmul și emoția unei campanii. Cu această ofertă și cu structura integrată a departamentului AV, ne dorim să eliminăm barierele din calea producțiilor de calitate și să oferim brandurilor nu doar conținut, ci experiențe vizuale care rămân alături de public pe termen lung”, adaugă Diana Gordon, Head of AV Production, pastel.
Compania Kaufland își reafirmă susținerea pentru accesul la educație și anunță că, „la început de an școlar, vine în sprijinul familiilor cu oferte speciale la gama de rechizite. Începând de mâine, 13 august, părinții pot achiziționa ghiozdane și rechizite la prețuri accesibile, direct din toate magazinele Kaufland din țară.
De la pixuri și stilouri, mini-markere, blocuri de desen și creioane, până la seturi de geometrie, pensule și acuarele, produsele Talentus® stimulează creativitatea elevilor și contribuie la dezvoltarea abilităților lor. Oferta este completată de o gamă variată de ghiozdane moderne și colorate, disponibile începând de la 19,99 lei, alături de alte articole practice, esențiale pentru orice elev.
Compania își menține colaborarea cu furnizorii și pune la dispoziție caiete A5 de 40 de file, dictando sau matematică, la doar 0,39 lei bucata – un preț de neegalat pe piață. Aceste oferte continuă angajamentul Kaufland de a veni în sprijinul familiilor cu soluții avantajoase la cumpărături, în pragul noului an școlar”.
1% din vânzări pentru educația copiilor din comunități defavorizate ale Deltei Dunării
Kaufland subliniază că, prin noua campanie, „își reafirmă angajamentul față de educație și responsabilitate socială. În perioada 15 august-30 septembrie, 1% din vânzările produselor Talentus® va fi direcționat către programul StartEDU 3.0, desfășurat alături de Asociația Pastel.
Programul sprijină copiii din zone izolate ale Deltei Dunării, oferindu-le kituri educaționale complete, ateliere creative și sesiuni de dezvoltare personală. În 2024, peste 3.000 de produse au ajuns deja la elevii din C.A. Rosetti, Letea, Periprava și Sfiștofca. Inițiativa face parte din eforturile continue ale Kaufland de a susține accesul egal la educație și de a contribui la viitorul copiilor din comunități vulnerabile.
În plus, marca proprie Talentus® nu doar că oferă prețuri accesibile, dar respectă și principiile de sustenabilitate și protejare a mediului înconjurător. Kaufland investește în calitatea durabilă și siguranța articolelor sale marcă proprie. Drept dovadă, toate produsele din lemn sunt certificate FSC, iar articolele de papetărie poartă sigiliul Blauer Engel pentru hârtie reciclată.
Oferta este valabilă în toate magazinele Kaufland din România, în limita stocului disponibil”.
Economia globală se află într-un moment de răscruce, cu negocieri geopolitice volatile și fluctuații puternice pe piețele de mărfuri, care modelează în mod activ perspectivele piețelor globale. Iar investitorii încearcă să înțeleagă modul în care știrile le influențează portofoliile.
Evenimentul care captează atenția întregii lumi este summitul planificat între Donald Trump și Vladimir Putin, care va avea loc vineri în Alaska. Acesta nu este doar un eveniment diplomatic, ci un potențial punct de cotitură pentru întreaga arhitectură geopolitică europeană și mondială. Pe masa negocierilor se află găsirea unui armistițiu în Ucraina. Prețul care trebuie plătit pentru acesta este încă în discuție.
O evoluție pozitivă a negocierilor, chiar dacă doar parțială, ar avea un impact direct nu numai asupra fluxurilor de energie, petrolul revenind deja în centrul atenției, ci și asupra încrederii investitorilor internaționali. Un armistițiu, chiar și temporar, ar schimba imediat echilibrul pe piețele de mărfuri, pe piețele emergente și percepția riscului în Europa, cu repercusiuni care ar varia de la volatilitatea monedei euro la acțiunile din sectorul apărării (în mare parte în scădere săptămâna trecută) și la perspectivele inflației din zona euro.
Foarte sensibile la evoluția războiului, piețele petrolului au reacționat: prețul țițeiului Brent se află sub 67 de dolari pe baril, în scădere cu 5,33% în ultima lună și cu 18% față de aceeași perioadă a anului trecut. Țițeiul WTI oscilează în jurul valorii de 63 de dolari, ambele referințe fiind afectate de optimismul privind diplomația și relaxarea sancțiunilor, deși analiștii avertizează că orice regres ar putea determina o creștere bruscă a prețurilor.
România se bucură de o perioadă de liniște relativă datorită prețurilor mai scăzute ale petrolului. Cu toate acestea, ultimele date privind inflația pentru luna iulie au arătat o creștere la 7,8% față de aceeași lună a anului trecut. Prețurile combustibililor au scăzut cu aproape 1% față de anul trecut. Cea mai mare creștere a prețurilor s-a înregistrat în sectorul energiei electrice, care a crescut cu aproape 62% față de luna precedentă, în urma liberalizării prețurilor. Prețurile produselor nealimentare au crescut cu 8,18%, prețurile alimentelor cu 7,67% și serviciile cu 7,33% de la an la an. Față de luna iunie, prețurile s-au mărit în ansamblu cu 2,68%.
Există însă și categorii ale căror prețuri au înregistrat creșteri impresionante, cum ar fi prețurile fructelor proaspete, care au crescut cu 40% față de aceeași perioadă a anului trecut, transportul feroviar cu 17%, cacao și cafea, produse de uz personal cu 14% și serviciile poștale cu 12%. Banca Națională a României va avea o sarcină foarte dificilă în combaterea inflației, întrucât creșterea prețurilor din iulie nu a inclus majorările TVA-ului și ale accizelor la combustibili care au intrat în vigoare la 1 august. În acest context, o scădere a dobânzilor, care în prezent se situează la 6,5%, este exclusă. „Ratele dobânzilor vor fi real-negative pentru mai multe trimestre. Este important ca ratele dobânzilor să nu crească”, a declarat guvernatorul BNR Mugur Isărescu.
Inflația este un subiect important și în SUA – în această săptămână vor fi publicate datele privind indicele prețurilor de consum (IPC) și indicele prețurilor de producție (IPP) pentru luna iulie. Piața mizează pe o accelerare a IPC la 2,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, un nivel maxim în ultimele cinci luni, și pe o componentă de bază stabilă la 3%. Așteptările sunt palpabile: o cifră peste consens ar obliga Fed să reconsidere momentul unei posibile reduceri a ratei dobânzii, în timp ce o surpriză în sens invers ar redeschide ușa către politici mai puțin restrictive. Nu este vorba doar despre date. Săptămâna aceasta va fi confirmată numirea lui Stephen Miran în cadrul FOMC, un pas important pentru viitorul Rezervei Federale americane, și vor avea loc mai multe discursuri ale oficialilor Fed care ar putea oferi indicii despre sensibilitatea instituției la riscul indus de tarifele vamale și la noul context inflaționist.
Indicele prețurilor de producție (PPI), care se așteaptă să crească cu 0,2% după stagnarea din iunie, va oferi o imagine în timp real a tensiunilor din lanțurile de valoare. Atenția se va îndrepta, de asemenea, către componenta prețurilor de import/export, care este esențială pentru evaluarea impactului imediat al tarifelor vamale: o creștere semnificativă ar fi prima confirmare reală că războiul comercial a început deja să se reflecte în prețurile plătite de companii și consumatori.
Războiul comercial al președintelui Trump cu China a deschis astăzi, 12 august, un nou capitol, cu o nouă prelungire de 90 de zile, până la 10 noiembrie, a termenului limită pentru încheierea unui acord comercial. Dacă armistițiul nu ar fi fost prelungit, tarifele vamale americane la produsele chinezești ar fi crescut la cel puțin 54%. Investitorii analizează, de asemenea, detaliile războiului comercial al lui Trump și modul în care noile tarife pot afecta în mod direct costul inputurilor strategice, de la tehnologia de vârf la automobile și îmbrăcăminte, crescând presiunea asupra marjelor companiilor și, în consecință, asupra prețurilor finale pentru consumatorii americani. Riscul acestui război comercial este în primul rând politic: tensiunile continue alimentează o retorică a deglobalizării, care riscă să redefinească harta alianțelor economice pentru anii următori și afectează piețele globale și locale.
Conform ultimului sondaj eToro Retail Investor Beat, 26% dintre investitorii individuali la nivel global consideră că o posibilă recesiune a economiei mondiale reprezintă principalul risc extern pentru portofoliul lor, urmată de inflație și de un conflict internațional (19%). Investitorii români sunt mai ancorați în evenimentele locale, 24% dintre ei temându-se de o potențială recesiune a economiei românești, 23% considerând inflația drept principalul risc, în timp ce 22% se tem de o recesiune a economiei globale. Într-un fel, această săptămână ar putea atenua sau exacerba toate aceste temeri.
ROCA Investments și Grupul Adrem anunță finalizarea tranzacției în urma căreia ROCA Investments devine acționar minoritar în grupul energetic, cu o participație de 20% din acțiuni. Tranzacția a primit avizul Consiliului Concurenței.
Prezența Roca Investments în noua structură de acționariat va susține accelerarea planurilor strategice de dezvoltare și scalare ale Adrem. Investițiile vor fi direcționate, în principal, către extinderea și diversificarea proiectelor de tip EPC (Engineering, Procurement, and Construction), dezvoltarea infrastructurii pentru energie regenerabilă și digitalizarea rețelelor electrice. Prin aceste inițiative, grupul va crea noi oportunități de creștere, contribuind la modernizarea sistemului energetic și la consolidarea securității energetice a României.
Prin această tranzacție, ROCA Investments își reafirmă angajamentul față de misiunea asumată încă din 2018 – aceea de a stimula dezvoltarea economiei locale prin proiecte investiționale orientate către domenii din sectoare strategice ale economiei românești, cu potențial real de transformare pe termen lung. Adrem reflectă pe deplin această viziune, fiind un business antreprenorial solid, orientat spre inovație și deschis către piețele regionale.
„Viitorul României depinde de puterea sectoarelor sale strategice. Infrastructura energetică este unul dintre cele mai importante, iar investiția ROCA Investments în Adrem reprezintă un pas decisiv către consolidarea acestui domeniu. Parteneriatul cu Corneliu Bodea înseamnă alăturarea experienței și energiei echipei noastre unui lider național vizionar, pentru a construi împreună un sector vital pentru țară”, declară Rudi Vizental, CEO și co-fondator ROCA Investments.
„Intrarea în acționariat a ROCA Investments susține obiectivul Adrem de a atrage capital local pentru dezvoltarea accelerată a grupului, ce va fi condus în continuare de echipa actuală de management. Este un pas important către consolidarea unei povești de succes românești, care își propune în continuare să fie un exemplu de performanță în piața locală”, adaugă Corneliu Bodea, CEO, Adrem.
ROCA Investments este una dintre primele companii de private equity de pe piața locală. Cu un model investițional unic în România, de tip buy and build, ROCA Investments își propune să contribuie la creșterea companiilor românești cu potențial regional și internațional prin investiții strategice și soluții orientate spre rezultate. În doar șapte ani, compania a investit în peste 20 de afaceri antreprenoriale locale și a realizat exituri de succes precum Romcargo, Frigotehnica și, recent, Artesana. Filosofia ROCA Investments are la bază parteneriate puternice, transparență și un angajament ferm de a genera impact real și durabil în mediul antreprenorial românesc.
Fondat în 1992 ca o afacere de familie cu 100% capital românesc, grupul Adrem numără astăzi peste 1.600 de angajați și o rețea de peste 30 de sedii la nivel național. Recunoscut pentru soluțiile și serviciile dedicate domeniului energetic, grupul gestionează o arie extinsă de activități, de la proiecte complexe de antreprenoriat general pentru clienți B2B, până la la proiecte de eficiență energetică pentru clienți B2C. Adrem asigură lucrări de dezvoltare, modernizare, digitalizare și mentenanță a rețelelor electrice, precum și managementul contorizării inteligente. Totodată, grupul dezvoltă și oferă soluții la cheie de eficientizare și consum inteligent, dedicate segmentelor B2B și B2C, precum sisteme fotovoltaice, soluții de stocare, pompe de căldură și stații de încărcare ale autovehiculelor electrice.
Curtea de Conturi recomandă autorităților administrației publice locale să asigure condițiile necesare funcționării eficiente a sistemului de integritate instituțională și să aplice în mod real măsurile prevăzute de legislația în vigoare privind promovarea eticii și prevenirii corupției. Recomandările au fost formulate în contextul auditării sistemelor de integritate organizațională în administrația publică locală, pentru perioada 2023–2024, demers realizat în conformitate cu Strategia Națională Anticorupție (SNA) 2021–2025[1].
Construit pe baza modelului propus de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD)[2], auditul a vizat modul în care autoritățile locale pun în practică principiile de etică și integritate instituțională. Mai exact, evaluarea s-a concentrat pe patru direcții-cheie: existența și cunoașterea codului de conduită în cadrul instituțiilor publice, implicarea conducerii autorităților locale în promovarea unui climat etic, mecanismele prin care angajații sunt ghidați să acționeze corect și transparent, precum și modul în care este monitorizat și controlat comportamentul etic la nivel organizațional.
Pentru realizarea acestui demers, au fost trimise chestionare standardizate către 150 de instituții – consilii județene și primării de municipii din întreaga țară. Cu un grad de răspuns de 74% (111 entități), auditul oferă o perspectivă asupra realităților privind integritatea instituțională la nivel local. Pe baza datelor colectate digital, Curtea de Conturi a analizat tendințele generale, a identificat disfuncționalitățile frecvente și a scos în evidență câteva exemple de bună practică.
Constatări principale:
100% dintre entitățile respondente au un cod de etică aprobat, însă doar 63% au confirmat că acesta se aplică tuturor categoriilor de personal, inclusiv demnitarilor și personalului din cabinete.
68% dintre entități nu au organizat sesiuni de instruire etică în ultimii doi ani, evidențiind o carență semnificativă în educația continuă în acest domeniu.
93% dintre entități au desemnat un consilier de etică, dar doar 28% au raportat organizarea de sesiuni de instruire etică, iar activitatea consilierilor este adesea limitată la sarcini formale.
85% dintre entități dispun de proceduri pentru sesizarea abaterilor etice, însă doar 60% au raportat gestionarea efectivă a unor astfel de cazuri.
Comunicarea codului etic se realizează predominant prin metode pasive: publicare pe site-ul instituției (80%), transmitere prin e-mail (70%) și afișare fizică (50%). Formatele interactive, precum dezbateri sau ateliere, sunt utilizate în mai puțin de 25% dintre cazuri.
73% dintre entități includ evaluarea dimensiunii etice în procesele de recrutare, iar 25% au raportat inițiative manageriale concrete pentru promovarea integrității.
Gestionarea riscurilor etice, precum conflictele de interese (85%) sau incompatibilitățile (82%), este formalizată în majoritatea entităților, dar aplicarea practică rămâne neunitară.
Protecția avertizorilor: 78% dintre entități au proceduri, dar doar 8% raportează sesizări, indicând reticență sau lipsă de încredere.
Pantouflage (Interdicții aplicabile după încetarea funcției publice): Doar 27 de entități organizează instruiri în acest sens, iar gestionarea este slabă, cu doar 3 cazuri raportate.
Bune practici identificate:
Consiliile județene Bihor și Tulcea: Codurile de etică includ scenarii concrete de dileme etice și proceduri detaliate de sesizare.
Primăria Municipiului Sibiu și Consiliul Județean Timiș: Utilizarea platformelor digitale interne pentru comunicarea continuă a valorilor etice, asigurând acces facil pentru angajați.
Primăria Sector 6 și Municipiul București: Integrarea codului etic în sisteme informatice și organizarea de instruiri tematice regulate.
Municipiul Cluj-Napoca și Consiliul Județean Argeș: Implementarea unui sistem integrat de consiliere etică, cu sesiuni periodice de instruire și implicarea activă a consilierilor de etică.
Consiliul Județean Brașov: Dezvoltarea de proiecte dedicate eticii și participarea la rețele interinstituționale pentru schimbul de experiență.
Concluzii
Raportul special relevă existența unui cadru normativ bine conturat, dar aplicarea practică a sistemelor de integritate este neuniformă. Deficiențele în educația etică, implicarea managerială și funcționalitatea mecanismelor de consiliere și raportare limitează capacitatea administrației publice locale de a dezvolta o cultură organizațională bazată pe transparență, responsabilitate și prevenirea corupției. Consolidarea integrității necesită trecerea de la conformarea declarativă la una funcțională, integrată în procesele de management zilnic.
Propuneri
Curtea de Conturi formulează următoarele propuneri pentru îmbunătățirea sistemelor de integritate:
Instituirea obligatorie a sesiunilor anuale de instruire etică pentru toate categoriile de personal, inclusiv demnitari, cu implicarea formatorilor specializați.
Standardizarea procedurilor de raportare a abaterilor etice, cu mecanisme clare de protecție a avertizorilor de integritate.
Intensificarea rolului conducerii în promovarea integrității prin asumarea publică periodică a angajamentului etic și prin exemplul personal.
Dezvoltarea platformelor digitale pentru gestionarea registrelor etice, monitorizarea codurilor de conduită și diseminarea interactivă a informațiilor.
Efectuarea periodică de autoevaluări și audituri interne tematice pentru identificarea și gestionarea riscurilor de integritate.
Revizuirea codurilor de etică pentru a asigura aplicabilitatea universală și includerea de scenarii practice pentru dileme etice.
Implementarea propunerilor va contribui la:
Creșterea încrederii cetățenilor în administrația publică locală prin promovarea transparenței și responsabilității.
Reducerea riscurilor de corupție și a vulnerabilităților etice prin mecanisme funcționale de prevenire și control.
Alinierea practicilor locale la standardele naționale și internaționale de integritate, în conformitate cu SNA 2021–2025 și principiile OECD.
Dezvoltarea unei culturi organizaționale bazate pe etică, esențială pentru buna guvernare.
[1]În linie cu obiectivele SNA 2021–2025, Curtea de Conturi contribuie la crearea unui climat etic solid în sectorul public, fiind desemnată instituție responsabilă pentru Măsura nr. 2 din cadrul Obiectivului general 3 din cadrul SNA: – „Auditarea externă a sistemelor de integritate organizațională la nivelul administrației publice centrale şi, ulterior, la nivelul administrației publice locale
[2]Modelului propus de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) se axează pe trei piloni fundamentali: crearea unui sistem coerent și funcțional de integritate publică, cultivarea unei culturi organizaționale bazate pe principii etice și consolidarea responsabilității efective în interiorul instituțiilor.
Piața rezidențială din București și Ilfov a început să arate primele semne ale unei temperări, în contextul în care numărul total al tranzacțiilor din primul semestru al anului 2025 este cu 10% mai mic comparativ cu aceeași perioadă din 2024. Cu toate acestea, prețurile de vânzare au continuat să crească, alimentate de factori precum inflația ridicată, modificările fiscale anticipate și oferta limitată.
„Diminuarea cererii nu a împiedicat totuși creșterea prețurilor în București, pe fondul costurilor de construcție în creștere și al unei oferte limitate. Stabilitatea dobânzilor și temerile cumpărătorilor privind noi majorări de preț au menținut presiunea pe prețuri”, a declarat Andreea Hamza, Head of Residential Advisory, iO Partners România.
București vs. Ilfov: Cerere cu dinamici diferite
În București tranzacțiile cu locuințe noi (construite începând cu 2010), continuă să scadă, indicând o potențială recalibrare a cererii pe fondul prețurilor ridicate.
Grafic 1: Evoluția tranzacțiilor în București*
*Sursa : iO Partners, în baza tranzacțiilor ANCPI, estimând că approx. 60% din totalul tranzacțiilor din București sunt cu locuințe noi.
În Ilfov se remarcă o ușoară creștere a tranzacțiilor, semn că zona rămâne atractivă datorită prețurilor competitive și terenurilor încă disponibile pentru dezvoltare.
Grafic 2: Evoluția tranzacțiilor în Ilfov*
*Sursa : iO Partners, în baza tranzacțiilor ANCPI, estimând că aprox. 90% din totalul tranzacțiilor din Ilfov sunt cu locuințe noi.
Evoluția prețurilor de vânzare și a chiriilor
Prețurile de vânzare ale proprietăților din București au crescut cu aproape 9,3% în primul semestru din 2025, cea mai mare parte a acestei creșteri fiind înregistrată în trimestrul al doilea, respectiv 10,2% față de T2 2024, ajungând la nivelul de 2.108 Euro pe m² util.
Creșteri de preț au fost înregistrate în majoritatea cartierelor din București, excepție făcând zona de Vest (Drumul Taberei, Militari, Giulești, Crângași, Ghencea), Sud-Vest (Rahova, Giurgiului), precum și unele cartiere de top (Herăstrău, Kiseleff, Aviatorilor, Dorobanți, Floreasca), unde prețurile erau deja ridicate.
În ceea ce privește evoluția chiriilor pentru locuințe noi, media pe București a rămas constantă comparativ cu începutul anului, la nivelul de 11,7 Euro pe m² util, pe lună. Totuși, evoluția chiriilor pe fiecare cartier în parte este diferită. Cartierele care au înregistrat creșteri ușoare ale chiriilor au fost Pipera, Militari și zona ultracentrală (Victoriei, Romană, Universitate, Unirii).
Evoluția ofertei de locuințe
În timp ce Bucureștiul a înregistrat o ușoară creștere a ofertei, în Ilfov aceasta a scăzut, accentuând presiunea pe prețuri și accelerând decizia de cumpărare în rândul clienților.
Numărul de unități livrate în T2 2025 în București este cu 58% mai mic decât cel înregistrat în același trimestru al anului trecut (1.385 de unități în T2 2025 de la 3.300 de unități în T2 2024), în timp ce Ilfov a înregistrat o scădere și mai abruptă, de 74% (360 de unități în T2 2025 față de 1.380 de unități în T2 2024, în această analiză considerând numai proiectele cu cel puțin 100 de unități).
Per total, în primul semestru din 2025 oferta rezidențială din București a înregistrat o creștere de 9,4%, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2024, ajungând la aproximativ 4.300 de unități. În schimb, livrările din Ilfov au fost situate la un nivel foarte scăzut, puțin sub 1.000 de unități livrate în S1 2025, cu 59,5% mai puțin decât în S1 2024.
În proiectele aflate în derulare, urmează să fie livrate până la sfârșitul anului alte 8,300 unități în București și aproximativ 2.500 în Ilfov, cu 15% mai mult decât oferta livrată în S2 2024, dar în scenariul în care nu vor exista întârzieri sau amânări.
Concluzii
Primele semne de temperare a pieței se fac simțite în această primă jumătate a anului, în special dacă ne uităm la evoluția tranzacțiilor. Creșterea semnificativă a prețurilor din S1 poate fi derutantă din această perspectivă, însă ea este justificată de un cumul de factori:
– Inflația și creșterea constantă a costurilor de construcție; – Anticiparea măsurilor fiscale – unii dezvoltatori au luat măsuri de ajustare a prețurilor înainte de a intra în vigoare creșterea de TVA din august; – Oferta limitată și cererea relativ constantă; – Stabilitatea ratei dobânzii în ultimul an, dar cu perspectivă de creștere, i-a motivat pe cumpărători să urgenteze accesarea unui credit ipotecar; – Factorul psihologic – teama cumpărătorilor că prețurile vor crește pe viitor a alimentat dorința de a cumpăra mai repede, fapt ce a creat oportunități favorabile pentru dezvoltatori. – În plus, analiza iO Partners a luat în calcul prețurile de listă și nu ține cont de promoții și reduceri, iar acolo există spațiu de manevră, astfel încât prețul real de tranzacționare poate fi cu până la 10% mai mic în unele cazuri, în special la pre-contracte pentru apartamente aflate în faza de construcție.
O evoluție mai clară se va contura până la sfârșitul anului, odată ce vor fi absorbite noile măsuri fiscale și în special creșterea TVA la locuințe.
„Provocările cu care se confruntă piața rezidențială vor crea oportunități pentru dezvoltatorii profesioniști, atât în segmentul de vânzare, cât și în cel de închiriere, și ar putea elimina de pe piață dezvoltatorii oportuniști. Piața rezidențială intră într-o nouă etapă de dezvoltare, în care actorii profesioniști își vor consolida și mai mult poziția”, conchide Andreea Hamza, Head of Residential Advisory, iO Partners România.
În ultimii șase ani, industria românească a înregistrat un declin structural, iar în prezent traversează o perioadă marcată de provocări multiple – de la presiunea măsurilor fiscale asupra costurilor de producție și competiția internațională acerbă, până la stagnarea economică a principalilor parteneri comerciali europeni. Cu toate acestea, analiștii Romanian Economic Monitor (RoEM)-UBB FSEGA consideră cănoile evoluții geopolitice și creșterea investițiilor în apărare ar putea deschide o oportunitate semnificativă: revigorarea industriei grele prin implicarea în producția de echipamente militare, pe fondul deciziei NATO de majorare a cheltuielilor de apărare la 5% din PIB până în 2035.
„Situația geopolitică complicată va fi o altă provocare majoră în viitor: tensiunile din Orientul Mijlociu pot menține prețurile energetice la un nivel ridicat în următorii ani, iar țările din vestul Europei par să nu treacă ușor peste provocările economice domestice, ceea împiedică o accelerare a creșterii industriale. Mai mult, recentele tarife vamale impuse de SUA, respectiv o potențială majorare a acestora în relația cu UE, pot reduce și mai mult potențialul industriei europene și implicit a României”, explică Balázs Markó, cercetător al echipei RoEM-UBB FSEGA, proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.
De asemenea, pe plan intern, și măsurile fiscale adoptate în ultima perioadă de Guvernul Bolojan pot reduce volumul producției industriale din România, prin scăderea cererii interne pentru bunuri și creșterea costurilor de producție din cauza majorării impozitelor.
„Aceste măsuri sunt absolut necesare pentru restabilirea echilibrului bugetar, iar dacă piețele financiare vor avea încredere în potențialul lor de a rezolva problema deficitului bugetar, România poate redeveni o țintă preferată pentru investițiile străine, ceea ce ar putea redinamiza sectorul industrial. În plus, creșterea cheltuielilor de apărare la 5% din PIB până în 2035 poate fi o schimbare majoră pentru industria europeană, producția de echipamente militare putând fi o oportunitate majoră pentru sectorul industrial din România. Dacă reușim să direcționăm o parte a acestei cereri crescute către industria locală, industria grea autohtonă ar putea beneficia în mod semnificativ în următorul deceniu”, adaugă Levente Szász, prorector al UBB Cluj-Napoca, coordonatorul echipei RoEM.
Nu în ultimul rând, susțin specialiștii RoEM, în contextul creșterii tensiunilor geopolitice, există, de asemenea, posibilitatea ca țările vestice să adopte strategii de „friendshoring” cu scopul de a proteja lanțurile de aprovizionare în fața unor șocuri precum conflictele militare sau pandemia. Astfel, statutul României de membru al UE și NATO ar cântări semnificativ în decizia de a reloca în România unele industrii europene strategice, ceea ce ar putea încetini sau chiar inversa procesul de declin industrial din ultimii șase ani.
„Din perspectivă istorică, industria României a reușit să crească și să devină mai eficientă după o perioadă de tranziție dificilă dominată de privatizările eșuate ale anilor ‘90, devenind competitivă ulterior în contextul piețelor libere. Pregătirea aderării României la UE, respectiv aderarea în sine, a adus o perioadă lungă de dezvoltare dinamică a industriei (2005-2018), o perioadă de succes semnificativ al industriei românești, ce nu a putut fi oprită nici de criza economico-financiară din 2008-2009. Perioada ultimelor șase ani însă a adus un declin structural: producția industrială, precum și contribuția sectorului industrial la PIB-ul țării a înregistrat o scădere, cuplat cu un declin al proporției forței de muncă angajată în industrie”, explică Balázs Markó.
Conform analizei realizate de economiștii RoEM, dacă în perioada 2005-2018, rata anuală a creșterii volumului de producție în industria prelucrătoare a depășit 5,7%, după 2018, aceasta a devenit negativă, -1,3%. Deși provocările ultimilor ani au afectat întrega UE, nu toate țările din Europa Centrală și de Est au trecut printr-o contracție similară după 2018: de exemplu, industria prelucrătoare din Polonia a crescut cu 4,2% anual, cea din Cehia, cu aproximativ 0,3%, iar cea din Ungaria, cu 0,7%. Industria Germaniei, un motor al creșterii industriale din regiunea CEE (Europa Centrală și de Est), a suferit mult după războiul tarifar din prima administrație a președintelui Trump, scăzând cu mai mult de 2% pe an, după 2018.
În România, în aceeași perioadă, unele ramuri industriale au înregistrat o contracție și mai accentuată: producția în industria articolelor de îmbrăcăminte a scăzut anual cu 12%, iar industria de mobilă, cu 4,6%. Analiza economiștilor RoEM arată că sunt câteva sectoare care au înregistrat o performanță relativ mai bună, precum industria alimentară care a crescut anual cu 2,6%, în ultimii șase ani. În același timp însă, numărul angajaților în industria prelucrătoare a scăzut semnificativ.
Schimbări structurale în economia României
Analiza economiștilor RoEM arată că, în ultimii 30 de ani, economia României a trecut prin schimbări macro-structurale semnificative: importanța sectorului de servicii a crescut, pe când ponderea sectorului industrial în economie s-a micșorat. Astfel, numărul angajaților în industria din România a scăzut cu aproximativ 1,1 milioane de persoane între 1995 și 2025, de la 2,4 milioane la 1,3 milioane. Comparativ cu alte țări din regiune, trendul din România devine și mai îngrijorător: în Ungaria și Cehia, numărul angajaților din sectorul industrial a rămas aproape constant în perioada respectivă, iar în Polonia acesta a crescut cu 200.000.
Începând cu anul 2000, se observă un declin aproape constant în unele industrii, precum cea de confecții, unde numărul angajaților a scăzut cu 200.000. În industria auto, numărul angajaților a crescut până în 2018, după care a scăzut cu 60.000 până în prezent. Sunt și industrii care, începând cu anul 2000, au înregistrat o creștere a numărului de angajați: de exemplu, numărul angajaților din industria alimentară a crescut de la aproximativ 160.000 la 180.000, în prezent.
Tranziția dintr-o economie industrială într-o economie bazată predominant pe servicii este un fenomen bine cunoscut în economiile avansate, precum Statele Unite sau în țările din Europa de Vest, iar motivele principale sunt atât schimbările în structura cererii și ofertei domestice, cât și schimbările în structura comerțului internațional. În general, susțin cercetătorii RoEM, ponderea relativă a industriei în economie scade odată cu creșterea nivelului dezvoltării economice (măsurat în PIB pe cap de locuitor), chiar dacă există câteva excepții. Un exemplu pentru tendința generală este industria prelucrătoare din SUA, unde numărul angajaților a scăzut cu aproximativ 5 milioane, între 1995 și 2023, concomitent cu o dezvoltarea economică puternică. În Franța și Germania, această creștere a fost de aproximativ 800.000 și 700.000 de persoane. În aceeași perioadă, ponderea industriei prelucrătoare în numărul total de angajați din China – o țară cu un nivel mai scăzut al dezvoltării economice la începutul perioadei – a crescut de la 23% la 32%.
„Chiar dacă numărul de angajați în industria României a avut o scădere accentuată similară cu țările dezvoltate, volumul producției a crescut dinamic până în anul 2017. Astfel, nu putem vorbi despre o dezindustrializare generală în economia României până în anul respectiv. Explicația aceste tendințe aparent paradoxale este clar creșterea productivității muncii în acest sector”, spune Balázs Markó.
Cauzele declinului industrial al României
Există numeroase explicații pentru schimbările macro-structurale legate de industria din România, dar echipa de economiști RoEM consideră că patru dintre acestea sunt foarte importante:
1. După revoluția din 1989, industria prelucrătoare a trecut printr-un proces de eficientizare și o îmbunătățire semnificativă a productivității forței de muncă. Astfel, numărul angajaților a scăzut, iar producția a crescut semnificativ. Mai precis, producția reală a crescut în medie cu 4% pe an între 2000 și 2018, în timp ce numărul angajaților a scăzut cu aproape 500.000. Acest proces de eficientizare a fost necesar în urma moștenirii regimului comunist care a operat firme industriale mari și neproductive, care trebuiau restructurate pentru a supraviețui într-o piață liber-competitivă.
2. Salariile reale din România au crescut în general mai rapid decât productivitatea muncii, ceea ce a redus competitivitatea industriei românești pe piețele internaționale (în special în sectoarele bazate preponderent pe munca resursei umane, precum industria textilă și de confecții). Creșterea prețului energiei după invadarea Ucrainei de către Rusia a contribuit, de asemenea, la majorarea costurilor industriale în Europa și în România. Astfel, industria autohtonă a fost pusă sub o presiune serioasă de competiția internațională. Spre exemplu, importurile de produse textile din afara UE (precum țările asiatice) au crescut de la 400 de milioane de euro în 2002, la 860 de milioane de euro, în 2025. Costurile relativ ridicate și productivitatea relativ scăzută ale unor industrii din România a redus competitivitatea produselor lor atât pe piețele internaționale, cât și pe piețele domestice.
3. Odată cu pregătirea integrării în UE, industria României a devenit o parte din ce în ce mai integrată a lanțurilor de aprovizionare europene, devenind astfel dependentă de performanța industriilor exportatoare din vestul Europei. Stagnarea economică a țărilor din Vest, precum Germania, a redus oportunitățile de expansiune ale unor industrii, precum industria autovehiculelor sau fabricarea de echipamente și mașini. Observăm o stagnare a exporturilor din aceste industrii spre Germania, respectiv o scădere a numărului de angajați în România după 2017, de când economia Germaniei a început să stagneze. Războiul tarifar lansat de administrația Trump în 2018 este unul dintre motivele principale ale cererii slabe pentru produsele exportate de România – în parte în mod direct, prin reducerea cererii SUA pentru produsele din România, dar, mai ales indirect, prin slăbirea economiei partenerilor comerciali majori ai României din Europa de Vest. Măsurile similare curente ale administrație americane generează, de asemenea, efecte similare.
4. Colapsul cererii globale după pandemia COVID-19, precum și blocajele lanțurilor de aprovizionare globale au contribuit și ele la scăderea cererii domestice și internaționale pentru bunurile din industria României.
Federația Sindicatelor din Silvicultură SILVA a atras atenția încă de la apariția draftului de proiect de Hotărâre de Guvern care privește reorganizarea Regiei Autonome a Pădurilor – Romsilva că proiectul nu este făcut corect.
Am cerut constituirea unui grup de lucru format din specialiști din toate instituțiile și organizațiile care cunosc și lucrează în sectorul silvic tocmai pentru a putea un construi un proiect coerent de eficientizare a Romsilva. Din păcate, în locul consultărilor cu specialiștii, reprezentanții Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor au ales să declanșeze o campanie de denigrare a regiei și angajaților săi.
În opinia noastră, campania de denigrare, bazată doar pe câteva situații care erau excepții de la regulă și care se puteau îndrepta imediat, a avut rolul de a obține susținerea publicului larg în procesul de slăbire a autorității acestei regii care administrează pădurile statului român. S-a căutat obținerea unei reacții publice ostile la adresa Romsilva și a angajaților săi pentru a diminua încrederea în capacitatea regiei de a îngriji pădurile României.
Teoretic, ministerul și-a asigurat, prin exagerări și dezinformări repetate, „aplauzele” societății civile, care a fost „convinsă” de necesitatea „reformării” Romsilva. Numai că propunerea de reorganizare a regiei s-a tradus într-un proiect eronat, în care sunt amestecate greșeli de ordin juridic, administrativ și de specialitate, care nu pot permite niciunui guvern să și-l asume.
Într-o adresă trimisă doamnei Diana-Anda Buzoianu, ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Justiției desființează literalmente proiectul de HG privind aprobarea Regulamentul de organizare și funcționare a RNP – Romsilva.
Adresa* Ministerului Justiției este oficială, are numărul 2/49886/2025/07.08 și este semnată de ministrul Justiției, domnul Radu Marinescu.
În document sunt prezentate o serie de observații de legalitate și de conținut. Iată doar câteva dintre acestea:
Obiectul de reglementare a proiectului de HG nu vizează doar adoptarea Regulamentului de Organizare și Funcționare, ci și reorganizarea regiei, în sensul reorganizării unităților fără personalitate juridică prin diminuarea numărului de direcții silvice județene. Aceste măsuri sunt „lipsite de suport legal de nivel primar.”
Chiar titlul proiectului de HG este înșelător – „nu reflectă în mod real intenția de reglementare”.
„În lipsa unui temei special de nivel primar, Romsilva nu poate fi reorganizată prin prezentul proiect de HG.”
Prevederile proiectului de HG care privesc personalul silvic nu respectă legislația în materie de muncă.
Prezența indicatorilor financiari și nefinanciari ai directorilor regiei în proiectul de HG este „lipsită de temei legal la nivel primar.” Legislația stabilește că acești indicatori țin de Consiliul de Administrație și Directorul General.
Lista de erori este foarte lungă și pune la îndoială capacitatea mecanismul instituțional intern al ministerului de resort de a redacta proiecte legislative. Într-un stat de drept, voința politică pentru a produce o schimbare în bine este necesară, dar nu este și suficientă atunci când se ajunge la elaborarea unor acte normative. Sunt necesare, pe de-o parte, cunoașterea și respectarea condiționalităților legale, iar pe de altă parte, cunoașterea specifică a domeniului în care se doresc schimbări.
Proiectul de HG privind reorganizarea Romsilva nu este acoperit, iată, nici juridic, nici profesional, din perspectiva cunoașterii domeniului silviculturii. Reiterăm invitația noastră de a forma un grup de lucru cu profesioniști care să ducă la elaborarea unei propuneri valide din toate punctele de vedere.
Pădurile statului nu pot fi puse în pericol prin exerciții de imagine amatoricești sau prin scoaterea din ecuația administrării acestor păduri a RNP Romsilva. Nu există nicio altă instituție, companie, firmă sau ONG care poate depăși capitalul de cunoaștere și experiență al silvicultorilor din Romsilva.
*Atașăm documentul cu observațiile Ministerului Justiției.
Într-un context economic marcat de presiune bugetară și incertitudine, companiile își recalibrează strategiile IT, punând accent tot mai puternic pe eficiență și controlul costurilor, relevă studiul „CIO 2025”, realizat de Horváth, companie internațională de consultanță în management.
Potrivit cercetării „CIO 2025: How to build crisis-resilient IT in volatile times”, 95% dintre companii intenționează să reducă cheltuielile IT în următorii ani – în principal prin automatizare (43%), outsourcing (41%) și alte măsuri de eficientizare. Totuși, majoritatea acestor acțiuni sunt reactive și punctuale, nefiind parte dintr-o strategie coerentă pe termen lung.
Pe fondul digitalizării accelerate, rolul departamentelor IT în companii se redefinește: acestea devin parteneri de business, însă își pierd treptat rolul inovator. Studiul arată o creștere semnificativă a percepției IT-ului ca facilitator și generator de valoare de business: +20 puncte procentuale (pp) față de anii anteriori.
De asemenea, rolul de partener în dezvoltarea afacerii a crescut cu 17 puncte procentuale. În schimb, doar 38% mai consideră IT-ul un motor de inovație, în scădere cu 7 pp. Acest dezechilibru evidențiază nevoia de repoziționare strategică a funcției IT – nu doar ca sprijin operațional, ci și ca vector de transformare și creștere sustenabilă.
Deși aproape toate organizațiile colaborează cu furnizori externi de servicii IT, doar 28% adoptă o abordare strategică în gestionarea acestora. În 63% dintre cazuri, relația cu furnizorii este tratată exclusiv operațional – fără obiective clare, fără evaluări pe termen lung și fără integrarea acestora în viziunea de ansamblu a companiei. Rezultatul: costuri neoptimizate, sinergii pierdute și oportunități ratate de inovare prin parteneriate tehnologice.
Modelul clasic, centralizat, de organizare IT este în continuă scădere: ponderea companiilor care îl folosesc a scăzut cu 20 pp în ultimii trei ani. În schimb, structurile hibride au crescut cu 10 pp, iar cele descentralizate cu 8 pp. Această evoluție arată o nevoie clară de noi modele de guvernanță, capabile să coordoneze eficient activitățile IT între nivelul central și unitățile de business locale.
Studiul Horváth relevă faptul că Inteligența artificială (AI) este percepută ca principalul motor de eficiență și inovare în IT:
50% dintre companii folosesc deja knowledge bots pentru a automatiza accesul la informații;
40% utilizează AI pentru generarea de cod;
38% implementează soluții AI pentru optimizarea testării software.
În plus, AI este tot mai frecvent utilizat pentru reducerea costurilor IT și pentru automatizarea sarcinilor repetitive, eliberând resursele umane pentru inițiative cu impact real asupra businessului.
„Multe organizații rămân blocate într-o spirală de măsuri reactive, deși ar avea nevoie de o viziune coerentă și strategică asupra IT-ului. La Horváth, sprijinim companiile în tranziția de la simple reduceri de costuri la o guvernanță IT matură și performantă, care presupune prioritizarea investițiilor cu impact, dezvoltarea de modele hibride scalabile și integrarea inteligentă a AI în procesele critice. Numai astfel, departamentele IT pot deveni un catalizator real pentru transformarea sustenabilă a businessului”, afirmă Costin Lăpădat(foto), Senior Project Manager, Horváth România.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor anunță că noul consiliu de administrație al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva „a decis declanșarea procedurii pentru numirea unui director general provizoriu, cu un mandat de maximum 5 luni, conform legislației privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice (OUG nr. 109/2011 și HG nr. 639/2023). Mandatul provizoriu va înceta de drept la data numirii directorului general, în urma finalizării procedurii de selecție permanente”.
Diana Buzoianu, ministra mediului, apelor și pădurilor: „Salut faptul că noul consiliu de administrație al Romsilva a implementat prevederile din contractul de mandat și a lansat public o procedură deschisă pentru ocuparea funcției de director general provizoriu. Este un pas important pentru a asigura o conducere profesionistă, integră și responsabilă, iar faptul că procesul se desfășoară transparent și pe criterii obiective este o precondiție ca Romsilva să beneficieze de cea mai bună expertiză disponibilă. Am apreciat inclusiv faptul că interviurile vor fi înregistrate și, conform propunerii ministerului, vor fi ulterior urcate imediat pe site-ul Romsilva pentru a putea fi vizualizate de orice persoană interesată.”
MMAP subliniază că „procedura este organizată de Romsilva și urmărește selectarea unei persoane cu înaltă probitate morală, integritate profesională și experiență relevantă în conducerea organizațiilor complexe. Candidații trebuie să demonstreze competențe solide în:
– Management strategic și operațional; – Guvernanță corporativă și conformitate cu legislația specifică; – Administrarea resurselor forestiere și/sau a domeniilor conexe; – Planificare și gestionare a resurselor umane și financiare; – Comunicare instituțională și relații cu partenerii interni și externi.
Potrivit cerințelor anunțului oficial, candidatul trebuie să îndeplinească criteriile prevăzute de lege pentru exercitarea funcției, să nu se afle în incompatibilitate sau conflict de interese și să prezinte documente care să ateste studiile, experiența și reputația profesională.
Dosarele de candidatură pot fi depuse până la 18 august 2025, ora 16:30, urmând ca toate detaliile privind documentația necesară, profilul complet al postului și etapele selecției să fie disponibile pe site-ul oficial al Romsilva.
Selgros anunță organizarea ediție a XIV-a „a prestigioasei competiții culinare Arena Bucătarilor, care va oferi câștigătorilor premii în valoare totală de 80.000 de lei. Concursul se va desfășura în cadrul târgului FoodService & Hospitality Expo, unul dintre cele mai importante evenimente din domeniul Retail & HoReCa din Sud-Estul Europei, programat în perioada 8-10 noiembrie 2025 la Hala Laminor din Capitală”.
Robert Hellwagner, CEO Selgros România: „Acest eveniment este mai mult decât un concurs. Este o pledoarie pentru rafinament, tehnică și pasiune, un palpitant spectacol al gustului, care reunește cei mai buni bucătari din România și le oferă oportunitatea de a-și pune în valoare măiestria culinară. Suntem mândri să sprijinim o inițiativă care celebrează arta gătitului și încurajează generații întregi de profesioniști să își ducă pasiunea la următorul nivel. Ne dorim ca Arena Bucătarilor să rămână un spațiu autentic de exprimare profesională, un reper în industrie și o sursă de inspirație pentru întreaga comunitate gastronomică.”
După cum precizează organizatorii, „concurenții clasați pe primele trei locuri în finală, în funcție de punctajul obținut, vor primi premii în valoare de 40.000 de lei (locul I), 25.000 de lei (locul II) și 15.000 de lei (locul III).
Competiția se adresează bucătarilor profesioniști, care sunt confirmați de unități gastronomice sau instituții de învățământ de profil. Evaluarea acestora va fi realizată de un juriu internațional, alcătuit din Chefi din țările partenere Transgourmet.
Înscrierile în concurs sunt deschise între 1 și 28 august. După etapa de jurizare, vor fi desemnați 16 concurenți care vor merge mai departe în semifinale.
Etapa semifinală este programată pentru 8 noiembrie, când fiecare participant va pregăti, în fața juriului, preparatul cu care s-a înscris în preselecție, respectând fișa tehnică transmisă organizatorilor în momentul înscrierii. Cei mai buni opt se vor califica în Marea Finală, care va avea loc pe 9 noiembrie.
Pentru ediția din acest an, participanții vor avea de integrat în preparatele lor cinci ingrediente impuse – pui întreg, pipote de pui, cartofi, castraveți și cardamom. Alegerea acestora nu este întâmplătoare, ci urmărește să testeze imaginația, tehnica și abilitatea fiecărui concurent de a valorifica ingrediente de bază în creații gastronomice cu identitate.
Firma PeliPartners anunță că „își extinde practica de Dreptul Muncii, răspunzând nevoilor tot mai complexe ale companiilor de a gestiona eficient relațiile de muncă și resursele umane. Această dezvoltare întărește capacitatea firmei de a oferi clienților consultanță integrată în proiecte care combină dreptul muncii cu alte domenii juridice esențiale, precum fuziuni, achiziții, reorganizări și asistenta in zona comerciala. Prin această abordare coordonată, PeliPartners susține companiile în gestionarea optimă a capitalului uman și în implementarea fără dificultăți a schimbărilor organizaționale.
Pentru a spijini această direcție de creștere, PeliPartners o coopteaza în echipa sa pe Georgiana Vlădescu (foto), în rolul de Senior Associate, care aduce o expertiză solidă și o viziune multidisciplinară. Cu peste șase ani de experiență în domeniu, Georgiana a asistat organizații locale și internaționale din industrii diverse, oferind sprijin în aspecte precum conformitatea cu legislația muncii, elaborarea politicilor interne, gestionarea măsurilor disciplinare, restructurări complexe, mobilitate internațională și investigații interne sensibile. Expertiza sa include și domenii conexe, precum sănătate și securitate în muncă, protecția datelor, drept comercial și imigrație, ceea ce îi permite să formuleze soluții clare, pragmatice și adaptate nevoilor reale ale clienților”.
Francisc Peli, Managing Partner PeliPartners: „Practica de Dreptul Muncii este strâns conectată cu celelalte arii de expertiză ale firmei noastre, ceea ce ne ajută să abordăm proiectele multidisciplinar. În tranzacțiile majore, implicațiile juridice asupra relațiilor de muncă sunt esențiale, fie că vorbim despre integrarea echipelor post-fuziune sau despre gestionarea reorganizărilor de personal. Expertiza Georgianei ne oferă posibilitatea să tratăm aceste aspecte cu și mai multă eficiență și să oferim clienților consultanță coordonată în toate etapele unui proiect. Suntem pregătiți să asistăm companiile într-o gamă largă de situații, de la operațiunile zilnice, până la momentele de transformare majoră a afacerii.”
Georgiana Vlădescu, Senior Associate PeliPartners: „Astăzi, dreptul muncii nu mai înseamnă doar respectarea regulilor, ci este un instrument strategic pentru stabilitatea și succesul unei companii. Am văzut de-a lungul timpului cât de mult contează pentru un business să aibă parteneri de încredere, capabili să anticipeze provocările, să diminueze riscurile și să găsească soluții adaptate fiecărei situații. Mă bucur să mă alătur echipei PeliPartners, unde expertiza juridică se îmbină cu o înțelegere profundă a realităților de business. Împreună, vom putea oferi clienților consultanță pragmatică, clară și eficientă, astfel încât aceștia să își poată concentra energia pe ceea ce contează cel mai mult și anume, pe creșterea și consolidarea afacerii lor.”
În seara de 12 august, Promenada Mall îi invită pe vizitatori să celebreze Perseidele în cadrul unei ediții speciale a AstroShow – Perseids Night. Evenimentul va avea loc pe terasa Promenada Mall și promite observații astronomice prin telescop, activități interactive pentru copii, invitați speciali și o sesiune Q&A cu premii.
Dedicat pasionaților de astronomie, evenimentul oferă o experiență unică: participanții vor putea admira cerul înstelat și ploaia de meteori prin trei dintre cele mai performante telescoape din România, inclusiv Gargantua – cel mai mare telescop portabil din țară (oglindă de 500 mm).
Pe lângă observațiile astronomice, vizitatorii vor descoperi curiozități despre univers și vor afla răspunsuri la întrebări precum: Ce sunt Perseidele? De unde provin? Cum și unde pot fi observate? În plus, Școala de Telescoape va organiza mini-workshopuri în care participanții vor învăța să folosească un telescop, iar Adina Soare, de la Astro Kids Corner, va anima atmosfera cu activități special concepute pentru copii.
Invitatul special al serii, dr. Bogdan Tănase, va susține o prezentare despre originea vieții, reziliență și posibilitatea de a supraviețui pe alte planete. Sesiunea se va încheia cu o rundă de întrebări din public, iar cele mai interesante curiozități vor fi recompensate cu premii LEGO.
Programul complet al evenimentului:
19:45-20:30 – Profesorul Trăsnit – experimente științifice interactive pentru copii și adulți; 20:30-21:00 – Cătălin Beldea (vânător de eclipse) – povestea ultimei expediții din SUA și fenomene vizibile în seara Perseidelor; 21:00-21:30 – Dr. Bogdan Tănase – „Ce este cu această viață în Univers”; 21:30-22:00 – Sesiune Q&A și premii pentru cele mai interesante întrebări din public. AstroShow – Perseids Night are loc pe 12 august, începând cu ora 19:30, pe terasa Promenada Mall, iar accesul este gratuit pentru toți vizitatorii.
Mai multe informații despre evenimentele din Promenada Mall pot fi găsite pe site-ul oficial al centrului comercial și paginile de Facebook și Instagram ale acestuia.
Monsson anunță că Sistemul său de Stocare a Energiei în Baterii (BESS), instalat în comuna Gălbiori (Județul Constanța) a obținut cu succes certificarea de conformitate cu normele de siguranță, respectând standardul internațional IEC 62933-5-2:2020 și metodologia DNV-EESS:2023-08 pentru sistemele de stocare a energiei electrochimice conectate la rețea.
Certificarea a fost emisă de DNV Renewables Certification GmbH, unul dintre cele mai respectate organisme independente din lume pentru managementul riscului și asigurarea calității, confirmând că soluția Monsson de stocare a energiei, în construcție de tip hală și nu containerizată, îndeplinește cele mai înalte standarde internaționale în ceea ce privește proiectarea și siguranța în funcționare. Aceasta este o certificare pe care în acest moment nu o mai deține niciun alt sistem de stocare amplasat pe teritoriul României sau al Europei.
„În contextul în care certificările de produs sunt deja o practică standard în industrie, Monsson a ales să extindă această rigoare la nivelul sistemului operațional, supunând configurația reală a BESS unui proces de evaluare independentă realizat de DNV. Această certificare validează nu doar calitatea echipamentelor, ci și integrarea, logica de control și siguranța operațională în condiții reale de funcționare. Această abordare reflectă modul în care înțelegem rolul nostru în dezvoltarea pieței stocării de energie: nu doar ca operator, ci ca parte activă dintr-un ecosistem energetic modern, sigur și responsabil. Ne dorim ca rigoarea aplicată aici să devină o referință în industrie,” a declarat Sebastian Enache, membru in consiliul director Monsson.
Unitatea de stocare pusă în funcțiune are o putere instalată de 72 MWh și este construită de către Monsson, printr-un proiect unicat, care folosește baterii de producție autohtonă PRIME. Această putere instalată va crește până la un total de 216 MWh capacitate de stocare ce va fi dată în exploatare pe parcursul acestui an și începutul anului viitor, în aceeași locație. Conceptul fiind modular și pretabil pentru soluții de stocare de mari capacități utilizează cele mai noi tehnologii de monitorizare și siguranță pentru acest timp de produse. Software-ul de monitorizare și control este creat de echipa Monsson și este utilizabil atât pentru Sistemul de stocare, cât și pentru trading-ul de energie. „Pentru că ne place să ne ocupăm de inovații, ne dorim ca și ceilalți participanți la piață să poată beneficia de know-how-ul nostru, dobândit în baza experienței construcției și operării sistemelor de stocare a energiei în baterii și astfel am pus la dispoziție pe site-ul renewacad.eu o gamă largă de cursuri tehnice și comerciale despre funcționarea bateriilor, construcția și operarea acestora”, a mai spus Sebastian Enache.
Capitalizarea totală a pieței criptoactivelor atinge un nivel record, în contextul în care Trump deschide planurile de pensie private 401(k) către cripto. SEC și Ripple pun capăt unei bătălii juridice de cinci ani. Revenirea intrărilor de capital în ETF-urile de tip spot
Piețele cripto au avansat de la minimele recente, bitcoin fiind pe punctul de a stabili un nou record istoric, după ce președintele Trump a semnat săptămâna trecută un decret care permite planurilor de pensii private de tip 401(k) să investească în criptoactive, marcând un alt pas înainte către adoptarea pe scară largă a criptoactivelor în Statele Unite.
Intrările de capital în fondurile ETF de tip spot pentru bitcoin și ethereum au revenit, de asemenea, după o scurtă perioadă de ieșiri.
Datele economice din SUA mai slabe decât așteptările pieței au stimulat convingerea investitorilor că Rezerva Federală va reduce rata dobânzii cu 25 de puncte de bază la ședința din septembrie, ceea ce va ajuta și prețurile activelor.
Capitalizarea totală a pieței criptoactivelor se află în prezent la un nivel record de 4,02 trilioane de dolari.
În această săptămână, vom avea parte de publicarea celor mai recente date privind inflația reflectate de indicele prețurilor de consum (IPC) și de indicele prețurilor de producție (IPP) din SUA, precum și datele privind vânzările cu amănuntul.
Niște date privind inflația mai mici decât previziunile și vânzări cu amănuntul mai slabe ar putea fi pozitive pentru prețurile criptoactivelor, întrucât investitorii anticipează reducerea ratelor dobânzii cheie de către Fed la următoarea ședință și ar putea începe să ia în calcul reduceri mai mari de 25 de puncte de bază.
Acest lucru ar putea determina o creștere suplimentară a prețurilor criptoactivelor și o creștere a capitalizării totale a pieței. Așteptăm să vedem ce se va întâmpla.
CELE MAI IMPORTANTE EVOLUȚII
$LDO a fost una dintre cele mai dinamice criptomonede săptămâna trecută, înregistrând o creștere de 60% pe fondul continuării tendinței ascendente din ecosistemul Ethereum.
Lido este o organizație autonomă descentralizată care simplifică participarea la staking pentru persoanele fizice din rețeaua Ethereum, permițând utilizatorilor să-și pună în comun ethereum-ul și să-l folosească la staking pe blockchain fără a fi nevoie să opereze propriile noduri.
Alte criptoactive din ecosistemul Ethereum, precum $AERO, $PENDLE și $LINK, au înregistrat creșteri de două cifre, cu 52%, 33% și, respectiv, 32%.
ȘTIRI CARE NE-AU ATRAS ATENȚIA
SEC din SUA și Ripple pun capăt unei bătălii juridice de cinci ani
Comisia pentru Valori Mobiliare și Burse din SUA (SEC) și Ripple Labs au depus săptămâna trecută o cerere comună de respingere a apelurilor din justiție, punând capăt unei bătălii juridice care a durat aproape cinci ani.
Pe platforma de socializare X, directorul juridic al Ripple, Stuart Alderoty, a declarat: „În urma votului de astăzi al Comisiei, SEC și Ripple au depus oficial cererea de respingere a apelurilor la Curtea de Apel din al Doilea Circuit a Statelor Unite. S-a terminat… și acum ne întoarcem la treabă”.
XRP a crescut cu 11% la aflarea veștii și se tranzacționează în prezent la 3,234 de dolari, la 13% distanță de maximul istoric de 3,667 de dolari.
SharpLink Gaming strânge 200 de milioane de dolari pentru a-și extinde trezoreria ethereum
SharpLink Gaming a anunțat săptămâna trecută că a strâns 200 de milioane de dolari printr-o ofertă directă de acțiuni către investitori instituționali pentru a cumpăra mai mult ethereum.
Compania, care l-a numit recent pe Joseph Lubin, co-fondatorul Ethereum, în funcția de președinte al consiliului de administrație, deține în prezent 521.939 ETH în valoare de peste 2,03 miliarde de dolari și este una dintre companiile cotate la bursă care adoptă o strategie de trezorerie ethereum, acumulând active digitale prin achiziții și recompense pentru staking.
Prețul acțiunilor SBET se tranzacționează în prezent la 23,92 dolari. Deși a crescut cu 228% față de 27 mai, când compania a anunțat pentru prima dată strategia sa de trezorerie Ethereum, acesta este încă departe de recentul său maxim de 124 dolari.
După cum am văzut în cazul companiilor care au adoptat strategii de trezorerie Bitcoin, precum Strategy și Metaplanet, dacă prețul Ethereum subiacent crește în următoarele săptămâni și luni, acest lucru ar putea fi de bun augur și pentru prețul SBET.
de Ciprian-Dumitru Muscă, președinte, Asociația Forestierilor din România – ASFOR
La finalul lunii iulie, viiturile au lovit puternic Broșteni și localitățile din jur, precum și Stulpicani și Ostra. Trei oameni și-au pierdut viața, peste 500 de locuințe au fost afectate, iar drumurile, podurile și rețelele de apă au suferit avarii grave. Echipe din opt județe au venit în sprijin, IGSU a suplimentat efectivele cu peste 200 de pompieri, iar sinistrații au primit containere de locuire temporară. Dincolo de ajutorul imediat, cifrele arată o realitate îngrijorătoare: doar aproximativ 20% dintre gospodăriile afectate aveau polițe de asigurare.
În primele ore după dezastru, când accesul era blocat și informațiile nu ajunseseră încă în toată țara, primii care au pătruns în zona afectată au fost forestierii. Cu buldoexcavatoare, camioane și personal calificat, au degajat aluviuni, au redeschis drumuri provizorii și au ridicat punți temporare. Ulterior, în tăcere, au trimis cherestea și alte elemente din lemn, pentru ca oamenii să își poată repara casele, anexele și gardurile.
Această reacție rapidă și solidară demonstrează că, în momente de criză, comunitatea și sectorul privat pot acționa cu eficiență și responsabilitate. În același timp, subliniază nevoia de a trece de la reacție la prevenție și de la improvizație la planificare. Pornind de la aceste realități și din experiența acumulată de Asociația Forestierilor din România – ASFOR în proiectele europene TREEADS și SILVANUS (Horizon Europe), dedicate gestionării situațiilor de urgență, precum și din schimburile de bune practici cu parteneri internaționali, propunem o strategie în 10 pași pentru reconstrucția pe termen lung a zonelor montane afectate de dezastre – o strategie care poate inspira și sprijini autoritățile.
Nu este un plan rigid și nici o „rețetă universală” – ci o propunere deschisă, bazată pe modele testate în alte țări, care poate fi adaptată, completată și îmbunătățită prin colaborarea tuturor actorilor implicați: comunități locale, autorități, sector privat, mediul academic și societatea civilă.
La Broșteni, apele s-au retras, iar casele se vor reconstrui – cu sau fără sprijin guvernamental. Însă, din această experiență, trebuie să învățăm și să creăm proceduri clare, pentru a preveni și gestiona mai eficient viitoarele dezastre, într-un context în care schimbările climatice fac ca fenomenele extreme să devină tot mai frecvente. În acest sens, considerăm necesară alocarea urgentă de fonduri guvernamentale și/sau europene pentru reconstrucția locuințelor afectate și refacerea infrastructurii critice – drumuri, poduri, rețele de apă – cu proceduri simplificate de acces și utilizare, astfel încât ajutorul să ajungă rapid acolo unde este nevoie.
Strategia în 10 pași – lecții din experiența altor țări, cu recomandări de aplicare rapidă
Poduri & punți reziliente, adaptate viiturilor
Model: Austria – poduri din lemn lamelar/lemn-beton cu elemente prefabricate și secțiuni hidraulice generoase; glulam special pentru deschideri mari (ex.: Drava, Tirolul de Est).
Recomandare: Inventarierea podurilor din zona montană și includerea în proiectele de reparație a unor standarde minime inspirate din acest model.
Drumuri forestiere cu drenaj „nordic”
Model: Finlanda – ghiduri naționale pentru drenaje, șanțuri, podețe supradimensionate și întreținere periodică, cu verificare anuală.
Recomandare: Elaborarea unui caiet de sarcini național pentru întreținerea drumurilor forestiere, cu inspecție obligatorie anuală.
Corectarea torenților și zonare de risc obligatorie
Model: Austria – sistemul WLV (Torrent and Avalanche Control) + zone de hazard integrate în planificare.
Recomandare: Cartarea torenților activi în fiecare județ montan și stabilirea unui plan de intervenție prioritar pe bazin.
„Room for the River” – loc pentru ape, nu doar ziduri
Model: Olanda – mutarea digurilor și crearea de canale de revărsare controlată.
Recomandare: Identificarea și amenajarea coridoarelor de scurgere secundare în intravilan.
Avertizare timpurie + hărți operaționale de risc
Model: Elveția – hărți publice actualizate și alerte integrate (MeteoSwiss).
Recomandare: Montarea de senzori de nivel pe cursurile de apă critice și integrarea lor în sistemul RO-ALERT.
Forță de intervenție rapidă, cu mandate clare
Model: Spania – UME (Unidad Militar de Emergencias), unitate cu mobilizare în 12–24h.
Recomandare: Crearea unei structuri interjudețene Suceava–Harghita–Covasna–Neamț–Bistrița-Năsăud cu utilaje și personal pregătit, precum și replicarea modelului la nivel național.
Finanțare de urgență + sprijin european sincronizat
Model: Italia – pachet rapid pentru Emilia-Romagna (2023) + Mecanismul UE de Protecție Civilă.
Recomandare: Adoptarea unei proceduri guvernamentale tip pentru lucrări eligibile în primele 30 de zile.
Asigurare universală pentru dezastre
Model: Franța – regimul CAT-NAT; Slovenia – polițe agricole și de locuință subvenționate cu 50% în localități cu risc ridicat de viituri.
Recomandare: Modificarea legislației pentru includerea riscului de viitură montană în polițele obligatorii.
Integrarea reconstrucției în planuri de dezvoltare durabilă
Exemplu: zonele alpine franceze – reconstrucție integrată cu turismul și industria lemnului cu valoare adăugată.
Recomandare: Actualizarea planurilor urbanistice cu criterii de reziliență climatică și diversificare economică.
Model: Italia – școli modulare rapide; Japonia – rețea „Kokoro-no care” pentru suport psihosocial.
Recomandare: Includerea în planurile ISU a modulelor educaționale mobile și a echipelor de suport psihologic.
Pe lângă aceste măsuri, considerăm esențială lansarea Programului Național „Restart pentru firme afectate”, menit să asigure repornirea activității economice în zonele calamitate și păstrarea locurilor de muncă.
Acesta ar include:
Micro-granturi nerambursabile – până la 200.000 lei/firma pentru reparații urgente;
Împrumuturi garantate de stat – model IMM Invest, cu dobândă subvenționată și perioadă de grație de 12 luni;
Subvenții salariale temporare – acoperirea între 50% și 100% a salariilor angajaților păstrați pe perioada de nefuncționare (maximum 3 luni).
Este mai eficient să sprijinim firmele să păstreze angajații și să reia activitatea decât să plătim ajutor de șomaj în timp ce capacitățile economice rămân neutilizate. Exemple relevante vin din Slovenia și Spania, unde pachetele de sprijin au permis reluarea rapidă a producției și menținerea forței de muncă după inundații majore.
Lecția Broșteni
Dezastrul nu a afectat doar clădirile, ci și siguranța, rutina și încrederea comunității. Forestierii au demonstrat că pot fi prima linie de intervenție și un sprijin constant în reconstrucție. Experiența lor, combinată cu modelele internaționale și colaborarea interjudețeană, arată că România poate trece de la reacție la prevenție.
Nu deținem „adevărul absolut”, dar știm că această strategie poate transforma o criză într-o șansă reală pentru un munte mai rezilient și mai prosper. Orice drum lung începe cu o direcție clară: dacă aceste măsuri sunt structurate într-o foaie de parcurs realistă și implementate etapizat, ele se vor transforma în soluții concrete, cu rezultate vizibile.Acest material a fost transmis Guvernului României, Primului Ministru și Ministrului Economiei, ca bază de lucru pentru măsuri concrete de reconstrucție și prevenție.
Lidl România anunță că pentru fiecare produs din oferta „Din nou la școală” cumpărat în perioada 11 august-7 septembrie 2025, donează 1 leu pentru programele educaționale dezvoltate de Teach for Romania, organizație „care caută și pregătește oameni valoroși, cu sau fără experiență anterioară de predare, pentru a deveni profesori în învățământul de stat, pentru copiii din medii vulnerabile”: „Este al nouălea an în care Lidl investește în viitorul copiilor din România, alături de profesorii care aduc schimbarea în școlile cu cele mai mari nevoi. De la începutul colaborării, Lidl a susținut organizația cu aproximativ 16 milioane de lei, contribuind la formarea unei rețele naționale de profesori și directori implicați în comunități unde accesul la educație echitabilă rămâne o provocare. Prin fiecare achiziție din oferta Din nou la școală, clienții Lidl contribuie direct la acest efort național pentru educație”.
Lidl România subliniază că, „potrivit celor mai recente teste PISA, incluse în Raportul de diagnostic al educației și cercetării din România, 42% dintre elevii aflați la vârsta de 15 ani întâmpină dificultăți în înțelegerea textelor citite, 49% nu pot să facă conexiuni matematice, iar 44% nu reușesc să înțeleagă corect și științific fenomene familiare. Rezultatele plasează România pe penultimul loc în clasamentul Uniunii Europene la performanțele educaționale evaluate, iar decalajele sunt și mai adânci în comunitățile vulnerabile. Tocmai de aceea, de 9 ani, Lidl România sprijină activ educația prin parteneriatul cu Teach for Romania, contribuind acolo unde este cea mai mare nevoie: în școli în care lipsesc resurse, dar cu potențial pentru a se produce o schimbare.
În România, mulți copii din medii vulnerabile nu au acces la educație de calitate. Teach for Romania schimbă acest lucru, trimițând profesori pregătiți să devină modele și sprijin real în școlile unde impactul lor este esențial. Prin munca lor, elevii capătă încredere, progresează și își descoperă potențialul. Pentru unii copii, acești profesori sunt începutul unei vieți cu adevărat diferite.
Până în 2033, Teach for Romania urmărește ca peste 2.000 de educatori, învățători, profesori și directori să activeze în școlile românești, cu sprijinul Asociației, în special în zone cu vulnerabilitate ridicată și să aducă o schimbare în parcursul educațional al unui sfert dintre copiii aflați în risc socio-economic ridicat. Lidl susține financiar cel puțin 10% dintre acești profesori”.
Viitorul copiilor din programul Teach for Romania depinde și de noi
Lidl România precizează că, „prin participarea la campania Din nou la școală, fiecare client contribuie la viitorul copiilor și, implicit, la viitorul României. În perioada campaniei, pentru fiecare produs din oferta de rechizite cumpărat, Lidl donează 1 leu către programele educaționale dezvoltate de Teach for Romania. Astfel, pregătirea copilului pentru școală ajută, în paralel, un alt copil să aibă un început mai bun în educație.
Cu ajutorul investițiilor Lidl, Teach for Romania își propune:
extinderea programului Teach for Romania la nivel național, în perioada iulie 2026 – iunie 2027, prin formarea a peste 80 de profesori din peste 26 de județe din afara regiunii Moldovei, care, împreună cu o comunitate estimată de 408 alumni, vor lucra în mod direct cu aproximativ 42.500 de copii;
susținerea a aproximativ 20 de cadre didactice și directori, prin contribuția directă Lidl;
scalarea programului de școli strategice, pornind de la pilotul dezvoltat împreună cu Lidl în Rădești. Acesta se bazează pe dezvoltarea a 3 direcții:
Collective leadership: școala are rol central în comunitate;
School leadership: prin adaptarea modelului de recrutare, selecție și formare, se intervine la nivelul culturii școlare, se constituie o comunitate de practică și învățare, orientată către o cultură școlară de leadership și un management școlar eficient;
Student leadership: elevii devin principali agenți de schimbare prin dezvoltarea competențelor de leadership și implicare în proiecte comunitare.
atragerea, formarea și susținerea unei noi generații de profesori inspiraționali și lideri școlari în cele 8 județe din Regiunea Moldovei, acordarea de training și sprijin constant pe parcursul întregului an școlar, integrarea în sistemul de învățământ public și oferirea de burse.
HELLENiQ Renewables România, filiala locală a HELLENiQ Renewables și membră a HELLENiQ ENERGY, un grup energetic integrat de top din sud-estul Europei, a anunțat achiziția a două proiecte de energie regenerabilă la scară largă în România, semnalând astfel angajamentul strategic al companiei față de piața energetică a țării.
Mai exact, HELLENiQ Renewables România a achiziționat de la dezvoltatori locali consacrați:
un proiect eolian RTB de 96 MW în județul Galați, a cărui construcție va începe în curând și punerea în funcțiune este așteptată în 2027
un parc eolian de 186 MW cu un proiect hibrid BESS Ready-to-Build (RTB) de 186 MW/186 MWh în județul Vaslui.
Aceste noi investiții consolidează și mai mult prezența companiei pe piața energiei regenerabile și a surselor regenerabile de energie (RES) din România, adăugându-se la un portofoliu existent care include 211 MW de proiecte fotovoltaice în construcție și o serie substanțială de proiecte în curs de dezvoltare.
Prezența tot mai mare a HELLENiQ ENERGY în țară demonstrează încrederea puternică a companiei în piața românească și reflectă ambiția sa de a juca un rol activ în tranziția energetică a României, aducând expertiză internațională, inovație tehnologică și creare de valoare pe termen lung în economia locală.
„Aceste achiziții reprezintă un pas major în îndeplinirea angajamentului nostru pe termen lung față de piața românească”, a declarat Mihai Darie, directorul HELLENiQ Renewables România. „Prin adăugarea a două noi investiții cu impact ridicat în portofoliul nostru, aducem nu doar capital, ci și know-how, inovație și perspectivă pe termen lung. România oferă fundamente solide pentru dezvoltarea energiei curate și așteptăm cu nerăbdare să contribuim semnificativ la tranziția energetică și la progresul economic al țării.”
Noile achiziții din România fac parte dintr-un portofoliu mai amplu de dezvoltare a energiei din surse regenerabile, de 6 GW, care include și Grecia, Cipru, Republica Macedonia de Nord și Bulgaria și este aliniat cu obiectivul HELLENiQ ENERGY de a atinge o capacitate instalată de 2 GW până în 2030.
HELLENiQ Renewables România va continua să exploreze activ oportunități de investiții suplimentare în țară, consolidându-și rolul de partener de încredere în dezvoltarea durabilă a României.
În contextul problemelor referitoare la componența consiliului de administrație al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, ministra mediului, apelor și pădurilor, Diana Buzoianu, semnalează referitor la cadrului legal actual: „Avem o lege care, practic, te obligă să pui în funcție unicul candidat înscris, dacă se îndeplinesc niște condiții minimale. Avem o procedură care permite ca persoane care fost trimise în judecată să treacă linia de start fără nicio barieră legală. Și avem un sistem prin care membrii consiliului își pot stabili singuri indemnizația, în timp ce ministrul semnează, doar avizează. Dacă asta nu e o invitație la abuz, atunci nu știu ce e.
Este nevoie urgentă de o reformă a guvernanței companiilor de stat. Cazul Romsilva arată limpede că legislația actuală nu protejează interesul public și obligă chiar la numiri controversate. Voi argumenta nevoia reală pentru ca aceste modificări să fie adoptate cât mai rapid în grupul de lucru care a fost format pe tema reformei CA-urilor.”
MMAP atrage atenția că deficiențele semnalate „au efecte directe și vizibile:
Persoane inculpate în dosare penale pot trece de procedura de selecție fără niciun obstacol legal, deoarece nu există criterii de integritate care să scadă punctajele în cadrul selecției;
În anumite cazuri, pentru un post din Consiliul de Administrație se înscrie un singur candidat și, deși e o încălcare vădită a ideii de competiție, ministrul e obligat de lege să numească unicul candidat, fără posibilitatea anulării concursului pentru acel post și reluarea concursului;
Deși la început de mandat indemnizațiile sunt setate de ministru, mai apoi indemnizațiile sunt ulterior stabilite de comitetul de remunerare format chiar din membrii Consiliului de Administrație, ceea ce înseamnă că aceștia își pot decide singuri remunerația, ministrul având doar rolul de a aviza noua indemnizație;
Reprezentanții ministerului în Consiliile de Administrație nu pot vota conform unui mandat explicit al ministrului, ceea ce face imposibilă intervenția autorității tutelare în deciziile cu impact major asupra companiei. Ei, conform legii, se consultă cu reprezentanții ministerului, dar nu au mandat scris obligatoriu de urmat, deși formal, pe hârtie, reprezintă ministerul”.
MMAP anunță că, în cadrul grupului de lucru interministerial pentru reforma companiilor de stat, va propune modificări precum:
„Introducerea unor criterii de integritate care să permită depunctarea sau eliminarea candidaților inculpați ori trimiși în judecată;
Posibilitatea reluării procedurii de selecție atunci când nu există concurență reală, pentru a evita desemnarea automată a singurului candidat înscris;
Stabilirea nivelului indemnizației exclusiv prin contractul de mandat, de către conducătorul autorității tutelare, nu de către comitetul de remunerare format din oamenii care primesc această indemnizație;
Acordarea unui mandat concret din partea ministrului pentru reprezentanții ministerului în consiliile de administrație, astfel încât autoritatea tutelară să poată exercita un control real”.
11 august marchează deschiderea depunerii de intenții pentru admiterea într-o nouă cohortă a Romania Performance Excellence Program – RPEP, program educațional de tip Executive Management organizat de Fundația Națională a Tinerilor Manageri (FNTM), cu sprijinul RePatriot.
Maximum 15 lideri din organizații românești vor fi admiși într-un parcurs de pregătire de 9 luni, susținut de experți americani și români, bazat pe principiile programului Malcolm Baldrige National Quality Award din Statele Unite.
Cadrul de Excelență Baldrige pune accent pe excelența operațională, obiective strategice colaborative, implicarea părților interesate, procese orientate către client și îmbunătățire continuă. Învățarea printr-o metodă validată în timp poate duce dezvoltarea unei culturi organizaționale solide și crearea unui viitor mai bine definit pentru afaceri, universități, spitale și instituții publice din România. Programul este structurat pentru top manageri și începe cu o inițiere față în față pe parcursul a 4 zile și continuă cu webinarii și interacțiuni directe pe parcursul lunilor următoare. Admiterea în acest program se face pe bază de invitație primită după trimiterea unei scrisori de intenție care să arate motivația de educație managerială pentru performanță trimisă la Baldrige@fntm.ro până pe data de 5 septembrie 2025.
Această serie specială va avea oportunitatea să învețe atât din practica americană cât și din exemplul mai multor companii românești deja angajate în procesul creșterii performanței din ani anteriori. Profesioniști români din toată lumea vor transfera din experiența lor globală privind excelența operațională în diverse culturi organizaționale.
Marius Bostan, antreprenor în serie și coordonator RPEP, declară: „România a atins un nivel de dezvoltare economică fără precedent dar are o rezervă importantă de creștere printr-un management mai performant. Experiența de peste 40 ani a programului de excelență Baldrige a ajutat Statele Unite să-și ridice nivelul de performanță și noi putem transfera din această extraordinară experiență bune practici pentru creșterea performanțelor în organizațiile românești.” Primul pas în dezvoltarea unui parteneriat cu profesioniști validați la nivel mondial
În acest an, Romanian Performance Excellence Program (RPEP) a încheiat un parteneriat strategic cu compania globală de consultanță Alvarez & Marsal (A&M) și a beneficiat de un webinar aplicativ susținut de Dawid Rychlik și Klaudiusz Dobosz, moderat de Irina Bentu-Sersun-Gürtler. La eveniment au participat profesioniști din sectorul privat și public românesc, membri ai organizației Romanian Business Leaders.
Studiul de caz prezentat a vizat un producător global de top de cabluri pentru telecomunicații și energie, care a trecut printr-o transformare operațională amplă pentru a răspunde unor provocări majore: scăderea marjelor, concurența acerbă și ineficiențele interne.
Transformarea, condusă de A&M, s-a concentrat pe restructurarea vânzărilor, producției, logisticii, IT-ului și managementului financiar. Printre inițiativele cheie s-au numărat: implementarea Salesforce CRM; centralizarea serviciului pentru clienți; optimizarea producției și logisticii; îmbunătățirea prognozei fluxului de numerar. Aceste măsuri au generat economii semnificative de 20-30 milioane de euro, o reducere de 19% a stocurilor și o eficiență operațională sporită.
7 Lecții-cheie învățate și discutate cu participanții:
Restructurarea strategică aduce rezultate – o strategie bine planificată și executată poate genera economii importante și îmbunătățiri operaționale, chiar și pe piețe competitive.
Tehnologia este un catalizator – soluții IT moderne, precum Salesforce CRM și SAP, pot eficientiza operațiunile, îmbunătăți serviciile și sprijini deciziile strategice.
Centralizarea crește eficiența – concentrarea funcțiilor critice, cum ar fi serviciul pentru clienți, reduce costurile și crește acuratețea.
Concentrarea pe profitabilitate – modelele de profitabilitate pentru clienți și produse asigură alocarea optimă a resurselor.
Managementul financiar proactiv – prognoza fluxului de numerar și evaluarea planurilor de investiții contribuie la sănătatea financiară și reducerea riscurilor.
Îmbunătățirea continuă a producției – aplicarea principiilor 5S și eliminarea blocajelor cresc capacitatea și reduc costurile.
Sustenabilitatea schimbărilor – pentru ca transformările să reziste în timp, trebuie comunicate beneficiile pentru angajați, implicat managementul de vârf și format personalul astfel încât noile procese să devină rutine zilnice.
Această transformare confirmă importanța unei abordări holistice a provocărilor operaționale, a valorificării tehnologiei și a concentrării pe eficiență și profitabilitate pentru a obține creștere sustenabilă.
Încurajăm alte companii, universități, spitale și companii din sectorul public să se alăture programului pentru a beneficia de cunoașterea și înțelegerea criteriile de excelență în performanță Baldrige.Programul RPEP a fost inițiat ca urmare a dezbaterilor strategice de la Summitul RePatriot 2018, din Alba Iulia, vizând creșterea competitivității României prin aplicarea unor standarde de excelență recunoscute internațional.
Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința din 8 august 2025, a hotărât următoarele:
Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an;
Menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an;
Menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Rata anuală a inflației a înregistrat o creștere și în luna iunie 2025, urcând la 5,66 la sută, de la 5,45 la sută în mai, în condițiile continuării scumpirii alimentelor și combustibililor, care a devansat ca impact scăderea prețurilor energiei electrice și gazelor naturale.
Pe ansamblul trimestrului II 2025, rata anuală a inflației s-a mărit astfel mai mult decât s-a anticipat, de la nivelul de 4,86 la sută atins în martie, sub influența scumpirii alimentelor, îndeosebi a fructelor – inclusiv pe fondul condițiilor meteorologice nefavorabile pe plan regional -, în timp ce noua creștere de dinamică consemnată în acest interval de prețurile energiei a fost mai mult decât contrabalansată de evoluția de sens opus de pe segmentul produselor din tutun.
La rândul ei, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a întrerupt din nou trendul descendent în trimestrul II 2025, mărindu-se la 5,7 la sută în iunie, de la 5,2 la sută în martie. Ascensiunea a decurs din majorarea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și din transferarea treptată asupra unor prețuri de consum a costurilor salariale ridicate, precum și din creșterea așteptărilor inflaționiste pe termen scurt și a cursului de schimb leu/euro, a căror acțiune a fost în mică măsură atenuată de efecte de bază dezinflaționiste și de tendința descendentă a dinamicii prețurilor importurilor.
Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a crescut în iunie 2025 la 5,8 la sută, de la 5,1 la sută în martie 2025. Rata medie anuală a inflației IPC s‑a situat la 5,1 la sută în iunie, nivel similar celui din martie 2025, iar rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a scăzut la 5,3 la sută în iunie, de la 5,4 la sută în martie 2025.
Noile date statistice reconfirmă stagnarea activității economice în trimestrul I 2025, după creșterea cu 0,5 la sută în precedentele trei luni, precum și scăderea dinamicii anuale a acesteia la 0,3 la sută, de la 0,5 la sută în trimestrul IV 2024.
Scăderea a fost antrenată în totalitate de cererea internă, al cărei ritm s-a redus ușor, în condițiile în care consumul gospodăriilor populației și-a încetinit brusc creșterea în termeni anuali, în timp ce dinamica anuală a formării brute de capital fix a consemnat un salt deosebit de amplu, redevenind semnificativ pozitivă, după descreșterea abruptă în teritoriul negativ în trimestrul precedent.
Evoluția exportului net și-a diminuat întrucâtva impactul contracționist în trimestrul I 2025, dată fiind creșterea mai pronunțată înregistrată de dinamica anuală a volumului exporturilor de bunuri și servicii în raport cu trimestrul precedent, comparativ cu cea evidențiată în cazul volumului importurilor, implicând restrângerea decalajului negativ dintre cele două componente. Deficitul comercial și-a reaccelerat însă creșterea în trimestrul I 2025 față de aceeași perioadă a anului trecut, pe fondul relativei deteriorări a raportului de schimb, iar deficitul de cont curent și-a păstrat ritmul foarte înalt de creștere în termeni anuali.
Cele mai recente date și analize indică o creștere modestă a economiei în termeni trimestriali în trimestrul II 2025, în condițiile unor evoluții eterogene la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore față de perioada similară a anului anterior.
Astfel, în aprilie-mai, vânzările cu amănuntul au continuat să-și diminueze avansul în termeni anuali, în timp ce serviciile prestate populației au înregistrat o creștere superioară ca amplitudine declinului suferit în trimestrul precedent. Dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcții a scăzut abrupt, dar a rămas în teritoriul pozitiv după amplul salt consemnat în trimestrul I 2025, iar producția industrială și-a atenuat semnificativ contracția față de aceeași perioadă a anului anterior. Totodată, variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii a devansat-o marginal pe cea a importurilor în aprilie-mai 2025, în condițiile scăderii mult mai pronunțate a celei din urmă în raport cu trimestrul I 2025. Drept urmare, deficitul comercial și-a cvasi-stopat creșterea față de aceeași perioadă a anului trecut, iar deficitul de cont curent și-a înjumătățit dinamica anuală.
Pe piața muncii, noile date arată atât descreșteri ale efectivului salariaților din economie în lunile aprilie și mai, cât și o scădere a ratei șomajului BIM (Biroul Internațional al Muncii) pe ansamblul trimestrului II 2025, după majorarea acesteia la 6,0 la sută în primul trimestru. Dinamica anuală a salariului mediu brut nominal pe economie a continuat să se reducă lent în primele două luni ale trimestrului II 2025, iar cea a costului salarial unitar nominal din industrie și-a corectat doar parțial saltul consemnat în trimestrul I 2025, ambele rămânând astfel pe palierul de două cifre. Sondajele de specialitate din luna iulie 2025 indică însă o slăbire abruptă, și generalizată la nivelul sectoarelor majore, a intențiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, precum și o nouă scădere a deficitului de forță de muncă raportat de companii.
Condițiile de pe piața financiară și-au accentuat tendința de normalizare în luna iulie 2025, în contextul finalizării și adoptării primului pachet de măsuri fiscale corective, de natură să amelioreze așteptările investitorilor financiari privind perspectiva consolidării bugetare. Astfel, principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au accelerat ajustarea descendentă, rămânând totuși vizibil peste nivelurile din aprilie, iar randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat și-au prelungit descreșterea în prima parte a lunii, coborând și menținându-se apoi la niveluri inferioare celor înregistrate la finele anului trecut. Totodată, cursul de schimb leu/euro și-a stopat ascensiunea în debutul lunii, și după o mică fluctuație, a tins să se stabilizeze pe noul palier, în timp ce față de dolarul SUA, leul și-a întrerupt tendința de apreciere, iar în ultima decadă a lui iulie a slăbit relativ abrupt, dată fiind întărirea accentuată a monedei americane pe piața financiară internațională.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a redus în luna iunie 2025 la 9,1 la sută, de la 9,7 la sută în mai, în condițiile scăderii semnificative consemnate de ritmul înalt al componentei în lei, exclusiv pe seama împrumuturilor societăților nefinanciare, ce a fost atenuată doar în mică măsură ca impact de reaccelerarea creșterii creditului în valută. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat astfel să se reducă ușor, ajungând la 69,7 la sută în iunie, de la 69,8 la sută în mai.
În ședința de astăzi, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția august 2025, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.
Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflației va consemna un amplu salt în trimestrul III 2025, sub impactul tranzitoriu al expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică și al majorării începând cu 1 august a cotelor de TVA și a accizelor, iar în următoarele trei trimestre se va reduce relativ lent și pe o traiectorie fluctuantă considerabil mai ridicată decât cea din proiecția precedentă. Ea va cunoaște însă o corecție descendentă abruptă în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea impactului inflaționist direct al celor două șocuri pe partea ofertei, și va descrește apoi gradual, reintrând și coborând tot mai mult în interiorul intervalului țintei spre finele orizontului proiecției, pe fondul intensificării presiunilor dezinflaționiste ale deficitului de cerere agregată, anticipat să crească mult mai pronunțat decât în proiecția precedentă, în contextul pachetelor de măsuri fiscal-bugetare corective implementate începând cu luna august 2025.
Incertitudini rămân totuși asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și cu procedura de deficit excesiv.
Incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să provină din mediul extern, în condițiile războiului din Ucraina și ale situației din Orientul Mijlociu, dar mai cu seamă în contextul tensiunilor comerciale globale – de natură să afecteze mersul economiei mondiale și al comerțului internațional -, precum și pe fondul efectelor potențial generate de acordul comercial convenit între SUA și UE.
În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictelor geopolitice/comerciale, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice.
Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.
Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de astăzi, 8 august 2025, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într‑o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul de administrație reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.
BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.
