Acasă Blog Pagina 29

Bitcoin scade temporar sub 100.000 de dolari. Senatul USA adoptă „Legea Genius”

0

Bitcoin a scăzut sub nivelul de 100.000 de dolari în weekend, pe fondul intensificării tensiunilor geopolitice dintre SUA și Iran. SUA a lansat atacuri aeriene asupra instalațiilor nucleare iraniene, iar Iranul, ca represalii, amenință acum cu închiderea Strâmtorii Hormuz, un canal maritim important care ar putea avea un impact asupra piețelor globale și, în special, asupra prețurilor petrolului.

Pe fondul escaladării tensiunilor geopolitice, prețul bitcoin a început să scadă, iar pozițiile lungi ale traderilor, în valoare de aproximativ 313 milioane de dolari, au fost lichidate, exacerbând scăderea prețului până la 98.000 de dolari.

Scăderea masivă a fost însă de scurtă durată. Bitcoin a revenit peste pragul de 100.000 de dolari, situându-se în prezent la 101.500 de dolari.

În această săptămână, avem o serie de date economice care vor fi publicate în SUA și care ar putea stimula prețurile. Datele PMI din sectorul manufacturier și al serviciilor vor fi publicate astăzi, PIB-ul SUA joi, iar cele mai recente cheltuieli de consum personal PCE – indicatorul preferat al Rezervei Federale pentru inflație – vineri.

În plus, marți și miercuri va fi prezentat Raportul semestrial privind politica monetară către Congres, în cadrul căruia președintele Fed, Jerome Powell, va depune mărturie în fața Comisiei Senatului pentru Banci, Locuințe și Urbanism din Washington, D.C.

Piețele vor urmări cu atenție aceste evenimente, precum și evoluțiile geopolitice.


Memecoins au avut cele mai mari importante evoluții înregistrate săptămâna aceasta, pe fondul scăderilor masive de preț de pe piețele cripto. Astfel, $WIF și $PEPE au scăzut cu 21%.

ȘTIRI CARE NE-AU ATRAS ATENȚIA

Senatul SUA adoptă Legea GENIUS 

Senatul SUA a adoptat săptămâna trecută Legea GENIUS (Guiding and Establishing National Innovation for US Stablecoins), un pas important în stabilirea unui cadru de reglementare pentru stablecoins în Statele Unite.

Acum, atenția se îndreaptă către Camera Reprezentanților, care trebuie să decidă dacă va promova propriul proiect de lege, “STABLE”, sau va adopta versiunea Senatului.

Deși piețele cripto au înregistrat o ușoară creștere a prețurilor după adoptarea proiectului de lege de către Senat, acțiunile legate de stablecoins, în special emitentii USDC Circle și Coinbase au înregistrat o creștere semnificativă a prețurilor, de 30% și, respectiv, 16%.

Pe Truth Social, președintele Trump a lăudat adoptarea proiectului de lege, solicitând ca acesta să fie aprobat de Camera Reprezentanților și să ajungă pe biroul său cât mai curând posibil.


Semler Scientific anunță un plan pe trei ani pentru achiziționarea a 105.000 de bitcoin

Urmând exemplul Metaplanet, care a anunțat recent un plan pe trei ani pentru a-și crește deținerile totale de bitcoin, Semler Scientific (SMLR) a anunțat săptămâna trecută că își propune să dețină 10.000 de bitcoin până la sfârșitul acestui an, 42.000 de bitcoin până la sfârșitul anului 2026 și 105.000 de bitcoin până la sfârșitul anului 2027.

Compania deține în prezent 4.449 de bitcoin, 0,021% din totalul de 21 de milioane de bitcoin.

În mai 2024, Semler Scientific a devenit a doua companie cotată la bursă din SUA care a adoptat o strategie de trezorerie bitcoin utilizând veniturile din finanțarea prin capitaluri proprii și datorii, precum și fluxurile de numerar din operațiuni pentru a-și finanța achizițiile de bitcoin.

Compania a anunțat, de asemenea, numirea lui Joe Burnett, un susținător al bitcoinului, în funcția de director de strategie bitcoin. 

Dacă Semler Scientific ar atinge obiectivul de 105.000 de bitcoin, fără ca alte companii de trezorerie bitcoin să își sporească și ele deținerile, aceasta ar deveni a doua cea mai mare companie de trezorerie bitcoin în ceea ce privește deținerile.

Când pădurea plătește nota de plată a tranziției verzi: TVA, Green Deal și realitatea de la sobă

0

de Ciprian Dumitru MUSCĂ, președintele ASFOR

O sobă cu lemne, o gospodărie de munte și o familie care numără banii pentru lemnele de iarnă. Dincolo de documentele de la Bruxelles și conferințele despre climă, acolo se vede cel mai clar cât de ruptă de realitate poate deveni „tranziția verde”.

În timp ce Comisia Europeană retrage, în tăcere, o directivă controversată care oferea ONG-urilor ecologiste putere nelimitată de contestare, în România se discută majorarea TVA-ului la lemnul de foc – de la 5% la 19%. Un câștig bugetar de 0,029% din PIB, dar un risc uriaș pentru 3,5 milioane de gospodării. Și totul se întâmplă în timp ce alte țări, cu o putere de cumpărare mult mai mare, mențin TVA redus și investesc într-o bioeconomie forestieră aplicată.

Fisura care spune tot: retragerea Directivei privind Reclamațiile Verzi

Un exemplu recent și revelator este retragerea de către Comisia Europeană a Directivei privind Reclamațiile Verzi. Acest act legislativ ar fi permis ONG-urilor ecologiste să conteste în instanță orice decizie administrativă cu implicații de mediu – chiar și fără o legătură directă cu zona afectată. Era o formulă care transforma activismul în procesomanie și risca să paralizeze dezvoltarea economică, punând infrastructura publică la cheremul ideologiei.

Sub presiunea Germaniei și a Partidului Popular European, Comisia a făcut un pas înapoi. Însă mesajul transmis este mai important: chiar și Bruxelles-ul începe să accepte că Green Deal-ul, în forma sa radicalizată, sufocă economia europeană.

Lemnul de foc și absurditatea fiscală

În acest context, propunerea de a crește TVA-ul la lemnul de foc de la 5% la 19% reprezintă o ruptură gravă față de realitatea socială. Peste 3,5 milioane de gospodării din România se încălzesc cu lemn de foc. Anual, consumăm peste 8 milioane de metri cubi, iar o astfel de măsură ar aduce un câștig bugetar estimativ de aproximativ 256 milioane de lei – adică doar 0,029% din PIB-ul național estimat pentru 2025.

Dar cu ce cost social? Familii care vor plăti cu peste 1.000 de lei în plus pentru încălzire, o piață neagră alimentată de disperare și un nou val de evaziune fiscală.

În acest timp, alte state europene mențin TVA redus pentru lemnul de foc:

  • Franța: TVA de 5,5%, cu subvenții pentru sobe moderne și energie din biomasă;
  • Austria: TVA de 10%, combinat cu rețele locale de încălzire cu biomasă;
  • Germania: TVA de 7%, alături de programe de sprijin pentru eficiență energetică;
  • Polonia: TVA de 8%, tratând lemnul de foc ca resursă esențială pentru gospodăriile rurale.

Toate aceste țări au în comun un nivel de trai și o putere de cumpărare mult mai mari decât în România. Cu toate acestea, ele aleg să protejeze accesul populației la lemnul de foc. Noi, în schimb, discutăm despre majorări fiscale care ar lovi exact în cei mai vulnerabili.

Mai ales în condițiile în care programul ASFOR – Rabla pentru sobe – este blocat de către AFM, deși peste 900 de UAT-uri s-au înscris deja.

Aceasta nu este o politică fiscală, ci o formă de sinucidere socială.

Bioeconomia începe în pădure

În loc să penalizăm gospodăriile care folosesc lemnul pentru încălzire, ar trebui să construim o strategie de bioeconomie forestieră, bazată pe valorificarea inteligentă a resurselor locale. Lemnul este singura materie primă regenerabilă pe care o avem din abundență. Pădurile nu sunt o piedică – ele sunt soluția.

Modelele funcționale există deja:

  • În Norvegia, clădirea Mjøstårnet arată cum lemnul poate înlocui betonul și oțelul în construcții;
  • În Austria, sate întregi sunt încălzite cu biomasă forestieră locală;
  • În Finlanda, companii de top transformă lemnul în textile, bioplastice și ambalaje biodegradabile;
  • În Franța, cooperativele forestiere combină lemnul cu turismul, produsele nelemnoase și educația forestieră.

Ce trebuie făcut

România are păduri, are industrie forestieră, are profesioniști. Ceea ce lipsește este o politică coerentă, care să trateze sectorul forestier ca parte a soluției verzi – nu ca pe o problemă.

  • Investiții prin DR-24, predictibile, susținute și extinse;
  • Politici publice care recunosc lemnul ca resursă strategică;
  • Investiții în digitalizare, infrastructură, tehnologii moderne și formare profesională;
  • Sprijin pentru construcții din lemn, energie din biomasă și materiale biobazate;
  • Finanțare pentru IMM-urile forestiere, coloana vertebrală a economiei rurale;
  • O strategie națională de bioeconomie forestieră, aliniată Pactului Verde European, dar ancorată în realitatea românească.

Pădurile trebuie să devină o prioritate reală în economia națională. Ele sunt coloana vertebrală a unei economii sustenabile, scutul nostru climatic natural și o infrastructură vitală. Pentru ca acest lucru să se întâmple, avem nevoie de politici curajoase și de investiții – nu de dogme.

Green Deal-ul trebuie regândit, nu abandonat. Dar dacă rămâne doar un set de reguli împovărătoare, oamenii vor rămâne cu nota de plată: facturi mai mari, reguli mai dure, resurse locale interzise și soluții scumpe, importate de la mare distanță, cu costuri uriașe de mediu cauzate de transport – tocmai din China.

Pădurea e aici. Soluțiile sunt aici. E timpul să punem pădurea în centrul economiei naționale.

BCG: Cum performează companiile din Europa Centrală și de Est în competiția globală

0

Aflat la cea de-a 27-a ediție, Boston Consulting Group (BCG) a realizat clasamentul global Value Creators, care analizează performanța companiilor listate din întreaga lume din perspectiva creării de valoare pentru acționari. În ediția din 2025, în fruntea clasamentului se află companii precum NVIDIA, Tesla, Arista Network (furnizor californian de servicii cloud), producătorul de semiconductori Broadcom și producătorul chinez de automobile electrice BYD.Dintre companiile europene, doar trei figurează în top 100 al creatorilor de valoare, în ciuda faptului că acestea reprezintă aproape o cincime din baza totală de date analizată.

Dintre cele 100 de companii aflate în topul clasamentului global Value Creators, 68 sunt din Asia (inclusiv 29 din India), 28 sunt din Statele Unite și doar trei din Europa. În 19 dintre cele 35 de industrii monitorizate de BCG, nu se regăsește nicio companie europeană în top 10 la nivel sectorial, iar în alte opt industrii doar câte o companie europeană se află în acest top. Cele mai puternice poziții ale Europei sunt în industria farmaceutică (unde patru companii se află în top 10), urmată de sectorul bancar, media și publishing, precum și moda și brandurile de lux – fiecare cu câte trei companii în top.

Testul suprem al competitivității este succesul internațional

Cercetările BCG arată clar că succesul companiilor care au ajuns în topul clasamentului Value Creators se bazează pe patru (plus unu) factori. Primul este o strategie clară, planificarea pe termen lung și poziționarea pe segmente cu valoare adăugată mai mare. Al doilea factor este excelența operațională, urmat de atragerea și retenția talentelor, iar al patrulea este inovația. Aceste capacități de creare de valoare sunt universale – o strategie clară, expertiză profundă și o echipă angajată și agilă pot avea succes oriunde în lume. La acestea se adaugă factorul „plus unu”: sincronizarea bună și norocul.

Un avantaj competitiv real îl pot obține acele companii care reușesc să treacă dincolo de piețele locale și să creeze valoare în mod sustenabil în mai multe țări. Aceasta este o provocare majoră care depășește resursele individuale ale unei companii: pentru succes, este esențială dezvoltarea conștientă a resurselor de competitivitate ale regiunii și asigurarea unui cadru de reglementare și piață favorabil și de încredere.

Europa Centrală și de Est – recuperarea decalajelor

Din păcate, niciuna dintre companiile din Europa Centrală și de Est nu a reușit să ajungă în fruntea listei BCG Value Creators, deși regiunea are numeroși performeri remarcabili. Despre condițiile și rețetele succesului pe piețele internaționale scrie László Juhász, partener senior responsabil pentru Europa de Est în cadrul BCG.

Țările din Europa Centrală și de Est (Cehia, Croația, Slovacia, Slovenia, Polonia, România și Ungaria) au trecut printr-un proces istoric de convergență. În 1990, PIB-ul per capita din regiune reprezenta doar 27% din media UE; în prezent a ajuns la 45%, potrivit analizelor BCG și ale Băncii Mondiale. Între 2000 și 2024, țările regiunii au înregistrat o creștere medie anuală a PIB-ului de 3,1% (în termeni reali și la cursul euro din 2015), de 2,5 ori mai rapidă decât cea a zonei euro. În medie, 55 miliarde de euro de capital străin au intrat anual în regiune, dintre care 17 miliarde proveneau din UE. Excedentul comercial anual al regiunii s-a ridicat la 26 miliarde de euro, iar volumul total al exporturilor a atins 730 miliarde de euro.

Între 2005 și 2025, costul muncii pe oră a crescut cu 330% în regiune, însă productivitatea a crescut doar cu 51%, iar rezerva de forță de muncă (calculată pe baza populației apte de muncă și a ratei șomajului) a scăzut cu 70%.

Creșterea salariilor și a ocupării forței de muncă este binevenită – totuși, modelul de convergență bazat pe forță de muncă ieftină și abundentă s-a epuizat. Principalul motiv este scăderea rezervelor de forță de muncă și îngustarea decalajului dintre productivitate și creșterea costului muncii”, a spus László Juhász (foto).

Exemple de companii regionale de succes

Există mai multe căi spre succesul internațional. Una este integrarea în lanțuri valorice globale, prin filiale locale specializate (furnizori, unități de producție, centre de servicii), cum sunt cele ale Bosch, Samsung, Audi, Suzuki, Microsoft sau IBM.

A doua cale este reprezentată de campionii locali care se extind internațional, fie organic, fie prin achiziții. Exemple: MOL, OTP, Richter, Videoton (Ungaria), Orlen (Polonia), Podravka (Croația), Kolektor (Slovenia).

A treia cale este cea a inovatorilor globali: ESET (Slovacia), BioTechUSA, Hell, Graphisoft (Ungaria), Avast (Cehia), CCC (Polonia – cel mai mare retailer de încălțăminte din Estul Europei).

Un exemplu de extindere globală prin achiziții este Dacia. Brandul a fost achiziționat în 1999 de Renault. De la 55-70.000 de mașini anual, s-a ajuns la 676.000 vehicule vândute în 2024 în 40 de țări. Renault a investit 2,2 miliarde euro în Dacia și a reușit să o repoziționeze ca un brand fiabil cu un raport calitate/preț foarte bun.

Un alt exemplu este grupul ceh EPH, condus de Daniel Křetínský, care deține Sparta Praga și este acționar principal la West Ham United. EPH activează în energie, producție industrială, media, logistică și servicii poștale, având în 2024 o cifră de afaceri de 23,3 miliarde euro. Deține, printre altele, compania de curierat GLS și a achiziționat recent Royal Mail, poșta britanică fondată de Henric al VIII-lea. Křetínský mizează pe industrii considerate de alții depășite – și a avut dreptate.

Pasul următor – dezvoltarea de bunuri și servicii cu valoare adăugată mai mare

În ciuda succeselor internaționale obținute, doar 27% dintre cele mai mari 120 de companii din Europa Centrală și de Est sunt actori internaționali cu sediu local – în comparație cu 74% în Europa de Vest. În Vest, doar 16% sunt filiale ale multinaționalelor, în timp ce în Est, proporția este de 31%. În plus, 41% dintre companiile mari din regiune operează exclusiv pe piața internă, față de doar 10% în Vest.

„Este clar că regiunea trebuie să depășească rolul de centru de producție sau servicii și să se orienteze spre activități cu valoare adăugată mai mare. Cheia creșterii viitoare constă în companii independente, globale, orientate spre inovație”, a adăugat Juhász.

Raportul integral poate fi accesat la acest link.

Bucureștenii respiră un aer tot mai toxic: 60% din poluare vine din trafic

0

Starea mediului se degradează de la an la an în București și impune măsuri urgente pentru o calitate mai bună a vieții locuitorilor. Poluarea aerului atinge deja niveluri alarmante, traficul rutier fiind principalul responsabil pentru 60% din noxe, natura urbană este insuficientă raportat la indicațiile Uniunii Europene, infrastructura gri și deșeurile aglomerează Capitala, iar schimbările climatice aduc riscuri considerabile pentru bucureșteni, arată cea de-a doua ediție a raportului „Starea mediului în București”, realizat de Fundația Comunitară București prin Platforma de mediu pentru București. Raportul evidențiază astfel nevoia unei strategii clare pentru îmbunătățirea calității aerului și de acțiune structurală din partea autorităților, organizațiilor și locuitorilor orașului, prin măsuri sustenabile pe termen lung. 

Traficul intens, arderea deșeurilor și activitatea marilor centrale industriale fac ca aerul din București să fie din ce în ce mai greu de respirat. Orașul este sufocat zilnic de un număr mare de mașini, dintre care peste jumătate au o vechime mai mare de 10 ani, iar mai mult de o treime sunt echipate cu motoare diesel, traficul rutier fiind responsabil pentru 60% din poluarea aerului, potrivit raportului „Starea mediului în București”. Centralele termice poluează și ele semnificativ, fiind sursa principală pentru mai bine de trei sferturi din emisiile de dioxid de sulf și pentru o mare parte din gazele toxice precum oxizii de azot și dioxidul de carbon. La toate acestea se adaugă fumul rezultat din arderea deșeurilor în localitățile din jurul Capitalei, care aduce în aer substanțe periculoase.

În multe cartiere din București se înregistrează frecvent depășiri ale limitelor legale pentru mai mulți poluanți. O problemă tot mai accentuată este și ozonul de la nivelul solului, care se formează în zilele caniculare și favorizează apariția smogului fotochimic, un tip de poluare periculoasă care afectează în special copiii, vârstnicii și persoanele cu afecțiuni respiratorii. 

Aceste depășiri vin în contextul în care Bucureștiul se confruntă cu schimbări climatice care conduc la veri tot mai fierbinți. Anul 2024 a fost cel mai călduros din istoria orașului, cu o temperatură medie de 27,43°C, cu aproape 6°C peste media obișnuită. 

Aproape 80% din suprafața orașului este acoperită de asfalt sau construcții, ceea ce înseamnă mai puțină răcoare naturală și mai mult disconfort. În același timp, Capitala are un mare minus la capitolul vegetație urbană. Raportul privind starea mediului arată că Bucureștiul a pierdut peste 500 de hectare de spații verzi din 1990 până în prezent, iar doar 60% dintre apartamente și 55% dintre case sunt la mai puțin de un kilometru de un parc. Mai mult, Capitala are o medie de 0,88 arbori pentru fiecare locuitor, de peste trei ori mai puțin decât recomandarea Uniunii Europene pentru 3 arbori la fiecare locuitor, iar arborii uscați propuși pentru tăiere în 2024 sunt aproape la fel de mulți ca cei plantați. 

Deși rar menționată, biodiversitatea urbană este o componentă esențială a ecosistemului orașului. Anul trecut, au fost înregistrate peste 60 de apeluri la 112 pentru animale sălbatice precum șerpi, vulpi sau căpriori, semn că natura există chiar și în cele mai neașteptate locuri, dar încă nu este protejată printr-un plan clar.

Construcțiile noi continuă să sufoce orașul, iar transportul sustenabil e ignorat

Între 2010 și 2023, în Capitală au fost construite peste 268.000 de locuințe, multe pe foste spații verzi sau industriale, fără investiții adecvate în infrastructură. În paralel, mobilitatea sustenabilă este ignorată. Doar 1% dintre locuitori folosesc bicicleta, iar infrastructura aferentă este insuficientă. Bucureștiul nu a început încă nici tranziția de la transportul motorizat către opțiuni mai sustenabile care să contribuie la îmbunătățirea calității mediului. Doar 1,25% din vehiculele înmatriculate sunt electrice, iar eficiența rețelei de transport necesită îmbunătățiri semnificative, orașul având nevoie urgentă de tranziție către soluții nepoluante.

Nu în ultimul rând, gestionarea deșeurilor rămâne și ea deficitară. Din cele aproape 564.000 de tone de deșeuri generate anual, doar 42% sunt tratate, restul fiind depozitate. Colectarea selectivă este slab implementată, iar agricultura urbană este aproape inexistentă. Bucureștiul rămâne dependent de surse externe pentru aprovizionarea cu alimente, iar economia circulară, desi menționată în strategii, necesită în continuare mult de lucru, mai arată raportul Fundației Comunitare București.

„Capitala are nevoie urgentă de un mediu mai sănătos. Starea actuală este un imbold la schimbare în mai multe arii cheie cu impact asupra mediului, pentru o calitate mai bună a vieții și un oraș mai bun de trăit. Raportul pe care îl lansăm astăzi este nu doar o oglindă a realității mediului bucureștean pe care o simțim cu toții, ci mai ales un instrument care ne dorim să devină reper. Printr-o strategie bazată pe date clare, putem trece împreună la acțiuni concrete pentru că un viitor mai bun și un mediu mai sănătos în Capitală”, spune Alina Kasprovschi, director executiv Fundația Comunitară București

Organizațiile civice atrag constant atenția asupra problemelor de mediu din București și se implică în identificarea și analiza măsurilor relevante pentru protecția și îmbunătățirea calității mediului. Un sondaj realizat în rândul a 26 de ONG-uri și 9 grupuri de inițiativă civică arată că cele mai mari provocări sunt lipsa spațiilor verzi, poluarea aerului și modul deficitar în care sunt gestionate deșeurile. Aproape 73% dintre organizațiile respondente cred însă că aceste probleme pot fi rezolvate și deja se implică, în parteneriat cu instituțiile publice, în procesul de luare a deciziilor și elaborare a politicilor publice pentru un mediu mai bun în București.

Raportul integral poate fi consultat pe www.platformademediu.ro, secțiunea Cercetare.


Platforma de mediu pentru București este un program strategic dezvoltat de Fundația Comunitară București și ING Bank România, lansat în 2021. Programul își propune să transforme problemele de mediu cu care oamenii se confruntă în proiecte viabile pentru București și bucureșteni. Platforma de mediu pentru București a fost creată pentru a aduce împreună specialiști din societatea civilă, din mediul academic și din companii, cetățeni, activiști, politicieni și administrație pentru a acționa coordonat în vederea rezolvării problemelor complexe de mediu care afectează Bucureștiul. Prin direcții esențiale precum cercetarea, finanțarea și colaborarea, Platforma colectează date și exemple concrete pentru a înțelege provocările de mediu și soluțiile propuse de societatea civilă, mobilizează resurse financiare pentru implementarea și scalarea acestora și creează un cadru de colaborare între ONG-uri, companii private și administrația publică. Până în prezent, Platforma a finanțat 39 de proiecte cu peste zece milioane de lei.

Mihai Daraban: România poate deveni o platformă ideală pentru investitorii japonezi

0

În cadrul misiunii economice desfășurate în Japonia, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), dl Mihai Daraban, a avut o serie de întâlniri oficiale cu unele dintre cele mai importante instituții economice nipone, în scopul identificării unor noi oportunități de cooperare în contextul Parteneriatului Strategic România-Japonia.

Președintele CCIR, dl Mihai Daraban, s-a întâlnit la sediul din Tokyo cu conducerea Camerei de Comerț și Industrie a Japoniei, în prezența dlui Hitoshi Ito, președintele organizației, și a echipei de management din Divizia Internațională, condusă de domnul Katsuya Igarashi, director general.

„România poate deveni o platformă ideală pentru investitorii japonezi, având în vedere deschiderea consumatorilor români către brandurile japoneze și poziția noastră geografică strategică. Portul Constanța oferă acces direct la piețele din Sud-Estul Europei și reprezintă o poartă de intrare ideală pentru produsele japoneze către întreaga regiune. Relația noastră cu Camera de Comerț și Industrie a Japoniei, consolidată prin acordul de colaborare din 1997, reprezintă o fundație solidă pentru extinderea cooperării economice bilaterale”, a declarat președintele CCIR, dl Mihai Daraban.

În cadrul aceleiași misiuni economice, președintele CCIR, dl Mihai Daraban, a avut o întâlnire oficială cu reprezentanții Japan Institute for Overseas Investment (JIOI), organizație care se ocupă de promovarea și facilitarea investițiilor japoneze în străinătate. Discuțiile s-au concentrat pe poziția strategică a României în regiunea Mării Negre, precum și pe rolul Portului Constanța ca hub pentru reconstrucția Ucrainei. „Avem o colaborare excelentă cu JIOI în ceea ce privește promovarea României ca destinație de investiții pentru companiile nipone. Este foarte bine cunoscută implicarea Japoniei în industria navală, prin investițiile în lucrările de construcție a terminalului de containere din Portul Constanța, dar și în proiectarea și execuția podului de peste Dunăre de la Brăila. În contextul reconstrucției Ucrainei, această experiență anterioară poate fi un catalizator pentru noi investiții japoneze în România”, a subliniat președintele CCIR.

Garanti BBVA, partener al Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu

0

Garanti BBVA România anunță că, din acest an, este partener al Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS), unul dintre cele mai prestigioase evenimente culturale din Europa și din lume: „Banca sprijină, în premieră, ediția din acest an, desfășurată între 20 și 29 iunie, susținând spectacolele din Sezonul Spaniol și Sezonul Turcesc, o alegere care reflectă profilul internațional al brandului și angajamentul său față de diversitatea culturală și dialogul artistic.

Susținerea Sezonului Spaniol și a Sezonului Turcesc este firească, având ȋn vedere identitatea Garanti BBVA România, instituția financiar-bancară făcând parte din Garanti BBVA, a doua bancă privată ca mărime din Turcia, controlată majoritar de grupul financiar spaniol Banco Bilbao Vizcaya Argentaria (BBVA)”.

Virginia Oțel, director comunicare corporativă, Garanti BBVA România: „Sprijinim cultura pentru că o vedem ca pe un spațiu deschis al creativității și dialogului, valori care ne definesc în relația cu clienții noștri și în modul în care construim, zi de zi, punți între lumi. Ne bucurăm să fim Partener al Diversităţii Culturale ȋn cadrul acestui festival, care celebrează arta teatrală și aduce împreună, pe aceeași scenă, identități, perspective și talente din intreaga lume. Credem în puterea artei de a apropia și de a transforma oameni și comunități, iar parteneriatul cu FITS este modul nostru de a susține concret acest dialog cultural. Ȋi felicităm pe domnul Constantin Chiriac, Președintele FITS și Directorul General al Teatrului Naţional Radu Stanca din Sibiu cât şi inimoasa echipă organizatoare a festivalului, pentru performanţa de a creşte şi susţine timp de 32 de ani acest proiect, atât de complex şi de important pentru teatrele din toată lumea.” 

Artă care unește, în aer liber și în săli de spectacol

Garanti BBVA subliniază că, „în cadrul Sezonului Spaniol, publicul se va putea bucura de reprezentații spectaculoase de flamenco, producții teatrale contemporane, spectacole în aer liber și lecturi dramatice semnate de autori din Peninsula Iberică. Printre artiștii și instituțiile prezente se regăsesc Manuel Lilán, Spanish Flamenco Ballet, Institute of the Arts Barcelona, Efimer, Among Friends, Xarxa, Cia La Churry, Marco Vargas & Chloé Brûlé, Cia. Mauranga și Tombs Creatius. Programul lecturilor dramatice include texte semnate de Marc Artigau i Queralt și Victor Sánchez.

Sezonul Turcesc aduce în programul FITS 2025 o selecție de spectacole care pun în lumină diversitatea și dinamismul scenei teatrale din Turcia. Producțiile sunt prezentate de instituții de prestigiu, precum Ankara–Istanbul State Theatres, Tiyatro Keyfi și BAU Conservatory din Istanbul și includ Medea Material, Cyrano Rock și Frenzy for Two, or More, programul fiind completat de lectura dramatică Clash, semnată de Müge Oskay.

Evenimentele vor avea loc în mai multe spații din Sibiu, respectiv Piața Mare, Piața Mică, Piața Habermann, pietonala Bălcescu, Piața Huet, Centrul Cultural Ion Besoiu, Sala Thalia a Filarmonicii de Stat, Facultatea de Litere și Arte, Casa Artelor și Promenada Mall.

Banca va fi prezentă și la ceremonia de decernare a unei stele pe Aleea Celebrităților din Sibiu, alături de scriitorul și dramaturgul nigerian Wole Soyinka laureat al Premiului Nobel pentru Literatură și primul autor african care a primit această distincție, ȋn anul 1986”. 

Ajuns la cea de-a 32-a ediție, Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu este recunoscut ca „un reper cultural major, care reunește anual creații din multiple sfere artistice: teatru, dans, muzică, circ contemporan, film, arte vizuale, conferințe și spectacole stradale. Timp de zece zile, Sibiul devine un centru vibrant al artei și dialogului intercultural, atrăgând artiști și spectatori din întreaga lume”.

Precizări ale Romsilva în urma raportului de audit al Curții de Conturi

0

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva face o serie de precizări în urma publicării raportului de audit de conformitate al Curții de Conturi: 

„Conducerea executivă a Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva a acționat cu celeritate în aplicarea măsurilor de conformitate stabilite de către Curtea de Conturi. Unele dintre acestea sunt implementate deja, altele au termen de implementare până la finele acestui an, respectiv finalul primului semestru al anului 2026. 

Precizăm că implementarea unor măsuri de conformitate dispuse de către Curtea de Conturi depinde de modificarea și actualizarea unor acte normative în perioada următoare.

Suma la care se face referire în raportul de audit de conformitate nr. 36270/21.05.2025 al Curții de Conturi, respectiv 216,5 milioane lei, reprezintă suma brută acordată în anii 2021 și 2022, în baza Contractului Colectiv de Muncă, celor peste 14.400 de angajați ai Romsilva. Valoarea medie individuală netă a acestora a fost de  circa 4.300 lei/salariat/an.

Premiile au fost acordate având în vedere rezultatele financiare excepționale din anii 2021 și 2022 ale Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, ca de exemplu o majorare a veniturilor cu 255 milioane lei și cu 35,6% a profitului în anul 2021, precum și o majorare a veniturilor cu peste 740 milioane lei și a profitului brut cu 806% în anul 2022, față de bugetele anuale aprobate, acestea fiind acordate în conformitate cu prevederile Contractului Colectiv de Muncă.

Menționăm că Regia Națională a Pădurilor – Romsilva nu este finanțată de la bugetul de stat, este o regie care se autofinanțează, obținând venituri inclusiv din servicii silvice acordate proprietarilor privați de păduri și activități conexe silviculturii.

Precizăm că între anii 2019 și 2023, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a înregistrat un profit cumulat brut de 792,6 milioane lei, din acesta fiind vărsați la bugetul statului 716,7 milioane lei

În același timp, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a degrevat bugetul de stat cu sume semnificative, prin finanțarea, din fondurile proprii, a activității de creștere și ameliorare a cailor de rasă și asigurarea administrării a 22 de parcuri naționale și naturale. 

Considerăm că fără implicarea activă și dedicarea majorității salariaților, peste 14.400 de angajați, nu ar fi fost posibil ca Regia Națională a Pădurilor – Romsilva să înregistreze rezultatele excepționale, respectiv depășirea tuturor indicatorilor.

De asemenea, precizăm că la nivelul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva se realizează, anual, evaluarea performanțelor profesionale pentru fiecare angajat.

Menționăm că, încă de anul trecut, echipa managerială a Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva a luat măsuri de reducere a cheltuielilor și de eficientizare a activității regiei.” 

Un semn de revitalizare a industriei românești

0

Cu covor roșu pe peron în calea călătorilor, la plecare în prima cursă, din Gara de Nord și cu fanfară la sosire, în Gara Băneasa, trenul automotor Leon a fost lansat. Prin simbolistică și prin valoare economică, momentul poate fi considerat o contribuție la dorita relansare a industriei românești.

Noul produs este integral românesc, creație a celui mai mare grup feroviar şi operator logistic de la noi, Grampet Group, condus de Gruia Stoica, a cărui apreciere este că lansarea constituie „un nou început pentru industria feroviară românească”, Leon fiind „rezultatul muncii a peste 180 de specialişti”. Numele, ne spune, îi vine de la cel mai tânăr membru al familiei. 

Tren automotor nu s-a mai construit în industria românească din perioada interbelică, de la Malaxa. Pe cu totul alte coordinate, trenul automotor Leon este proiectat şi fabricat la Electroputere VFU Paşcani, companie membră a Grampet Group, la rândul ei dovadă de tradiție industrial relansată, fiind fondată în 1869.

Reținem câteva date de ordin tehnic și facilități de confort ale noului tren: Diesel Multiple Unit (DMU); două motoare Diesel MTU de câte 390 kW integrate în module Power-Pack; trei vagoane cu 145 de locuri– 11 VIP (fotolii rabatabile) şi 134 clasa a II-a (scaune ergonomice); ferestre panoramice; izolare foncă; măsuţe rabatabile; prize de 230V şi USB; spaţii pentru bagaje voluminoase şi pentru biciclete; sisteme audio-video de informare; dotări pentru persoane cu dizabilități fizice și pentru toaleta copiilor nou născuți; supraveghere video; sistem de informare; interfon la fiecare ușă de acces în tren pentru comunicare cu mecanicul.

Noul tren automotor deține certificare CE și poate circula pe orice linie din Europa.

Freedom Holding Corp. a înregistrat o creștere de 23% a veniturilor în anul fiscal 2025, susținută de performanțele solide din brokeraj și asigurări

0

Freedom Holding Corp. (NASDAQ: FRHC), compania-mamă a brokerului de retail Freedom24, a raportat o creștere anuală de 23% a veniturilor pentru anul fiscal încheiat la 31 martie 2025, ajungând la 2,05 miliarde USD. Profitul net s-a situat la 84,5 milioane USD, iar câștigul pe acțiune a fost de 1,43 USD, calculat pe baza a 59,4 milioane de acțiuni.

Printre principalii factori de creștere se numără majorarea cu 134% a veniturilor din asigurări (până la 618 milioane USD), o creștere de 4% a veniturilor din dobânzi (864 milioane USD) și un avans de 15% al veniturilor din comisioane (505 milioane USD), susținute de o activitate crescută a investitorilor individuali pe platformele de tranzacționare ale grupului.

Anul fiscal 2025 a marcat încă un an de creștere accelerată pentru Freedom. Evoluția pozitivă a veniturilor din segmentele de brokeraj și asigurări reflectă eficiența investițiilor noastre în infrastructură digitală, soluții bazate pe AI și servicii fintech diversificate, care continuă să atragă noi clienți”, a declarat Timur Turlov, CEO și fondator al Freedom Holding Corp.

La finalul anului fiscal, activele totale ale companiei au crescut cu 19%, până la 9,9 miliarde USD, iar echipa s-a extins la 8.764 de angajați în 22 de țări.

Extinderea ecosistemului digital

Freedom Holding Corp. continuă să își dezvolte ecosistemul fintech și infrastructura digitală. Un punct central este aplicația Freedom SuperApp, care integrează servicii de brokeraj, banking și asigurări. Lansată în urmă cu un an, aceasta a depășit 1 milion de utilizatori activi lunar și 183.000 de utilizatori activi zilnic.

Totodată, platforma de investiții Freedom24 rămâne pilonul principal al creșterii pe segmentul retail în Europa, atrăgând 250.000 de clienți, dintre care peste 2.800 din România.

Diversificare strategică în telecomunicații

În cadrul strategiei de extindere a operațiunilor, grupul a intrat pe piața telecomunicațiilor din Kazahstan, achiziționând pentru 22,6 milioane USD compania Astel Group Ltd., cel mai mare operator independent de rețele fixe din țară.

Interes în creștere din partea investitorilor

Încrederea pieței în Freedom Holding Corp. este în creștere. Capitalizarea bursieră a companiei a depășit 10 miliarde USD în mai 2025, o apreciere de 12 ori față de listarea sa la NASDAQ din 2019. Pe 27 iunie 2025, compania va fi inclusă în indicele Russell 3000®, ce cuprinde cele mai importante 3.000 de companii listate din Statele Unite.

Planuri pentru anul fiscal 2026

În perioada următoare, Freedom intenționează să își consolideze prezența pe segmentele telecom și media din Kazahstan. Această direcție este susținută de emisiunea de obligațiuni în valoare de 200 milioane USD lansată în septembrie 2024, una dintre cele mai mari emisiuni de acest tip pe bursa internațională din Astana.

Intrăm în noul exercițiu financiar cu angajamentul de a construi un ecosistem financiar digital, care aduce valoare cetățenilor, companiilor și autorităților. Investițiile noastre în AI, infrastructură și diversificare geografică ne poziționează excelent pentru o creștere sustenabilă pe termen lung”, a subliniat Timur Turlov.

Talentul, spiritul de echipă și creșterea sustenabilă – valorile celebrate la Sărbătoarea Verii AHK România

0

Cel mai îndrăgit eveniment al comunității AHK România, care marchează și debutul sezonului estival, Sărbătoarea Verii, s-a desfășurat anul acesta sub semnul competitivității, promovând munca în echipă și competențele angajaților.

Ca în fiecare an, Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) a pregătit o seară de iunie specială pentru membrii și prietenii comunității de business româno-germane, în grădina hotelului Crowne Plaza din București. 

Credem cu tărie în valoarea oamenilor și în importanța dezvoltării continue a competențelor. Doar investind în oameni putem rămâne competitivi într-un context din ce în ce mai dinamic. În continuarea acestei idei anunț lansarea primului program de mentoring al AHK România, dedicat pregătirii noii generații de lideri. Invităm prin urmare lideri din companiile dvs. să ni se alăture în acest demers și să ofere din experiența lor generațiilor care vin”, a spus în deschiderea festivității directorul general al AHK România, Sebastian Metz.

În acest spirit, printre invitații la Sărbătoarea Verii s-au numărat și membrii echipei de fotbal de juniori ai Germaniei, care participă la campionatul UEFA U19, ce se desfășoară în aceste zile în România.

În continuare s-a făcut în mod oficial schimbarea de ștafetă la președinția Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane, de la fostul președinte Andreas Lier (CEO BASF) către Volker Raffel (CEO E.ON România).

AHK România este o poveste de succes, datorită dezvoltării sale, a contribuției pe care a adus-o companiilor, societății și acest lucru cred că are legătură cu echipa și cu felul în care aceasta a fost reprezentată de Sebastian Metz și Andreas Lier. Sarcina mea va fi să continui această direcție, pentru că este nevoie ca AHK România să continue să susțină companiile și să aibă o voce care să le reprezinte atunci când este nevoie”, a spus noul președinte al AHK Romania, Volker Raffel. Dumnealui a subliniat și importanța cooperării între națiunile Europei, în diverse domenii – cultural, sportiv, economic, pentru a crea un continent mai unit și mai puternic, demers la care medul de afaceri, cu experiența sa multinațională poate contribui. 

O schimbare de ștafetă va avea loc și la ambasada Republicii Federale Germania în România. În discursul său de rămas bun, ambasadorul Peer Gebauer a menționat colaborarea strânsă cu AHK România din timpul mandatului său, în special în cazul organizării vizitelor înalților oficiali din Germania.

Este bine cunoscut faptul că relațiile economice germano-române sunt minunate. Cred că este ceva foarte special care leagă cele două țări ale noastre. Și, bineînțeles, mulțumirile mele  se îndreaptă către toți oamenii dedicați întăririi acestor relații”, a spus Gebauer.

Pe lângă muzică și networking de calitate a fost organizată și tradiționala tombola caritabilă. Companiile membre AHK au pus la dispoziție peste 530 premii, iar suma strânsă din vânzarea biletelor, aproximativ opt mii de euro (39,745 lei) a fost donată Crucii Roșii România. 

A fost de asemenea achiziționată o bornă pentru întreaga comunitate AHK, pe Via Transilvanica. Acest simbol reprezintă angajamentul comunității AHK pentru sustenabilitate, educație și colaborare.
Via Transilvanica unește oameni și regiuni – la fel cum și comunitatea noastră construiește punți între economie și societate. Prin acest gest, arătăm că ne asumăm un rol activ în modelarea unui viitor responsabil și conectat.

Sărbătoarea Verii este un eveniment de tradiție al AHK România, organizat de peste 20 ani, cu scopul de a reuni comunitatea de afaceri româno-germană cu celelalte medii din societate.

Evenimentul s-a bucurat de prezența a aproximativ 700 de invitați, din mediul politic, de afaceri, administrație publică, societate civilă și presa, fiind o ocazie perfectă pentru noi conexiuni, parteneriate, contacte, într-un cadru relaxat și plin de oportunități.

Deschiderea șantierului de refacere a planșeului Unirii 

0

S-a deschis șantierul pentru refacerea planșeului Unirii, lucrare desfășurată sub responsabilitatea sectorului 4 al Capitalei – o lucrare făcută o data la o sută de ani, pentru o sută de ani, socotind vârsta actualei construcții de aproape un secol și termenul de garanție pentru o sută de ani al construcției pornite acum.

Șantierul începe să intre în viața orașului. Parcul Unirii este împrejmuit cu panouri de șantier și străbătut de un drum provizoriu (de fapt, stradă în toată regula, cu trei benzi pentru mașini, dintre care una pentru STB, cu sensul dinspre Bulevardul Corneliu Coposu spre Patriarhie și cu trotuare pentru pietoni, totul bine iluminat). Dinspre Calea Victoriei sau dinspre Eroilor nu se mai circulă pe Splaiul Independenței (închis între Piața Națiunile Unite și stația de metrou Piața Unirii 1), ci pe rută ocolitoare, prin fața Palatului Parlamentului, pe Bulevardul Unirii, în linie dreaptă, până la Piața Unirii, inclusiv cu două stații STB pe Bulevardul Unirii. Accesul spre și dinspre metrou nu este afectată.

Prezent pe șantier, primarul sectorului 4, Daniel Băluță, ne ghidează în ceea ce, deja, se aplică și în legtură cu ce va urma: „Fac un apel către toți șoferii și le mulțumesc anticipat pentru înțelegere, să respecte întocmai noua semnalistică rutieră, precum și indicațiile agenților de poliție rutieră pe care îi vom vedea pe stradă, atât în intersecția de la Piața Națiunile Unite, cât și în zona Unirii. Alte restricții de trafic nu vom avea, în această fază a lucrărilor. Nici măcar dezafectarea fântânilor arteziene, care va începe la 1 iulie, nu va afecta traficul rutier.

Atât în parcul Unirii, cât și în fața Hanului lui Manuc, au loc săpături pentru dezvelirea planșeului. Când acest lucru se va încheia, vom începe să îndepărtăm placa de beton. Vom face acest lucru cu grijă, monitorizând inclusiv comportamentul construcțiilor civile din jur. Placa de beton va fi desfăcută prin metode care produc cât mai puține vibrații. O vom tăia și o vom îndepărta, bucată cu bucată și, ulterior, o vom reconstrui, de la zero”. 

Specialiștii apreciază că este etapa cea mai grea a lucrării, estimată să dureze până la sfârșitul anului în curs. A început odată cu terminarea anului școlar de către elevi, ca să se profite cât mai mult de perioada vacanței, cu solicitări urbane mai mici.

Noul planșeu va avea 360 de metri lungime, 30 de metri lățime,140 de centimetri grosime (acum are 70 de centimetri). Va fi montată o nouă casetă pentru colectarea apei pluviale. Parcul va fi refăcut integral, cu vegetație mia multă decât până acum. Deocamdată, mulți arbori sunt mutați în alte zone din oraș sau tăiați, dar numai cu condiția înlocuirii (nu defrișați, cum se spune stereotip, deoarece nu sunt rași, pe suprafață întinsă). De asemenea, vor fi refăcute total fântânile. Toată investiția costă circa 800 milioane de lei fără TVA. 

România intră în zid cu frâna trasă: cât mai putem amâna inevitabilul?

0

Emisiunea Noua Economie. Recesiunea are față fiscală, viitorul are chip de război.

Invitații acestei ediții sunt Mircea Coșea, Prof.univ. ASE București, și Christian Năsulea, Prof.de economie mondială, Universitatea București și FABIZ-EN ASE. Realizatorul și moderatorul emisiunii este Adrian Măniuțiu, jurnalist și antreprenor.

MIRCEA COȘEA
„Vom avea acum niște măsuri bune sau rele, nu contează, de natură pur contabilă, aritmetică, care vor face în așa fel încât deficitul să scadă. Dar problema deficitului nu e rezolvată în România. Ea este generică. Ea apare în permanență datorită stadiului în care se află structura economiei românești, care generează deficit prin incapacitatea folosirii resurselor în scopul reducerii importurilor. O țară care importă 70% din ceea ce consumă este o țară care creează deficit în mod permanent la diferite niveluri și la diferite perioade.”

CHRISTIAN NĂSULEA

„Tindem să avem această idee, despre modul în care lumea îngheață în momentul în care se declanșează un conflict. Totul este război și nu se mai întâmplă nimic altceva în afară de asta. Or, lucrul ăsta nu e adevărat. Ne concentrăm foarte mult pe bătălii și regi și conflicte și vorbim extraordinar de puțin de inovație, economie, schimburi comerciale și alte lucruri care au dus greul progresului umanității. Deci, din punctul acesta de vedere, cred că e important să înțelegem că, război sau nu, lumea merge mai departe.”

Străbatem o perioadă marcată de transformări accelerate, conflicte comerciale la scară globală, război încă în desfășurare la granița României și, nu în ultimul rând, incertitudini fiscale și economice de ordin intern. Poate fi România un actor-cheie în zona Mării Negre și în regiune? Ce măsuri trebuie luate urgent din punct de vedere economic, cum ar putea arăta economia de război și în ce direcție ar trebui orientată politica externă? Invitații emisiunii Noua Economie au răspuns la aceste întrebări, aducând claritate într-un moment al schimbărilor.

Emisiunea Noua Economie cuprinde o serie de dialoguri pe temele momentului. Vă invităm să le urmăriți aici:

România fiscală, între colaps și echilibru: cum refacem legătura între bani, stat și încredere?

0

Emisiunea Noua Economie. Evaziunea câștigă, statul mimează lupta. Soluțiile există. Voința unde e?

Invitații acestei ediții sunt Dan Manolescu, Președinte, Camera Consultanților Fiscali și Gabriel Biriș, Avocat, Cofondator The Tax Institute. Realizatorul și moderatorul emisiunii este Adrian Măniuțiu, jurnalist și antreprenor.

DAN MANOLESCU

„Practic, începând cu luna viitoare, toată lumea, lună de lună, toată această țară, toți agenții economici din această țară trebuie să raporteze lunar la ANAF toată contabilitatea. Acel SAF-T este o poză la nivel de pixel a contabilității fiecăruia. Deci ANAF-ul știe tot, ANAF-ul știe, la nivel de business to business, cum se emit facturi, la nivel de business to consumer, cum se emit bonuri fiscale, la nivel fizic, cum se mișcă marfa prin E-Transport și la nivel de contabilitate are o poză completă a întregii realități a României prin acele date. Deci ANAF-ul știe tot. Cu toate astea, nu știm unde e evaziunea. Ceva nu are sens.”

GABRIEL BIRIȘ

„În B2B, când amândouă companiile sunt plătitoare de TVA, TVA-ul circulă de la cumpărător la vânzător, la buget și înapoi la cumpărător. Deci ai doar cash-flow-ul. Adică ai o conductă pe care circulă tot timpul foarte mulți bani. Și la conducta asta, evident, unii au dat cep și fură. Taxarea inversă ce ar face? Ar pune un robinet la capătul conductei și ar elimina cash-flow-ul. Ar circula doar înregistrările contabile, iar o companie care plătește TVA, dar nu are drept de deducere, îl plătește direct la buget.”

Suntem într-un punct critic: presiuni sociale, stagnare economică, conflict în apropiere și deficit record. Care este ordinea corectă a măsurilor fiscale în 2025? Se poate reforma colectarea fără reformarea aparatului public? Ce este taxarea inversă la TVA? Sunt doar câteva dintre întrebările la care răspund invitații acestei ediții a emisiunii Noua Economie.

Emisiunea Noua Economie cuprinde o serie de dialoguri pe temele momentului. Vă invităm să le urmăriți aici:

România pe marginea prăpastiei fiscale: cât ne mai suportă realitatea?

0

Emisiunea Noua Economie. Despre nevoia unei strategii fiscale coerente, ca răspuns la provocările sociale

Invitații acestei ediții sunt Remus Ștefureac, Lector univ., CEO INSCOP Research, și Laurian Lungu, Prof. univ., Cofondator Consilium Policy Advisors Group. Realizatorul și moderatorul emisiunii este Adrian Măniuțiu, jurnalist și antreprenor.

REMUS ȘTEFUREAC

„Ce vedem din date acum este că polarizarea este mai puternică decât niciodată și nu vedem o calmare, să spunem, a taberei care a pierdut alegerile. Dimpotrivă, este la fel de  mobilizată ca în vremuri electorale. Mai mult, și în cealaltă parte, evident că există o stare de nemulțumire, de frustrare și pe fondul negocierilor pentru formarea noului guvern, care durează enorm, pe fondul discuțiilor cu privire la măsurile de ajustare fiscală. Ce putem citi printre rânduri este faptul că populația totuși se așteaptă la măsuri care să transmită un sentiment de dreptate.”

LAURIAN LUNGU

„Avem taxe pe capital care nu sunt, nu se văd în alte țări. Deci, practic, de unde ai mai putea să mai câștigi? Te gândești poate la TVA. De fapt, aceasta este și propunerea noastră. Noi am făcut o analiză, este și pe site-ul CPAG, în care susținem că trebuie să fie o măsură dură. Trebuie să o iei ca să aducă rapid venituri la buget și atunci poți să crești TVA-ul, în paralel neapărat cu creșterea colectării. Deci, ANAF-ul trebuie să ia niște măsuri foarte dure și foarte rapide de creștere a colectării, pentru că suntem în situația asta, stăm pe o bonanza acolo, avem aproape 3% din PIB care nu se colectează efectiv.”

Într-o perioadă de transformări accelerate și în contextul instalării unei noi administrații la București, emisiunea Noua Economie propune o dezbatere despre necesitatea unei noi abordări fiscale, capabilă să stimuleze investițiile, să combată contrabanda și economia subterană, să susțină marile proiecte energetice și să transforme provocările actuale în oportunități reale de dezvoltare. Și care, în același timp, să răspundă unui context social încă neașezat după alegeri, tulburat de contextul internațional și perspectivele economice naționale incerte.

Emisiunea Noua Economie cuprinde o serie de dialoguri pe temele momentului. Vă invităm să le urmăriți aici:

Energia României în derivă: suprataxăm viitorul ca să plătim trecutul?

0

Emisiunea Noua Economie. Instabilitatea blochează și energia, și încrederea

Invitații acestei ediții sunt Vasile Iuga, membru al Aspen Institute, și Daniel Apostol, Director General, Federația Patronală a Energiei. Realizatorul și moderatorul emisiunii este Adrian Măniuțiu, jurnalist și antreprenor.

VASILE IUGA
„Suntem la intersecția a două mari drumuri. Cel de la vest la est este cunoscut, este cel prin care avansează și democrația, și capitalismul, și statul de drept. Cel de la nord la sud, culoarul nord-sud, din perspectivă energetică cel puțin, dar și din perspectiva infrastructurilor de transport, leagă zona Mării Baltice de zona Adriaticii, de zona Mediteranei și de zona Mării Negre. Adică e zona celor Trei Mări. Și pentru România este esențial să se ancoreze și în coridorul nord-sud, energetic, de transport, de comerț și de securitate. Ce i-ar trebui României? În opinia mea, buna guvernare este esențială atunci când vrei să valorifici resurse și când vrei să ai potențial de dezvoltare. Asta înseamnă cadru de reglementare stabil, predictibil.”

DANIEL APOSTOL

„Producem energie. Ce facem cu ea? Avem Marea Neagră, element strategic în dezvoltarea sectorului energetic regional. Apropo de securitatea energetică, de securitatea alimentării, de șansa de a reduce dependența de robinetele externe, ca să glumesc ușor. Ce facem cu asta? Trebuie să se închidă cercul, astfel încât Marea Neagră, cu producția de energie a marilor producători de energie, membrii Federației pe care o reprezint, prin proiectele lor, nu doar de producție, de exploatare a resurselor naturale, a hidrocarburilor, dar și prin proiectele noi, în care se vor regăsi captarea carbonului, uzine de hidrogen, unități de producție de energie geotermală, instalare de unități de eoliene offshore și nu numai, toate aceste componente să capete un sens în creșterea și dezvoltarea economică a României, nu doar un sens în statistici strict legate de sectorul energetic.”

România este aproape de conflictul din Ucraina, expusă la conflictul din Orientul Mijlociu și prinsă între Turcia și Rusia la Marea Neagră. Ce înseamnă asta pentru securitatea energetică reală? Cum susținem sectorul energetic pentru ca acesta să sprijine, la rândul său, industria, economia și societatea în general? Sunt câteva dintre temele acestei ediții a emisiunii Noua Economie.

Emisiunea Noua Economie cuprinde o serie de dialoguri pe temele momentului. Vă invităm să le urmăriți aici:

România la Marea Neagră: ultima șansă să fim jucători, nu spectatori

0

Emisiunea Noua Economie. Fără stabilitate și strategie, România pierde trenul energetic european.

Invitatul acestei ediții este Victor Grigorescu, fost Ministru al Energiei, Expert în strategie energetică. Realizatorul și moderatorul emisiunii este Adrian Măniuțiu, jurnalist și antreprenor.

GAZELE NATURALE DE LA MAREA NEAGRĂ  – SURSĂ DE SECURITATE

„Exploatând gazul din Marea Neagră, ne întoarcem la un principiu de bază din tratatele europene, și anume că fiecare stat poate să-și aleagă resursele, mixul energetic, și că noi ar trebui să punem accent pe resurse indigene. Că ele se cheamă energetice, că se cheamă metale rare sau orice altceva, să le exploatăm de o manieră rezonabilă, să luăm toate măsurile ca să ne asigurăm că impactul asupra mediului este gestionat corect, dar la final de zi, accesul la resursele indigene este cheia securității.”

CUM POATE ROMÂNIA SĂ-ȘI CONSTRUIASCĂ O VOCE PUTERNICĂ

„Ar trebui să punem cap la cap toți actorii care pot să contribuie în mod real la o poziție a României concretă, adică actori instituționali care sunt deja angajați și să le dăm mai multă forță de reprezentare, să le dăm instrumente și credibilitate prin girul politic adecvat. Doi, prin implicarea sectorului privat, care vine cu o experiență care nu poate fi înlocuită. Este o bună oportunitate și pentru sectorul privat să își acordeze instrumentele pentru a lucra și a integra mai bine expertiza din privat cu expertiza din mediul instituțional, să putem să avem un flux de informații din ambele sensuri, care să fie continuu, să înțelegem ce probleme există, ce riscuri ar putea să apară și ce răspuns oferim și, mai ales, cine trebuie să se ocupe de monitorizarea și răspunsul la acestea.”

România pregătește la Marea Neagră mari proiecte energetice, de exploatare a gazelor naturale și nu numai. Cum putem asigura securitatea acestora, cum stabilim echilibrul între cooperarea cu UE și NATO și apărarea proprie? De ce sunt importante gazele din Marea Neagră pentru Europa? În preajma unor conflicte care nu dau încă semne că s-ar opri, emisiunea Noua Economie schițează liniile traseului pe care ar trebui să-l urmeze România pentru securitate energetică și pentru o poziție consolidată la nivel regional.

Emisiunea Noua Economie cuprinde o serie de dialoguri pe temele momentului. Vă invităm să le urmăriți aici:  

România între fronturi: supraviețuire sau strategie?

0

Emisiunea Noua Economie. Securitatea României, între ezitări locale și (in)certitudini globale

Invitații acestei ediții sunt Iulian Fota – Profesor, fost Secretar de stat, fost Consilier prezidențial, și George Scutaru – Director General, New Strategy Center. Realizatorul și moderatorul emisiunii este Adrian Măniuțiu, jurnalist și antreprenor.

IULIAN FOTA

„Planuri nu prea sunt, intențiile nu sunt clare. Am văzut programe de partide politice, eu sunt dezamăgit de ele.  Partidele au o criză de leadership și de expertiză și au o criză de curaj în primul rând, și ca atare, vor trebui ceva discuții serioase pe timpul verii. Nivelul de ambiție trebuie să fie pe măsura pericolelor pe care le întâmpinăm.”

GEORGE SCUTARU

„Trebuie să fim foarte creativi, astfel încât să dovedim că, într-adevăr, Statele Unite au de ce să rămână în zona Mării Negre. Trebuie să nu ne mai complacem în situația asta în care doar am luat ce ni s-a dat și să fim mult mai combativi, anticipativi, și mult, mult mai dinamici, într-un mediu volatil, impredictibil și în bună măsură foarte ostil.”

Suntem într-un moment în care harta lumii se redesenează, dar noi încă discutăm în cheie reactivă. Ce ar însemna, concret, o viziune românească de politică externă care să fie anticipativă, nu doar de avarie? Care sunt scenariile în care lucrăm, cum influențează conflictul Israel – Iran situația României? Sunt întrebări care își găsesc răspunsul în această ediție a emisiunii Noua Economie.

Emisiunea Noua Economie cuprinde o serie de dialoguri pe temele momentului. Vă invităm să le urmăriți aici:

Dyson stabilește un nou standard în curățenia portabilă

0

Compania Dyson anunță lansarea celui mai puternic aspirator de mână, Dyson Car+Boat și stabilirea unui nou standard în curățenia portabilă: „Cu o durată de funcționare a bateriei și performanțe de curățare de top pe piață,proiectat pentru a combate murdăria, resturile și alergenii, Dyson Car+Boat este aspiratorul de mână ideal pentru animalele de companie, saltele, mașini, bărci și chiar cele mai greu accesibile colțuri.

Dyson Car+Boat este conceput pentru a se adapta stilului de viață modern, oferind o soluție practică și silențioasă de curățenie. Adaptabilitatea sa îl face perfect pentru cele mai diverse momente ale vieții – de la confortul sufrageriei până la aventurile de pe drum sau de pe mare, fiind inspirat chiar de sfaturile atemporale ale lui Kris Jenner pentru absolvenții de liceu: „Odată am fost rugată să vorbesc unui grup de copii care absolveau liceul, a fost ceva spontan, prietena mea m-a pus pe FaceTime și mi-au spus: Ce sfat aveți pentru acești tineri? Și am spus: Păstrați-vă mașina curată. Pentru că reprezintă cumva abilități organizaționale și disciplină – modul în care te simți față de tine însuți. E ca atunci când ieși în lume: cum vrei să te prezinți când pășești în lume? Îmi amintesc că aveam o Mazda roșie, prima mea mașină, un hatchback micuț. Am iubit această mașină. O tratam ca pe cea mai de preț posesie a mea. O spălam o dată sau de două ori pe săptămână, o aspiram. Mașina era perfectă, covorașele erau mereu curate, iar dacă se uzau, îmi economiseam banii și îmi cumpăram un nou covoraș pentru podea.”

Creatorii noului aspirator subliniază: „Alimentat de un motor care se rotește cu 110.000 rotații pe minut, Dyson Car+Boat are o putere de aspirare de neegalat, fără a compromite durata de funcționare a bateriei. Cu o autonomie de 50 de minute, Car+Boat oferă performanțe de top. Beneficiul unei aspirații mai puternice este o curățare mai eficientă, asigurând îndepărtarea eficientă  chiar și a celor mai persistente urme de murdărie, resturi sau păr de animale, fie că faci curat în mașină, barcă sau locuință.

Dincolo de puterea de aspirare, sistemul avansat de filtrare Dyson este o altă caracteristică ce diferențiază Car+Boat. Acesta utilizează un sistem de filtrare complet etanș, care captează 99,99% dintre particulele de până la 0,3 microni, inclusiv praf, alergeni și chiar bacterii. Acest nivel de filtrare nu este important doar pentru o suprafață curată, ci și pentru un mediu mai sănătos, asigurând reținerea particulelor potențial dăunătoare și prevenind eliberarea lor în aer. Este deosebit de util atunci când cureți zone precum saltelele sau paturile animalelor de companie, care pot conține particule declanșatoare de alergii, precum acarieni sau mătreață animală. Cu Dyson Car+Boat, te poți bucura de un aer mai curat și mai proaspăt, dar și de un spațiu ordonat.

Caracteristici principale:

  • Putere de neegalat: Un motor care atinge până la 110.000 rpm generează o aspirație puternică pentru curățare profundă.
  • Filtrare avansată: Sistem de filtrare complet etanș care captează 99,99% dintre particulele de până la 0,3 microni, inclusiv alergeni și acarieni.
  • Durată de funcționare: Până la 50 de minute de aspirație constantă, permițând curățarea eficientă într-o singură sesiune.
  • Design ergonomic: Compact și ușor, cu motorul și bateria poziționate în jurul mânerului pentru echilibru optim și ușurință în utilizare.

Accesorii versatile:

  • Accesoriu motorizat: Perie compactă pentru îndepărtarea murdăriei și părului.
  • Accesoriu combinat: Perie 2-în-1 cu duză lată, pentru comutare rapidă între sarcini.
  • Capăt pentru spații înguste: Proiectată pentru curățarea precisă a marginilor și spațiilor înguste.

Proiectat pentru orice spațiu

Dyson Car+Boat este proiectat pentru mai multe tipuri de spații, nu doar pentru locuința ta. Dimensiunea sa compactă și performanțele puternice îl fac perfect pentru curățarea interiorului mașinii, cabinelor de barcă și colțurilor greu accesibile. De la tapițerie la locuri strâmte, niciun fir de praf mizerie nu este de neatins.”

Asaph Ooi, inginer Dyson: „Am redefinit ce poate face un aspirator de mână. Dyson Car+Boat oferă tipul de putere, filtrare și ușurință în utilizare pe care clienții noștri le așteaptă, făcându-l partenerul ideal pentru curățarea oricărei suprafețe, de acasă sau din vehicule, cum ar fi mașina sau o ambarcațiune.”

OH Holding, asistat de Filip & Company la intrarea în acționariatul Lensa

0

Fondul de investiții OH Holding beneficiază de asistența juridică oferită de firma de avocatură Filip & Company „în legătură cu intrarea sa în acționariatul societății care operează rețeaua Lensa, una dintre cele mai importante companii de pe piața de optică și optometrie din România.

Echipa Filip & Company a fost implicată în toate etapele tranzacției, de la procesul de due diligence, la redactarea, analizarea și negocierea documentației contractuale, precum și în oferirea de consultanță juridică privind aspecte de reglementare. Finalizarea tranzacției este condiționată de îndeplinirea mai multor condiții, inclusiv obținerea aprobărilor autorităților de reglementare relevante”. 

Alina Stancu Bîrsan (foto), partener și coordonatoarea departamentului de Fuziuni, Achiziții și Piețe de Capital din cadrul Filip & Company: „Suntem bucuroși să fim alături de OH Holding, un investitor strategic cu foarte multă experiență, în această tranzacție menită să sprijine și catalizeze dezvoltarea în continuare a brandului de succes Lensa și a serviciilor oferite sub acesta. Le mulțumim pentru încrederea acordată și colaborarea excelentă.”, a 

Echipa Filip & Company care a asistat OH Holding în acest proiect a fost coordonată de Alina Stancu Bîrsan (partner) și i-a inclus în roluri cheie pe Monica Stătescu (partener), Camelia Ianțuc (senior associate), Rebecca Marina (counsel), Roxana Diaconu (senior associate), Bianca Gheorghe (associate) și Sandra Danciu (associate). Aspectele de dreptul concurenței și conformare au fost gestionate de către Cătălin Suliman (partener), Roxana Roșca (senior associate) și Ștefan Manea (associate).

Avocații Filip & Company reiterează faptul că „au avut roluri importante în multe dintre tranzacţiile cheie de fuziuni & achiziţii din România. Fie că este vorba despre privatizări, tranzacţii de private equity, venture capital sau growth capital sau alte fuziuni şi achiziţii complexe, de foarte multe ori, cel puţin una dintre părţi a primit consultanţă juridică din partea Filip & Company. Totodată, avocații Filip & Company sunt clasați pe primul loc în cele mai prestigioase directoare internaționale – Chambers and Partners și Legal 500 în practica de Fuziuni și achiziții atât la nivel de echipă cât și individual”.

Mediul de afaceri din România este tot mai concentrat pe creștere economică prin sustenabilitate

0

de Mihai Drăghici,
Partener, Business Consulting, EY România,
EY CESA South Cluster Energy Sector Lead

Cererea globală de energie crește într-un ritm fără precedent, impulsionată în mare măsură de nevoile tot mai accentuate ale mediului de afaceri. Centrele de date se înmulțesc rapid, se accelerează electrificarea stilului de viață al consumatorilor, a transportului și a industriei, iar toate aceste tendințe determină un consum de energie care atinge niveluri record de la an la an.

Conform unui raport global realizat de EY, companiile din sectorul comercial și industrial generează până la 70% din veniturile furnizorilor de energie. Proiecțiile EY indică, de asemenea, că această tendință nu doar că va continua, ci se va accentua, estimându-se că cererea globală de electricitate se va dubla până în anul 2050. Direcționarea investițiilor către proiecte de energie regenerabilă și modernizarea infrastructurii energetice va debloca oportunități semnificative de creștere și inovare în sectorul energetic. Companiile din sectorul energetic vor putea răspunde mai bine cererii tot mai mari de energie, reducând totodată impactul asupra mediului și creând premise pentru atragerea de noi investiții. În acest context, se creează condițiile necesare pentru o creștere economică sustenabilă și pe termen lung, susținută de tranziția către un sistem energetic mai curat, sigur și competitiv.

România a înregistrat în ultimii ani evoluții semnificative în extinderea capacității sale de producție a energiei din surse regenerabile. Conform raportului EY Emerging Technology Investment in Romania, care analizează, printre altele, și datele furnizate de Transelectrica, capacitatea instalată de energie regenerabilă a crescut cu cca. 27% în perioada 2014–2024 și se află pe un trend crescător, care se preconizează că va continua până în anul 2030. Această extindere reflectă investiții importante în proiecte de energie eoliană și solară.

Raportul EY Emerging Technology Investment in Romania arată că puțin peste 40% dintre companiile unde lucrează respondenții utilizează deja sau se află în plin proces de tranziție către surse de energie regenerabilă. Dintre aceștia, 23% sunt în etapa de adoptare a energiei regenerabile, iar 21% au implementat-o integral. În plus, o cincime dintre respondenți declară că firmele pentru care lucrează intenționează să investească în energie regenerabilă. Aceste date indică faptul că o majoritate clară a companiilor fie au adoptat deja energia regenerabilă, fie se pregătesc activ să o facă.

Companiile la nivel global afirmă că dezvoltarea economică și sustenabilitatea merg mână în mână și au planuri ambițioase pentru anii următori. Potrivit raportului global EY How can soaring energy demand drive lasting prosperity?, companiile doresc să se concentreze atât pe extinderea operațiunilor, cât și pe investițiile în inițiative verzi. Majoritatea companiilor (99%) acționează deja pentru a-și crește gradul de utilizare a energiei regenerabile și pentru a reduce emisiile, iar trei sferturi dintre aceștia și-au fixat anul 2035 ca termen limită pentru realizarea unor investiții majore în acest segment.

Totuși, 66% dintre respondenții studiului global își exprimă îngrijorarea cu privire la accesul la o sursă de energie de încredere, necesară pentru a susține această creștere. Această preocupare determină companiile să caute soluții și le obligă să adopte o atitudine proactivă. În consecință, 86% dintre companii au investit deja în cel puțin un produs sau serviciu, punând accentul pe sisteme de management și echipamente cu eficiență energetică ridicată.

Factorii care stau la baza dorinței companiilor din România de a implementa energia regenerabilă se aliniază cu motivațiile existente la nivel global. Eficiența operațională și impactul asupra mediului ocupă primele poziții în lista de motive pentru care companiile din România investesc în energie verde. Astfel, îmbunătățirea impactului asupra mediului reprezintă o prioritate pentru 74% dintre companiile în care lucrează respondenții, iar optimizarea consumului energetic este considerată esențială de către 70% dintre aceștia.

Aceste date reflectă o înțelegere clară din partea mediului de afaceri din România a faptului că energia regenerabilă poate contribui simultan la reducerea amprentei de carbon, dar și la scăderea costurilor energetice pe termen lung. Prin contrast, un număr mai redus de companii din România acordă, în prezent, prioritate beneficiilor secundare, precum îmbunătățirea indicatorilor din rapoartele ESG (36%) sau implementarea unor modele de afaceri circulare (21%). Interesant este faptul că accentul pus pe aceste beneficii secundare crește odată cu nivelul veniturilor companiei, ceea ce indică faptul că organizațiile de dimensiuni mai mari le atribuie o importanță tot mai mare pe măsură ce evoluează și ating un nivel ridicat de maturitate al afacerii.

Pentru ca inițiativele verzi să aibă succes, colaborarea trebuie să devină motorul care le propulsează. Niciun actor implicat nu poate realiza, de unul singur, tranziția completă către energie verde și o economie sustenabilă. Pentru a reuși, este necesară crearea unui ecosistem orientat spre creștere sustenabilă, în care sectorul public și cel privat să coopereze. Autoritățile publice pot asigura politici și reglementări funcționale, precum și stimulente, sectorul privat poate aduce inovație și capital, iar furnizorii de energie și servicii pot contribui cu expertiză în integrarea și scalarea soluțiilor energetice. 

Valorificarea potențialului României în domeniul energiei cu emisii reduse oferă oportunități solide pentru dezvoltare economică sustenabilă, bazată pe sisteme energetice moderne, curate și digitalizate. În acest context, colaborarea dintre sectorul privat și cel public poate genera beneficii reale pentru întreaga societate, stimulând inovația și competitivitatea pe termen lung.

Severitate fără precedent: pagube de 128 milioane lei provocate de furtuni

0

Companiile Membre UNSAR au achitat în perioada 2019-2024 despăgubiri de circa 128 milioane lei doar pentru acoperirea pagubelor produse de furtuni locuințelor asigurate, în baza polițelor facultative. 

Severitatea acestui fenomen stabilește noi recorduri. Astfel, dacă în anul 2019 valoarea totală a despăgubirilor plătite pentru riscul de furtună abia depășea 10 milioane lei, în 2024 suma a crescut spectaculos, depășind 56 milioane lei – deci de aproape șase ori mai mult.

Acești 56 milioane lei au fost plătiți pentru peste 7.500 dosare de daună, în creștere cu 150% față de numărul dosarelor înregistrate în 2019. Deci, vorbim de o frecvență de producere a acestui risc deloc de neglijat.  

„Furtunile tot mai frecvente care au lovit România ne reamintesc cât de vulnerabili suntem în fața naturii, dar și cât de important este ca locuințele noastre să fie protejate printr-o asigurare adecvată. Riscul de furtună este doar unul dintre multitudinea de riscuri și situații neprevăzute care pot fi acoperite printr-o poliță facultativă pentru locuință – un instrument esențial pentru orice proprietar sau chiriaș”, a declarat Alexandru CIUNCAN, Președinte & Director General al UNSAR.

Prima jumătate a anului 2025 confirmă tendința ascendentă: deja au fost avizate peste 5.250 dosare de daună pentru daune provocate de furtuni și inundații care au afectat locuințe, vehicule și afaceri.

„În contextul schimbărilor climatice, este esențial să conștientizăm importanța protejării locuințelor. Cea mai mare despăgubire achitată în ultimii ani pentru daune cauzate de furtună, în baza unei polițe facultative de locuință, a fost de circa 400.000 lei – un exemplu concret al sprijinului financiar oferit de asigurători în momente critice”, a precizat Alina BĂRBULESCU, Specialist Asigurări Bunuri & Proprietăți în cadrul UNSAR.

QS World University Rankings 2026: Universitatea din București, prima universitate din România și în primele 770 de universități din lume

0

Universitatea din București (UB) își reconfirmă poziția de lider al învățământului superior românesc, conform celei mai recente ediții a clasamentului QS World University Rankings 2026, dată publicității astăzi, 19 iunie 2025. La nivel mondial, Universitatea din București se clasează în intervalul 761-770, marcând o evoluție semnificativă față de ediția precedentă (801-850) și obținând unele dintre cele mai bune rezultate din ultimul deceniu.

81,1% dintre absolvenții UB, angajați în primele 7-11 luni de la finalizarea studiilor

Performanțele Universității din București sunt remarcabile în special în ceea ce privește angajabilitatea absolvenților (Employment Outcomes) și aprecierea de care absolvenții se bucură în rândul angajatorilor (Employer Reputation). Astfel, conform din acest an a clasamentului QS World University Rankings 2026, Universitatea din București revendică poziția de lider la nivel național pentru ambii indicatori, reconfirmând capacitatea instituției de a forma specialiști competitivi și pregătiți pentru piața muncii globală. 

La nivel internațional, Universitatea din București se situează pe locul 226 în ceea ce privește rezultatele angajabilității absolvenților și pe locul 400 în ceea ce privește reputația în rândul angajatorilor, consolidându-și imaginea de universitate care oferă studii relevante și adaptate cerințelor actuale ale societății și poziționându-se printre cele mai bune instituții de învățământ superior din Europa Centrală și de Est.

De altfel, așa cum arată datele celei mai recente ediții a clasamentului QS World University Rankings 2026, absolvenții Universității din București reușesc, într-o foarte mare măsură (81,1%), să se angajeze 7-11 luni  de la finalizarea studiilor. 

Mai mult decât atât, Universitatea din București se distinge, conform QS World University Rankings 2026, și prin calitatea și deschiderea cercetării academice: UB se situează pe locul 495 la nivel mondial la indicatorul ce vizează rețelele internaționale de cercetare (International Research Network), care măsoară diversitatea și intensitatea colaborărilor științifice internaționale. Acest rezultat reflectă implicarea constantă a comunității noastre academice în proiecte de cercetare cu impact global, datorată mai ales parteneriatelor deschise de apartenența, începând cu 2019, la Universitatea Civică Europeană CIVIS, alături de alte zece universități europene de prestigiu.

La nivel național, pe lângă Universitatea din București, în ediția din 2026 a clasamentului QS World University Rankings se mai regăsesc alte nouă universități. Dintre acestea, trei sunt membre ale Consorțiului Universitaria: Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (761-770), Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (1.001-1.200) și Universitatea de Vest din Timișoara (1201-1400). Clasamentul integral poate fi consultat aici.

Este al doilea dintre cele mai importante rankinguri internaționale lansate în ultimele zile care poziționează Universitatea din București pe primul loc la nivel național și printre cele mai bine clasate universități din lume: conform Times Higher Education Impact Rankings 2025, unul dintre cele mai cunoscute clasamente din spațiul academic internațional, Universitatea din București este prima universitate din România și pe locul 93 la nivel mondial pentru implicarea în activități de dezvoltare durabilă. Criteriile în funcție de care sunt evaluate instituțiile de învățământ superior în Times Higher Education Impact Rankings au la bază cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă ale Organizației Națiunilor Unite (ONU) incluse în Agenda 2030. Scorul cel mai bun obținut de Universitatea din București este pentru „Obiectivul 5 – Egalitate de gen”, unde, conform Times Higher Education Impact Rankings 2025, instituția ocupă locul 3 la nivel mondial. De asemenea, Universitatea din București se regăsește între primele 25 de universități din lume pentru „Obiectivul 4 – Educație de calitate” și între primele 36 universități din lume pentru „Obiectivul 16 – Pace, justiție și instituții eficiente”.

Clasamentul QS World University Rankings, ajuns în 2026 la a 22-a ediție, oferă anual, pornind de la nouă indicatori de performanță, o ierarhie a celor mai importante instituții de învățământ superior din lume. Având proporții diferite la calcularea scorului final, cei nouă indicatori vizează reputația academică, reputația în rândul angajatorilor, ponderea studenților pe facultăți, numărul de citări pe facultăți, ponderea cadrelor didactice internaționale, ponderea studenților internaționali, implicarea în rețele/parteneriate internaționale de cercetare, angajabilitatea studenților și performanța acțiunilor privind sustenabilitatea. 

Pi2 PR devine agenția de comunicare a companiei Cosmo Pharm

0

Pi2 PR anunță că „este noua agenție de comunicare a COSMO PHARM, unul dintre cei mai longevivi și apreciați producători locali de suplimente alimentare. Parteneriatul marchează începutul unei noi etape de dezvoltare accelerată pentru companie, atât pe piața din România, cât și la nivel international”.

Agenția subliniază că, „într-un context în care interesul consumatorilor pentru soluții naturale de prevenție și susținere a sănătății este în continuă creștere, Pi2 PR va oferi COSMO PHARM un mix complet de servicii de comunicare. De la campanii de PR și media relations, servicii de brand image și promovarea inovațiilor din portofoliu, agenția va contribui la poziționarea COSMO PHARM ca un jucător de referință în domeniul suplimentelor, cu vizibilitate și credibilitate pe piețele globale”.

Camelia Lepădatu, Head of PR: „Ne bucurăm să fim partenerul COSMO PHARM, un brand românesc cu tradiție și viziune, într-o nouă etapă importantă de creștere. Prin serviciile noastre integrate de comunicare, ne propunem să consolidăm imaginea brandului atât în România, cât și la nivel internațional, și să promovăm un stil de viață sănătos, susținut de produsele sale naturale, inovatoare.

Fondată în 1994, COSMO PHARM este cunoscută ca „prima companie de suplimente alimentare din România, creată cu misiunea de a susține sănătatea românilor prin remedii naturale, cu formule avansate și accesibile. Cu o expertiză construită în peste 30 de ani de activitate, compania oferă una dintre cele mai extinse game de suplimente naturale pentru toate categoriile de vârstă – de la soluții pentru imunitate, longevitate, memorie și concentrare, până la produse dedicate sănătății articulațiilor, digestiei și echilibrului general.

Portofoliul actual cuprinde 200 de produse, dintre care 70 sunt mărci înregistrate, iar cele mai recente inovații includ o linie completă de suplimente lipozomale, fabricate integral în România, cu absorbție optimizată a ingredientelor active”. 

Alina Popescu, director marketing, COSMO PHARM: „COSMO PHARM se află într-un moment cheie de dezvoltare, în care ne propunem să ducem calitatea românească pe piețele globale. Avem planuri ambițioase și știm că vor apărea și provocări – tocmai de aceea ne bucurăm să avem alături echipa Pi2 PR, care ne va ajuta să comunicăm povestea noastră într-un mod transparent, coerent și cu impact.” 

Cosmo Pharm anunță că, pentru 2025, „își propune extinderea portofoliului cu 40 de formule noi și o creștere a cotei de piață din România cu 10-15%. Totodată, compania urmărește consolidarea prezenței pe piețele internaționale – inclusiv în China, Vietnam, Emiratele Arabe Unite și Europa de Vest – vizând o creștere a exporturilor cu 25%”.

Pi2 PR accentuează că, prin această colaborare, „își consolidează experiența în comunicarea pentru branduri din domeniul medical și pharma, oferind soluții strategice adaptate unui sector aflat într-o continuă transformare”.

PeliPartners a asistat Alfa Group în achiziția unei părți din IRIDE Business Park de la CPI România

0

Firma PeliPartners anunță că „a asistat Alfa Group în finalizarea achiziției unei părți semnificative din IRIDE Business Park și a altor proprietăți adiacente de la CPI România (parte a CPI Property Group).

Tranzacția, una dintre cele mai importante de pe piața imobiliară locală în 2025, atât prin amploare, cât și prin volum, a vizat o suprafață totală de peste 60.000 mp de spații de birouri și de depozitare, distribuiți în peste 17 de clădiri, precum și terenuri aferente de peste 12,5 hectare, situate în zona Dimitrie Pompeiu din nordul Capitalei”.

PeliPartners precizează că „a oferit asistență juridică extinsă pe întreg parcursul tranzacției, de la faza de due diligence și negocierea documentației, până la semnarea care a avut loc în octombrie 2024, gestionarea aspectelor de reglementare și coordonarea procesului de closing.

Echipa de tranzacție a PeliPartners a fost coordonată de Alexandra Ioniță (Partener) și l-a inclus pe Ciprian Neagu (Associate)”.

PeliPartners reamintește că „are o echipă specializată în proiecte complexe care solicită abordări inovative. Avocații PeliPartners au fost implicați în unele dintre cele mai importante tranzacții de pe piața românească din ultimii 20 de ani. Echipa adună o bogată experiență în domenii variate, care includ fuziuni și achiziții, finanțări, concurență, infrastructură și concesiuni, energie, drept imobiliar și drept societar.”

Pădurile României cer o voce la Bruxelles: 75 de organizații solicită Guvernului o poziție fermă pentru fonduri UE dedicate pădurii

0

de CIPRIAN MUSCĂ,
președinte, ASFOR

ASFOR – Asociația Forestierilor din România, alături de WWF-România și alte 75 de organizații din toate regiunile țării, solicită Guvernului României să adopte o poziție clară și fermă în cadrul negocierilor europene din luna iunie, în sprijinul recunoașterii pădurilor ca infrastructură naturală esențială și componentă strategică a viitorului buget al Uniunii Europene post-2027.

Această solicitare a fost transmisă oficial Executivului prin Manifestul „Pădurile – Pilon central al viitorului investițiilor verzi în Europa”, document susținut de entități ce reprezintă peste 200.000 de cetățeni – proprietari de păduri, instituții academice, autorități locale, ONG-uri, grupuri civice și actori economici din domeniul forestier.

România poate face diferența

Manifestul, adresat prim-ministrului interimar Cătălin Predoiu și transmis ministerelor relevante, subliniază faptul că România deține suprafețe semnificative de pădure, o comunitate forestieră activă și expertiză tehnică solidă – argumente care justifică pe deplin solicitarea unei alocări bugetare dedicate pădurilor. Aceasta ar trebui să reflecte rolul esențial al pădurilor în protecția biodiversității, stocarea carbonului, prevenirea dezastrelor naturale și dezvoltarea comunităților rurale.

În contextul în care instituțiile europene stabilesc prioritățile politice și financiare pentru perioada 2028-2034, România are șansa de a influența activ arhitectura bugetului UE. Este însă esențial ca pădurile să devină o prioritate reală, asumată public, în cadrul acestei tranziții verzi europene.

Sprijin politic și instituțional la nivel european

Manifestul beneficiază și de sprijinul Rezoluției Parlamentului European privind politicile forestiere, care solicită expres „identificarea de fonduri dedicate pentru sprijinirea silvicultorilor și fermierilor în tranziția climatică și conservarea naturii”.

Europarlamentarul Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a transmis un mesaj de susținere în cadrul conferinței „Pădurile – pilon central al investițiilor verzi”, reafirmând importanța pădurilor în viitorul Pactului Verde European.

Ce solicităm concret?

Organizațiile semnatare ale Manifestului cer:

  • recunoașterea pădurilor ca infrastructură strategică a Uniunii Europene;
  • alocarea de fonduri UE dedicate gestionării durabile a pădurilor, adaptării la schimbările climatice și dezvoltării bioeconomiei forestiere;
  • sprijinirea investițiilor verzi în zonele rurale forestiere;
  • compensarea echitabilă a serviciilor ecosistemice oferite de păduri.

Fără fonduri dedicate, nu putem vorbi de protecție reală

În pofida faptului că pădurile acoperă peste 43,5% din teritoriul UE, acestea continuă să beneficieze de sprijin financiar insuficient și necorelat cu importanța lor strategică pentru climă, biodiversitate și reziliență economică. România resimte acut absența unui mecanism funcțional, național sau european, care să susțină eforturile de conservare și să stimuleze investițiile în gospodărirea durabilă a pădurilor.

Declarația președintelui ASFOR, Ciprian Dumitru Muscă

„România trebuie să spună clar și răspicat: pădurile contează. Nu doar pentru natură, ci pentru oameni, economie, sănătate și viitor. Este timpul ca Guvernul să transforme pădurea într-o prioritate reală în discuțiile europene despre viitorul buget al Uniunii. Avem oportunitatea de a face din resursa forestieră un pilon al dezvoltării durabile și al investițiilor verzi. Nu trebuie să o ratăm.”

Tinerii dezvoltă proiecte inovative cu ajutorul AI și participă la sesiuni de orientare profesională, beneficiind de mentorat din partea voluntarilor Accenture România

0

Proiectul, adresat tinerilor de peste 16 ani, include mai multe activități, care îi ajută să își dezvolte cunoștințele și abilitățile necesare în antreprenoriat și diverse domenii de carieră. În cadrul proiectului, profesorii și elevii au acces la resurse educaționale pe platforma JA LearnTM,  dar și la webinare pe diferite teme de interes și la sesiuni de tip dezbatere, atât online, cât și față în față, la sesiuni de mentorat și feedback pentru proiecte antreprenoriale.

„Pregătirea tinerei generații pentru viitor a devenit mai importantă ca oricând. Suntem extrem de bucuroși să putem derula acest proiect împreună cu partenerii noștri de la Junior Achievement România. Dincolo de abilitățile tehnologice, ne concentrăm pe dezvoltarea gândirii critice și a abilităților de rezolvare de probleme reale. Experiența pe care am avut-o atât în calitate de mentor, cât și de membru al juriului, îmi dă foarte multă speranță și încredere în noile generații. Am întâlnit tineri excepționali, plini de idei inovatoare, creativitate și dorință să ajute comunitățile apropiate lor”, a declarat Patricia Baican, coordonatoare a  proiectului Abilități pentru succes în carieră și business și CSR Lead din partea Accenture România.

70 de elevi, din 9 licee din București, au participat, în lunile mai și iunie 2025, la activități educaționale interactive, organizate de Junior Achievement România cu sprijinul Accenture, în cadrul proiectului Abilități pentru succes în carieră și business. Proiectul urmărește să le ofere tinerilor oportunități reale de formare în domeniile antreprenoriatului, tehnologiei și orientării în carieră, prin activități aplicate și colaborare directă cu profesioniști din business și IT.

Inovație și tehnologie pentru comunitate – JA Innovation Day

La finalul lunii mai, 35 de elevi de la Colegiul Național de Informatică Tudor Vianu, Liceul Teoretic Traian, Liceul Teoretic Dante Alighieri, Colegiul Național Spiru Haret, Liceul Teoretic Decebal și Liceul Teoretic Nicolae Iorga au participat la workshopul Innovation DayTM, organizat la sediul Accenture România.

Provocarea adresată elevilor a fost: „Propuneți o soluție alimentată de inteligență artificială, care rezolvă o problemă reală cu care se confruntă o comunitate locală sau un grup defavorizat.” 

Lucrând în echipe, alături de 6 voluntari Accenture, elevii au propus idei precum:
un asistent digital pentru vârstnici; o soluție pentru nevăzători; un dispozitiv inteligent pentru orientare; un ghid educațional personalizat; o platformă de învățare adaptivă; o soluție pentru transport urban incluziv.

Feedbackul oferit de participanți a evidențiat caracterul interactiv și inspirațional al activității:

„Mi-a plăcut foarte mult atmosfera primitoare și dinamica de echipă. A fost o experiență intensă, diferită de orice altă activitate școlară. Am învățat cum să lucrăm împreună pentru o idee reală și să folosim inteligența artificială într-un mod concret.” – elevă, Colegiul Național Spiru Haret 

„Etapa de brainstorming a fost momentul meu preferat. Am simțit că vocea mea contează, iar voluntarii Accenture ne-au ghidat într-un mod profesionist, dar relaxat. A fost o zi care mi-a arătat cât de importante sunt inițiativele de genul acesta în formarea noastră ca viitori profesioniști.” – elevă, Liceul Teoretic Traian

Carieră și orientare profesională – Ask the Expert

La începutul lunii iunie, 35 de elevi de la Colegiul Economic Nicolae Kretzulescu, Liceul Teoretic Alexandru Ioan Cuza și Colegiul Tehnic Iuliu Maniu au participat la o nouă ediție Ask the Expert, desfășurată la sediul Accenture din București.

Sub îndrumarea a 7 voluntari Accenture, activitatea a oferit tinerilor oportunitatea de a descoperi domenii de carieră, noi roluri profesionale și pașii necesari pentru a accesa locuri de muncă în industria tech și nu numai.

Participanții au apreciat relevanța discuțiilor și deschiderea oferită spre viitoarele oportunități de carieră:

„Întâlnirea cu specialiști dintr-o companie reală m-a ajutat să înțeleg cum se construiește o carieră în domeniul IT. Am descoperit cât de importante sunt învățarea continuă, adaptabilitatea și curiozitatea profesională.” – elev, Colegiul Tehnic Iuliu Maniu

„Discuțiile cu voluntarii mi-au clarificat ce așteptări reale există pe piața muncii și cât de mult contează implicarea și perseverența. Mi-a deschis apetitul pentru viitoare proiecte și inițiative de orientare profesională.” – elevă, Colegiul Economic Nicolae Kretzulescu

Recunoaștere pentru inovație – Innovation Award by Accenture România

În cadrul competiției naționale JA de antreprenoriat Gen-E 2025, reprezentanți ai Accenture au participat în juriu, la cele două secțiuni, Elevi și Studenți și au acordat Innovation Award pentru două echipe care au propus soluții tehnologice cu impact în comunitate:

SmartDrop – Colegiul Economic „Nicolae Kretzulescu” (București): un sistem inteligent de irigare bazat pe senzori, date meteo și AI, destinat fermierilor afectați de secetă.

La Piață – Universitatea Babeș-Bolyai (Cluj-Napoca): o platformă digitală care conectează producătorii locali cu clienți din întreaga țară, sprijinind economia sustenabilă.

Accenture România susține constant spiritul antreprenorial și inovația în rândul tinerilor, oferindu-le recunoaștere și sprijin pentru a transforma ideile în soluții reale, cu impact în comunitate.

Junior Achievement România și Accenture România colaborează printr-un parteneriat educaţional, încă din anul 2008, iar prin umbrela proiectului Abilităţi pentru succes în carieră și afaceri, tinerii își dezvoltă competenţe-cheie pentru succesul în carieră, stimulându-și totodată abilităţile antreprenoriale, și putând obţine recomandări pentru admiterea la universitate sau accesul la un viitor internship sau job. Astfel, până în prezent, au fost implicaţi în activităţile educaţionale JA din acest proiect, peste 42.000 de tineri din toată ţara.

Susținerea IMM-urilor prin dialog social, la Timișoara

0

IMM România a organizat, împreună cu IMM Timiș, evenimentul dedicat regiunii Vest, sub egida: „IMM România – Susținerea IMM-urilor prin Dialog Social”.

Organizatorii anunță că „discuțiile s-au concentrat asupra importanței dialogului social și a creșterii implicării reprezentanților mediului de afaceri în dezvoltarea politicilor socio-economice care influențează activitatea angajaților și angajatorilor.  

Astfel, în prezența a peste 100 de participanți, evenimentul de astăzi s-a axat pe 2 teme principale: dezvoltarea dialogului social pentru o economie sustenabilă și rolul dialogului social în relația dintre antreprenori și autorități”.

Au luat cuvântul: Corina Macri, președinte HORETIM; Sterică Fudulea, prim-vicepreședinte IMM România; Mircea Purcaru, președinte FRIMM Vest; Popov Deian, subprefect, Prefectura județului Timiș; Alexandru Iovescu, vicepreședinte, Consiliul Județean Timiș; Daniela Tuleu, șef relații cu mediul de afaceri, Primăria Municipiului Timișoara; Ileana Mogoșanu, inspector șef, ITM Timiș; Roxana Kasai, director executiv, AJOFM Timiș; Carla Mercea, expert fonduri europene, ADR Vest; Radu Nicosievici, președinte, Academia de Advocacy; Bianca Popescu, agenția IMM Timiș; Cătălin Tiuch, președinte, Federația GAL-uri Urbane România; Mihaela Breaz, responsabil regional, IMM Romania; Dumitru Vieru, expert juridic, IMM România.

După cum precizează IMM România, „în  cadrul dezbaterilor s-a subliniat necesitatea creșterii afilierii antreprenorilor la organizații patronale, pentru consolidarea activității acestora, punându-se accentul pe reprezentarea intereselor întreprinzătorilor în relația cu autoritățile publice locale”. 

Sterică Fudulea, prim-vicepreședinte IMM România: „Susținerea și protejarea întreprinderilor mici și mijlocii reprezintă o prioritate strategică pentru o economie stabilă și durabilă în regiune. Este necesară promovarea unui dialog social structurat și echilibrat care să susțină interesele atât ale angajatorilor cât și ale angajaților. În acest context, antreprenorii din regiunea de Vest trebuie sprijiniți prin politici adaptate care să răspundă provocărilor mediului local pentru a asigura dezvoltarea și competitivitatea pe termen lung.”

Corina Macri, președinte HORETIM, reprezentant IMM Timi: „IMM-urile din Timiș reprezintă fundamentul economiei locale, iar susținerea lor printr-un dialog social continuu este esențială pentru stimularea creșterii economice durabile în fața provocărilor actuale. Doar printr-o cooperare reală între autorități și mediul privat putem construi un climat favorabil investițiilor care să contribuie la dezvoltarea durabilă a regiunii Vest.”

Mircea Purcaru, președinte, FRIMM Vest: „Avem datoria de a crea punți reale între mediul de afaceri și autoritățile publice, astfel încât dialogul social să devină un instrument permanent de lucru, orientat spre dezvoltarea economică.”

Fed menține rata dobânzii neschimbată, invocând efectele necunoscute ale tarifelor impuse de Trump

Într-un context geopolitic și economic incert, decizia Rezervei Federale a Statelor Unite de a menține rata dobânzii neschimbată asigură stabilitate. Piețele nu anticipau o reducere a acesteia, ci așteptau să vadă perspectivele economice ale Fed și să înțeleagă când va avea loc următoarea scădere. Fed a redus prognoza privind PIB-ul SUA pentru acest an, ridicând estimările privind inflația și rata șomajului. În ciuda anticipărilor Fed privind o inflație mai mare (3% la sfârșitul anului, peste nivelul actual), aceasta și-a menținut poziția privind două reduceri ale ratei dobânzii până la sfârșitul anului.

Vestea că ratele dobânzilor de referință din SUA rămân ridicate (în prezent la 4,25-4,5%) nu este însă una binevenită pentru țările îndatorate din întreaga lume, inclusiv România, deoarece rambursarea datoriilor devine mai costisitoare atunci când creditorii au o opțiune de împrumut cu dobândă ridicată și risc scăzut cum ar fi cea din SUA. În mod similar, devine mai dificil să se atragă investiții străine spre piețele emergente.

Fed a semnalat un pas în direcția bună, recunoscând că incertitudinea economică „s-a diminuat”, deschizând potențial calea către reduceri ale ratei dobânzii dacă inflația rămâne sub control. Deși au caracterizat-o ca fiind mai diminuată, au menționat că incertitudinea „rămâne ridicată”.

Tarifele vamale impuse de Trump rămân un element de neprevăzut. Președintele Fed, Jerome Powell, a declarat că este nevoie de timp pentru ca tarifele să se reflecte în lanțul de distribuție al mărfurilor, menționând că multe produse vândute de comercianții cu amănuntul au fost importate cu mai multe luni înainte de impunerea tarifelor. „Deci, începem să vedem unele efecte și ne așteptăm să vedem mai multe în lunile următoare”, a spus el. „Observăm, de asemenea, creșteri de prețuri în unele categorii relevante, cum ar fi computerele personale și echipamentele audiovizuale și alte produse similare, care pot fi atribuite creșterilor tarifelor.”

Jerome Powell a subliniat că se profilează un șoc al costurilor, întrucât producătorii, fabricanții și comercianții cu amănuntul continuă să evalueze cine va suporta povara tarifelor impuse până în prezent. Cu toate acestea, președintele Donald Trump ia în considerare încă o nouă rundă de taxe agresive la import, care ar putea intra în vigoare chiar luna viitoare, ceea ce va complica și mai mult această ecuație. Powell a afirmat că toți cei pe care îi cunoaște se așteaptă la o creștere semnificativă a inflației în lunile următoare din cauza tarifelor, deoarece cineva trebuie să absoarbă în cele din urmă aceste costuri, fie că este vorba de producător, exportator, importator sau comerciantul cu amănuntul. „În cele din urmă, costul tarifelor trebuie plătit, iar o parte din acesta va reveni consumatorului final”, a spus el. Powell consideră că Fed va lua decizii mai inteligente și mai bune dacă va aștepta câteva luni sau cât va fi necesar pentru a înțelege care va fi impactul taxelor de import asupra prețurilor de consum.

Așteptările actuale ale pieței preconizează o primă reducere a ratei dobânzii în septembrie. Cu toate acestea, dacă datele privind inflația din iunie și iulie rămân modeste – și mai ales dacă piața muncii începe să dea semne de slăbiciune – investitorii s-ar putea întreba dacă Fed ar putea lua în considerare o reducere a ratei dobânzii la reuniunea sa din 29-30 iulie.

Investitorii nu preconizau o reducere a ratei dobânzii și nici nu se așteptau ca Fed să se abată de la abordarea sa actuală de așteptare și monitorizare. Fed a respectat aceste așteptări, bazându-se pe o piață a muncii și o economie „solide” pentru a-și susține abordarea. Relaxarea poziției sale cu privire la incertitudinea economică ar putea indica o deschidere către reduceri ale ratei dobânzii în a doua jumătate a anului, cu condiția ca alți factori macroeconomici să rămână stabili. Fed nu pare să se grăbească să reducă ratele dobânzii, dar pare deschisă să facă acest lucru când vor fi condiții favorabile.Deciziile Fed, care pot avea un impact asupra piețelor globale, sunt importante și pentru investitorii individuali din România, întrucât, potrivit ultimului sondaj eToro Retail Investor Beat, 36% dintre aceștia au expunere pe SUA în portofoliile lor de investiții. Acest procentaj a crescut în al doilea trimestru al anului 2025 de la 29% în același trimestru al anului trecut. De asemenea, 40% dintre investitorii români consideră că, în următorii 5 ani sau mai mult, SUA este regiunea care va genera cele mai mari randamente pentru portofoliile lor de investiții.

Mihai Daraban: Decidenții politici ar trebui să trateze în mod special investitorii din Republica Coreea

0

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a organizat, în data de 19 iunie a.c., Forumul economic Romania-Korea Defense Industry Day, marcând un moment foarte important în continuarea dezvoltării relațiilor economice dintre România și Republica Coreea.

Evenimentul, centrat pe sectorul industriei de apărare, a pus în evidență progresele semnificative realizate în ultimul timp de către cele două state, în ceea ce privește oficializarea mai multor proiecte importante în acest domeniu economic.

Președintele CCIR, dl Mihai Daraban, a remarcat faptul că „în acest moment, relațiile dintre România și Republica Coreea sunt foarte bune. Noi, cei de la CCIR, am fost cei care, în plină pandemie, am reușit să-i aducem în România pe cei mai importanți jucători coreeni din industria de apărare. Ca urmare, anul trecut au fost oficializate foarte multe proiecte în acest domeniu, fiind semnate acorduri cu cel puțin 30 de societăți românești care produc diferite subansamble care, ulterior, vor face parte din produsul finit. Vorbim, astfel, despre producție în România, despre locuri de muncă noi și despre implicarea companiilor românești în proiecte comune de amploare. Sper ca autoritățile române să înțeleagă acest lucru. Republica Coreea de Sud trebuie tratată în mod special, având în vedere dorința de a investi în România. La nivelul CCIR, vom monitoriza buna dezvoltare a contractelor dintre cele două state și vom face în așa fel încât activitatea companiilor coreene în România să nu fie blocată de birocrație. Un lucru e sigur: dacă pierdem și această oportunitate, înseamnă că suntem și noi pierduți”.

Prezent la forum, dl Byungro Choi, vicepreședintele Korea Defense Industry Association (KDIA) a subliniat faptul că „acest eveniment este foarte important pentru schimbul de experiență între companiile din cele două state, care pot identifica, astfel, noi oportunități pentru proiecte economice comune. România este membru NATO și UE și joacă un rol central în securitatea europeană, în timp ce Republica Coreea își consolidează rolul ca partener global în industria de apărare, prin tehnologia și capacitățile de achiziție pe care le deține. Împreună cu CCIR, sunt convins că vom dezvolta un model de cooperare strategică între planul de modernizare al apărării României și tehnologiile industriei de apărare coreene”.

Scăderea schimburilor comerciale dintre România și Germania în primele trei luni

0

AHK România anunță volumul schimburilor comerciale bilaterale pe primele trei luni ale acestui an, conform Biroului Federal de Statistică, Destatis. 

Volumul schimburilor comerciale dintre România și Germania a scăzut cu -6,1% în primele trei luni din 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, însumând 10,36 mld. EUR. Astfel, exporturile Germaniei către România au scăzut cu -1,2 %, însumând peste 5,68 mld. EUR iar importurile din România s-au redus și mai mult, cu -11,4%, ajungând la un volum de 4,68 mld. EUR.

România se află pe locul 19 între partenerii de export ai Germaniei, iar ca piață pentru importuri a coborât de pe locul 16 pe locul 18.

„Declinul importurilor germane din România (deci al exporturilor românești) se datorează în primul rând dinamicii economice slabe din Germania și situației economice tensionate din întreaga Europă. Tocmai în acest context provocator devine din nou evident faptul că România, ca locație de afaceri, trebuie să se concentreze și mai mult pe îmbunătățirea competitivității sale. Un cadru fiscal stabil și favorabil mediului de afaceri este un factor esențial în acest sens. În acest context, măsurile de politică fiscală aflate în prezent în discuție capătă o importanță deosebită. Rămâne de sperat că interesele sectorului privat vor fi luate în considerare. Pe termen mediu, este esențial să se iasă din dezechilibrul fiscal actual, în special printr-o creștere economică sustenabilă. Pe termen scurt însă – din perspectiva comunității noastre de business – sunt necesare cu prioritate măsuri de consolidare bugetară din perspectiva cheltuielilor, precum și o reducere semnificativă a birocrației, pentru a întări credibilitatea statului și a crea baza pentru o dezvoltare bugetară sustenabilă”, afirmă Sebastian Metz, director general al AHK România.

Analiză SGR: Un român a returnat, în medie, 17 kg de ambalaje cu garanție de la lansarea programului

0

De la lansarea Sistemului de Garanție-Returnare (SGR) și până în aprilie 2025, fiecare român a returnat, în medie, 17 kilograme de ambalaje cu garanție – echivalentul a peste un kilogram pe lună, potrivit unei analize întocmite de Asociația Ecoteca și publicată pe platforma CumStăm.ro. Realizată în parteneriat cu RetuRO, administratorul SGR în România, analiza oferă o imagine detaliată a cantităților de ambalaje colectate la nivel național, pe cap de locuitor, de la lansarea programului, precum și a variațiilor regionale. 

Conform analizei Ecoteca, Bucureștiul conduce clasamentul, cu peste 33 kg de ambalaje SGR returnate pe cap de locuitor – de două ori mai mult decât media națională. Capitala este urmată de județele Ilfov (29 kg), Constanța (27 kg), Brașov (22 kg), Cluj (21 kg), Timiș (20 kg) și Sibiu (19 kg), care depășesc, de asemenea,  media națională. 

Totodată, județele Teleorman, Alba și Bihor se remarcă prin valori apropiate de media națională, cu peste 16 kg de ambalaje SGR colectate pe cap de locuitor, un indicator al consolidării obiceiului de returnare și în afara marilor aglomerări urbane.

Cifrele oficiale confirmă că SGR este, în prezent, cel mai amplu și eficient mecanism funcțional de economie circulară din România. De la lansarea sa, până la finalul lunii aprilie 2025, românii au returnat peste 4,8 miliarde de ambalaje, cu o greutate cumulată de aproape 350.000 de tone. Doar în primele patru luni ale acestui an au fost colectate peste 111.000 de tone de ambalaje – aproape jumătate din totalul returnat în 2024. Cu o rată medie de colectare de peste 80% în ultimele 9 luni, Sistemul de Garanție-Returnare reflectă un ritm susținut și o implicare tot mai activă și constantă a consumatorilor.

În perioada următoare, RetuRO va continua să investească în extinderea numărului de comercianți activi în sistem, înrolarea de noi comercianți, eficientizarea proceselor logistice și operaționale, menținerea unui dialog deschis cu toți actorii implicați și derularea de campanii de educare și conștientizare privind importanța reciclării. 

Harta detaliată a cantităților de ambalaje SGR returnate pe cap de locuitor în perioada ianuarie 2024 – aprilie 2025 poate fi consultată aici: https://cumstam.ro/grafice/1075.

Cercetare de piață: Pentru șapte din zece români berea face parte din experiența unui meci

0

Berea este strâns asociată cu fotbalul în percepția românilor este concluzia unei cercetări de piață realizată de Reveal Marketing Research, la solicitarea Centrului de Studii despre Bere. Astfel, 70% dintre români consideră că această băutură face parte din experiența fotbalului, iar 65% dintre consumatorii frecvenți de bere spun că aceasta contribuie la atmosfera meciului. În opinia respondenților, berea încurajează interacțiunea și buna dispoziție, fie că este vorba de partide internaționale de fotbal sau de confruntări locale urmărite în compania prietenilor. 

Dintre respondenții care consideră că berea face parte din experiența fotbalului, acest lucru este valabil în măsură mai mare în cazul bărbaților (76%) și al tinerilor între 18-25 de ani (79%). Totodată, majoritatea femeilor (66%) consideră că berea face parte din experiența fotbalului. În ceea ce privește tipurile de bere preferate de pasionații fotbalului, berea Lager domină (55%), urmată de berea cu arome (36%), de berea fără alcool (33%) și de berea artizanală (30%).

„Din analiza tipurilor de bere pe care românii le aleg atunci când urmăresc un meci de fotbal, reiese o partajare echilibrată între sortimentele cu alcool și cele fără alcool, mai ales în rândul femeilor, care aleg mai degrabă a doua variantă. Studiul ne confirmă, din nou, tendința în creștere la români de a alege berea fără alcool, o opțiune tot mai populară, inclusiv în momente asociate cu sportul. Indiferent dacă urmăresc un meci de fotbal sau urmează să se urce la volan, tot mai mulți consumatori fac alegeri conștiente, în acord cu valorile responsabilității și siguranței”, a declarat Alin Popescu, Secretar General, Centrul de Studii despre Bere.  

Potrivit cercetării, 72% dintre respondenți declară că urmăresc meciuri de fotbal, cele mai menționate competiții fiind UEFA Champions League (65%) si Campionatul Mondial/European de Fotbal (62%). Pe locul al treilea, la egalitate, se află UEFA Europa League și Cupa României, fiecare cu câte 53%. În ceea ce privește partajarea pe gen, 86% din bărbații români urmăresc meciuri de fotbal, procentul în cazul femeilor din România fiind de 57%. Peste jumătate dintre respondenți urmăresc meciuri de fotbal săptămânal (64%), în special bărbații și tinerii sub 25 de ani.

„Pentru români, berea nu este doar o băutură, ci un element central al ritualului urmăririi meciului – un simbol al socializării, al relaxării și al bucuriei împărtășite. Această asociere naturală dintre bere și fotbal reflectă o dimensiune culturală importantă: obiceiul de a trăi sportul în comunitate, de a-l celebra împreună și de a transforma fiecare meci într-o ocazie de conectare. Indiferent de locul ales, berea creează un cadru prietenos și relaxat în jurul fiecărui fluier de început și final de meci”, a declarat Marius Luican, Director General Reveal Marketing Research.  

În ceea ce privește locul de achiziție a berii pentru urmărirea unui meci de fotbal, pe primul loc se situează supermarketurile (89%), magazinele de proximitate (40%), bar sau terasă (14%) și online (9%).


Studiul Reveal Marketing Research s-a desfășurat online în luna mai 2025, pe un eșantion reprezentativ de 1.012 respondenți de peste 18 ani, din mediul urban și rural, utilizatori de internet. Eroarea maximă de eșantionare este +/-3,1% la un nivel de încredere de 95%.

Business Breakfast la Palatul CCIB: DEZVOLTARE REGIONALĂ ȘI FINANȚARE PENTRU IMM-URI ÎN BUCUREȘTI-ILFOV

0

Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB), în parteneriat cu Agenția pentru Dezvoltare Regională București-Ilfov (ADRBI), vă invită la un eveniment dedicat informării și conectării antreprenorilor din regiune cu cele mai relevante surse de finanțare disponibile și instrumente digitale de sprijin.

9 iulie 2025
10:00 – 13:00 (înregistrarea participanților începe la ora 9:45)
Aula Carol I, Palatul CCIB (etaj 2), Str. Ion Ghica nr. 4, sector 3, București

Evenimentul va aduce în prim-plan platforme, portaluri și inițiative digitale ce facilitează accesul IMM-urilor la informații esențiale privind oportunitățile de finanțare, contribuind astfel la dezvoltarea economică a regiunii București-Ilfov.

Puncte cheie în agendă:

  • Prezentarea platformei immmentor.ro, un instrument digital administrat de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, pentru sprijinirea IMM-urilor în accesarea finanțărilor și dezvoltarea competențelor antreprenoriale;
  • Informații despre portalul oportunitati-ue.gov.ro, administrat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – o resursă completă care centralizează fondurile naționale și europene disponibile;Semnarea oficială a Protocolului de Colaborare CCIB – ADRBI – o inițiativă comună pentru consolidarea parteneriatului instituțional în sprijinul mediului de afaceri;
  • Prezentarea noului site www.regiobucuresti-ilfov.ro, un portal dedicat Programului Regional 2021–2027, ce oferă informații actualizate despre prioritățile de finanțare din regiune;
  • Prezentarea concretă a oportunităților de finanțare pentru IMM-uri în București-Ilfov, susținută de experții ADRBI.
  • Prânz de socializare.

Participarea este gratuită, pe baza înregistrării prealabile până la data de 8 iulie 2025, prin completarea formularului disponibil la următorul link: https://ccib.ro/eveniment/business-breakfast-la-palatul-ccib-dezvoltare-regionala-finantare-bucuresti-ilfov/

Numărul de locuri este limitat.
CCIB își rezervă dreptul de a selecta participanții, pentru a asigura o reprezentare echilibrată și relevantă a mediului de afaceri și instituțional.

Studiu Deloitte: două treimi dintre angajatorii din România consideră foarte important echilibrul dintre agilitatea necesară dezvoltării afacerii și stabilitatea de care au nevoie angajații

0

Peste 70% dintre liderii români susțin tratarea cu prioritate a abilităților umane pentru a surmonta aspectele legate de lipsa de experiență constatată în rândul noilor angajați

Angajatorii din România (66%) consideră că ajustarea structurii organizației pentru a echilibra agilitatea și flexibilitatea necesare dezvoltării afacerii cu stabilitatea de care au nevoie angajații este foarte importantă pentru succesul organizației, însă doar 28% dintre ei au făcut progrese reale în această direcție, conform rezultatelor Deloitte 2025 Global Human Capital Trends pentru România. La nivel global, 72% dintre angajatori acordă importanță acestui aspect. Totodată, 56% (față de 61% la nivel global) dintre companiile din România sunt de părere că surmontarea obiecțiilor legate de implementarea sustenabilității capitalului uman ca strategie de business este foarte importantă, însă și în acest caz procentul celor care iau măsuri concrete este redus, de doar 24%.

Studiul mai relevă faptul că 72% dintre angajatorii din România (75% global) consideră că este foarte important să acorde o atenție sporită abilităților umane (curiozitate, inteligență emoțională etc.) în procesul de recrutare, pentru a limita efectele lipsei de experiență constatată în rândul noilor angajați, însă doar 28% fac eforturi în acest scop. Un alt aspect considerat foarte important de angajatori (59% în România, 49% global), în acest context, este legat de adaptarea la tendința de dispariție a posturilor de începători (preluate de soluții de AI) și la oportunitățile de învățare la locul de muncă.

„Asistăm la o estompare accelerată a granițelor tradiționale dintre funcții, industrii și forme de muncă, fenomen care impune o reevaluare strategică a arhitecturii organizaționale. Angajatorii acordă o atenție sporită integrării acestor transformări, urmărind consolidarea agilității operaționale și adaptabilității pe termen lung. În acest demers, devine crucială orchestrarea coerentă a unui ecosistem ocupațional tot mai complex, compus din resurse umane, soluții bazate pe inteligență artificială, tehnologii generative și automatizări avansate. Totodată, această reconstrucție se articulează în jurul principiului sustenabilității capitalului uman, având ca finalitate generarea de valoare durabilă atât pentru organizație, cât și pentru angajați”, a declarat Raluca Bontaș, Partener, Deloitte România.

Conform studiului, 82% dintre angajatori (similar la nivel global) sunt de părere că, pentru a crește capacitatea de muncă a angajaților, este esențial să li se ofere oportunități de dezvoltare personală, posibilitatea de a-și folosi imaginația și de a realiza analize complexe, eliminând, în același timp, activitățile fără valoare adăugată. 

De asemenea, 68% (65% global) dintre participanți consideră foarte importantă regândirea sistemului de management al performanței, astfel încât să ia în calcul date și indicii care surprind mai bine valoarea angajaților și contribuie la sporirea încrederii acestora în organizație. Totodată, 67% (73% global) dintre companii sunt de părere că este esențială reinventarea rolului de manager de nivel mediu, pentru a se concentra mai mult pe stimularea performanțelor umane, pe încurajarea schimbărilor benefice, pe conectarea echipelor și pe îmbunătățirea modului de lucru și mai puțin pe gestionarea sarcinilor și pe supravegherea angajaților. 

„Liderii din România, similar celor din alte state analizate în studiu, se confruntă cu provocări privind redefinirea modului de evaluare a performanței angajaților, deblocarea capacităților umane pentru implicarea în activități creative, de inovare, cu valoare adăugată ridicată, și integrarea tehnologiei, în special a inteligenței artificiale, în strategiile legate de forța de muncă. De aceea, este extrem de important să analizeze în profunzime modul în care aceste tendințe se manifestă în cadrul propriei organizații și să își recalibreze prioritățile strategice pentru a construi o structură a forței de muncă rezilientă, capabilă să performeze în condiții de volatilitate continuă. Doar astfel pot transforma în mod decisiv incertitudinea într-un catalizator pentru creștere susținută și inovare centrată pe om”, a declarat Doina Patrubani, Senior Adviser, Human Capital, Deloitte România.

În condițiile în care inteligența artificială transformă relațiile de muncă tot mai rapid, reinventarea beneficiilor care diferențiază organizația de alți angajatori și a practicilor legate de forța de muncă, pentru a reflecta o colaborare sporită între oameni și tehnologie, este foarte importantă pentru 66% dintre angajatorii români (69% la nivel global). În acest context, devine esențială și adaptarea la granițele tot mai neclare dintre activitatea desfășurată de oameni și rezultatele obținute prin intermediul tehnologiei (52% în România, 53% global).

Raportul Deloitte 2025 Global Human Capital Trends pentru România a fost efectuat în rândul a 370 de lideri de business și de resurse umane din diferite industrii, printre care produse de consum, energie și resurse și servicii financiare.

Eurodeputații doresc să extindă finanțarea UE pentru redresare după anul 2026

0

Eurodeputații doresc să extindă finanțarea UE pentru redresare după anul 2026 pentru a asigura finalizarea investițiilor-cheie și a proiectelor la scară largă.

O rezoluție adoptată în plen cu 421 voturi pentru, 180 împotrivă și 55 abțineri subliniază efectul stabilizator al Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) într-o perioadă de incertitudine economică semnificativă în Europa.

Consolidarea rezilienței și autonomiei UE

Deputații iau act de faptul că MRR a împiedicat fragmentarea pieței interne a UE și a promovat redresarea. Aceștia doresc ca finanțarea MRR să respecte principiul adiționalității și să nu înlocuiască finanțarea politicii de coeziune. Rezoluția solicită investiții specifice în apărarea UE, educație și competențe, și mai multe măsuri transfrontaliere și multinaționale, inclusiv în transportul feroviar de mare viteză. Deputații insistă asupra accelerării investițiilor în protecția socială și integrarea grupurilor vulnerabile. De asemenea, aceștia încurajează statele membre să își modifice planurile naționale de investiții utilizând REPowerEU pentru a stimula autonomia energetică a UE.

MRR expiră în 2026

Deputații sunt îngrijorați de faptul că intervalul scurt de timp pentru punerea în aplicare a finanțării restante din MRR ridică provocări în ceea ce privește finalizarea reformelor-cheie, a investițiilor la scară largă și a proiectelor inovatoare, precum și a celor 70% din jaloanele și țintele care nu au fost încă atinse. Aceștia îndeamnă Comisia să instituie noi programe, care ar trebui să fie flexibile și reactive la circumstanțele în schimbare și să garanteze previzibilitatea. Deputații cer, de asemenea, o prelungire de 18 luni pentru proiectele mature în curs de desfășurare.

Transparență și simplificare

Este probabil ca beneficiile pe termen lung ale MRR pentru produsul intern brut să fie de trei până la șase ori mai mari decât banii cheltuiți, dar deputații sunt preocupați de costul total al rambursărilor dobânzii de capital al fondurilor Next Generation EU (NGEU). Aceștia reiterează necesitatea unui mecanism solid de audit și monitorizare a cheltuielilor din MRR pentru a preveni utilizarea abuzivă, dubla finanțare și duplicarea cu alte programe ale UE. Aceștia solicită legături mai clare între jaloane, ținte și punerea efectivă în aplicare a proiectelor și îndeamnă Comisia să țină seama de recomandările Curții de Conturi Europene pentru orice instrumente viitoare bazate pe performanță similare MRR, în special în contextul unui CFM mai bine direcționat.

Deputații apreciază modul în care tabloul de bord privind redresarea și reziliența oferă cetățenilor informații de bază cu privire la progresele generale înregistrate în punerea în aplicare a planurilor naționale. Cu toate acestea, ei insistă asupra faptului că aceasta ar trebui să includă informații privind întreprinderile implicate, inclusiv contractanții și subcontractanții, precum și proprietarii finali ai acestora. Aceștia solicită, de asemenea, simplificarea urgentă a cerințelor de depunere a cererilor și de raportare, pentru a ajuta solicitanții mai mici și pentru a maximiza absorbția și impactul finanțării, consolidând totodată rolul autorităților locale și regionale în conceperea, revizuirea sau implementarea planurilor naționale de redresare și reziliență (PNRR).

Victor Negrescu (S&D, România), coraportor în numele Comisiei pentru bugete, a declarat: „Trebuie să ne asigurăm că fiecare euro este cheltuit corect, transparent și are un impact pozitiv asupra cetățenilor și întreprinderilor noastre. Dacă nu acționăm acum, investițiile critice riscă să rămână nefinalizate după încheierea mecanismului în august 2026. Trebuie să accelerăm punerea în aplicare, să reducem birocrația și să ajutăm beneficiarii. În calitate de raportor pentru buget în acest dosar, am insistat pentru soluții concrete și am solicitat o prelungire a finanțării cu 18 luni pentru proiectele mature. Am solicitat, de asemenea, ca proiectele nefinalizate să poată continua în cadrul altor instrumente ale UE, cum ar fi fondurile de coeziune, InvestEU sau un viitor Fond pentru competitivitate, și ca statelor membre să li se permită să își adapteze mai rapid și mai ușor planurile naționale de redresare și reziliență în conformitate cu obiectivele MRR. Nu acceptăm lucruri făcute cu jumătăți de măsură. Astăzi, Parlamentul transmite un mesaj clar: suntem alături de cetățeni și luptăm pentru finalizarea proiectelor esențiale.”

Siegfried Mureșan (PPE, România), coraportor în numele Comisiei pentru afaceri economice și monetare, a declarat: „Insistăm să ne asigurăm că fondurile Mecanismului de redresare și reziliență aduc beneficii concrete cetățenilor. Acesta este motivul pentru care Parlamentul solicită o prelungire cu 18 luni pentru proiectele mature din cadrul MRR. Această prelungire s-ar aplica proiectelor care sunt pe cale de a fi finalizate cu succes, dacă prelungirea ar fi acordată. În același timp, solicităm o revizuire a modului în care fondurile necheltuite din MRR pot sprijini noile priorități strategice ale Europei, în special consolidarea competitivității și consolidarea capabilităților noastre de apărare. În fața tensiunilor geopolitice tot mai mari, Europa trebuie să acționeze în mod decisiv pentru a-și apăra cetățenii.”

Viitorul în real estate: tehnologie inteligentă, decizii umane  

0

Inteligența artificială promite să schimbe radical industria real estate, dar nu va putea înlocui încrederea, empatia și deciziile bazate pe relații interumane, arată un sondaj realizat de Colliers în cadrul summit-urilor CoreNet din perioada 2024 – 2025, la care au participat 422 de profesioniști din regiunile EMEA, America de Nord și APAC. Deși peste 70% dintre companii estimează un impact major al AI asupra proceselor operaționale, doar 2% cred că aceasta va reduce semnificativ numărul de angajați.

Potrivit sondajului Colliers, 73% dintre respondenții din regiunile EMEA și America de Nord, respectiv 78% din Asia-Pacific, anticipează că inteligența artificială va avea un impact major sau chiar revoluționar asupra pieței imobiliare. Printre domeniile cel mai frecvent menționate se numără harta inteligentă a locațiilor (55%), managementul facilităților (49%), administrarea contractelor de închiriere (46%) și strategia de portofoliu (45%). În Asia-Pacific, companiile sunt deja într-un stadiu avansat de implementare, utilizând soluții AI integrate în clădiri inteligente și procese automatizate pentru creșterea eficienței operaționale. De exemplu, platforma EcoStruxure Building Advisor, utilizează algoritmi de învățare automată pentru optimizarea performanței energetice. Aceste tehnologii permit anticiparea problemelor de întreținere, creșterea confortului ocupanților și reducerea costurilor operaționale.

Aproximativ 73% dintre respondenții din EMEA și America de Nord, respectiv 78% din regiunea Asia-Pacific, consideră că AI va avea un impact semnificativ sau chiar revoluționar asupra industriei imobiliare, potrivit sondajului Colliers. Cele mai vizate domenii sunt analiza locațiilor, menționată de 55% dintre participanți, urmată de managementul facilităților (49%), administrarea contractelor de închiriere (46%) și strategia de portofoliu (45%). În Asia-Pacific, companiile se află deja într-un stadiu avansat de adoptare, folosind sisteme AI integrate în clădiri inteligente și procese automatizate pentru a crește eficiența operațională.

Deși inteligența artificială este privită ca un factor cu potențial transformator pentru industria imobiliară, efectele sale asupra forței de muncă par, cel puțin momentan, limitate. Conform sondajului Colliers, majoritatea companiilor nu prevăd schimbări semnificative în structura personalului: 57% dintre respondenții din EMEA, 58% din America de Nord și 47% din Asia-Pacific consideră că AI nu va avea un impact major asupra locurilor de muncă. Doar 2% dintre participanți anticipează o reducere substanțială a numărului de angajați din cauza AI. Specialiștii Colliers explică acest lucru prin faptul că deciziile din real estate sunt profund umane, bazate pe relații interpersonale, încredere și abilitatea de a interpreta subtilitățile contextului, aspecte care rămân esențiale în această industrie.

„Dincolo de eficiența adusă de automatizare, oamenii rămân cheia proceselor de consultanță, negociere și construirea relațiilor durabile. Tehnologia poate însoți drumul, dar tot oamenii sunt cei care creează puntea dintre logică și emoție. Niciun algoritm nu generează încredere. Niciun dashboard nu poate citi energia unei încăperi. Și niciun AI nu poate înlocui curajul de a sprijini cu adevărat o decizie importantă”, explică Daniela Popescu, Director | Tenant Services & Workplace Advisory la Colliers.

În real estate, deciziile nu sunt niciodată doar despre metri pătrați sau calcule de eficiență, subliniază consultanții Colliers. Alegerea unui nou spațiu de lucru, relocarea unei echipe sau regândirea modului în care angajații interacționează cu biroul sunt procese care implică mult mai mult decât date. Sunt decizii încărcate de factori emoționali, culturali și umani. Tehnologia poate contribui la optimizarea spațiului, dar nu poate anticipa fricile sau aspirațiile reale ale oamenilor. Nu poate înlocui încrederea care se construiește în timp și nici nu poate prelua responsabilitatea unui leadership empatic, capabil să înțeleagă contextul și să acționeze cu discernământ.

Riscurile asociate utilizării inteligenței artificiale în real estate sunt semnificative și nu pot fi neglijate. Conform sondajului Colliers, 56% dintre respondenții din America de Nord și 49% din EMEA percep AI ca un risc moderat spre mare, principalele preocupări fiind legate de confidențialitatea datelor, complexitatea implementării și impactul potențial asupra angajaților. În acest context, succesul nu va aparține neapărat companiilor care adoptă AI cel mai rapid, ci celor care reușesc să integreze tehnologia într-o strategie coerentă, centrată pe oameni, unde AI devine un instrument de sprijin pentru decizii, nu un substitut al discernământului uman. Astfel, abordarea corectă presupune echilibrarea beneficiilor tehnologice cu gestionarea responsabilă a riscurilor, asigurând transparență, guvernanță și respectarea standardelor etice în utilizarea datelor.

„În organizațiile care pun omul în centru, biroul nu este doar un spațiu de producție, ci un loc de conexiune reală, în care oamenii se simt văzuți, ascultați și sprijiniți. Office-ul de mâine are nevoie de mai mult decât tehnologie. Are nevoie de sens, de curaj și, mai ales, de oameni. La Colliers, credem într-un viitor în care inteligența artificială sprijină procesele, dar nu le înlocuiește. Un viitor în care empatia devine criteriu de proiectare, nu doar o calitate umană. Și în care biroul rămâne un spațiu creat pentru oameni, nu în locul lor”, conchide Daniela Popescu.

Leon, primul tren fabricat integral în România de GRAMPET Group, ajunge în București

0

Un nou capitol în istoria transportului feroviar românesc se scrie odată cu sosirea în București a trenului Leon, primul automotor DMU (Diesel Multiple Unit) fabricat integral în România după mai bine de opt decenii. Proiectat și construit de Electroputere VFU Pașcani, companie membră a GRAMPET Group, trenul Leon a fost lansat joi, 19 iunie, într-o ceremonie care va sărbători revitalizarea industriei feroviare autohtone.

„Trăim un moment istoric – nu doar pentru GRAMPET Group și Electroputere VFU Pașcani, ci pentru întreaga industrie feroviară din România. Leon este dovada vie că tradiția și tehnologia pot merge mână în mână, atunci când sunt susținute de pasiunea și dedicarea unei echipe extraordinare. Împreună, am reușit să demonstrăm că spiritul ingineriei românești nu s-a stins niciodată – a rămas tăcut, așteptând doar momentul în care să strălucească din nou”, Gruia Stoica, Președinte GRAMPET Group.

Cu peste 30.000 de km de teste la activ, trenul automotor Leon este certificat CE și poate circula oriunde în Europa. Compus din trei vagoane, dispune de 145 de locuri 11 VIP și 134  pentru clasa a II-a. Cu un design modern și confortabil, fotolii rabatabile și scaune ergonomice, Leon respectă toate standardele europene în materie de siguranță și calitate. Vagoanele sunt izolate fonic și dotate cu sistem de supraveghere video, senzorii de incendiu, interfoane care permit comunicarea directă cu mecanicul în caz de urgență și sisteme audio-vizuale de informare, 

Călătorii vor avea la dispoziție spații speciale pentru așezarea bagajelor voluminoase și a bicicletelor, ferestre panoramice, măsuțe rabatabile și lumini de citit, prize de 230V și USB pentru alimentarea dispozitivelor. În plus, Leon este echipat cu facilități pentru persoanele cu mobilitate redusă – rampe speciale de acces și alte spații dedicate cu precădere lor.

Evenimentul va fi marcat printr-o conferință de presă organizată la Salonul Regal din Gara de Nord, la care vor lua parte oficialități importante de pe scena politică românească, ambasadori şi diplomați. Leon va parcurge apoi un traseu simbolic de la Gara de Nord până la Gara Băneasa. 

Asociația Dieteticienilor din România cu sprijinul Nestlé România lansează primul studiu asupra stilului de viață al Generației Z 

0

Un studiu amplu realizat de Asociația Dieteticienilor din România cu sprijinul Nestlé România, ne oferă o radiografie fără precedent a stilului de viață și a obiceiurilor alimentare în rândul tinerilor cu vârsta între 18 și 30 de ani din România, așa numita Generație Z. Una dintre constatările cele mai surprinzătoare este că aproape o treime din tinerii români sunt supraponderali sau obezi. 

Susținerea acestui studiu face parte din eforturile Nestlé de a contribui la promovarea unui stil de viață sănătos pe plan local, începând cu înțelegerea nevoilor diferitelor generații.

„Avem în acest studiu o radiografie extrem de valoroasă a stilului de viață și alimentație în rândul Generației Z, preponderent din mediul urban. Astfel de studii, mai ales dacă sunt corelate și cu alte date statistice, pot ajuta la evaluarea stării de sănătate a acestei categorii de vârstă la nivel național, precum și la elaborarea de politici sociale, medicale și profesionale, pentru că vorbim de o generație aflată la începutul carierei profesionale”, explică Nicoleta Tupiță, dietetician autorizat și manager nutriție Nestlé Europa de Sud-Est 

Studiul „Evaluarea stilului de viață și a obiceiurilor alimentare în rândul tinerilor cu vârsta între 18 și 30 de ani din România”, a fost realizat în perioada 3 februarie-11 mai 2025, pe un eșantion de 1205 participanți din România, dintre care 47% femei și 53% bărbați, vârsta medie a grupului fiind un pic peste 23 de ani. 

„Generația Z nu este doar cea mai conectată generație, ci și una aflată la răscruce între alegeri alimentare sănătoase și riscuri tot mai mari asociate stilului de viață modern. Studiul nostru ne oferă o bază solidă pentru dezvoltarea de măsuri preventive și intervenții adaptate realităților actuale ale acestei generații, reflectând atât provocările, cât și oportunitățile care definesc comportamentele lor nutriționale și cotidiene. Mai mult, tinerii români manifestă un interes ridicat pentru alegeri informate evidențiat printr-un procent de peste 85% dintre respondenți care citesc etichetele produselor cel puțin ocazional. Este esențial să valorificăm acest interes crescut al tinerilor, transformând aceste tendințe în pârghii concrete pentru promovarea unui stil de viață sănătos”, spune dr. Laura Gavrilaș, nutriționist-dietetician autorizat, lector universitar în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca.

Studiul a relevat că majoritatea participanților (60.8%) au un Indice de Masă Corporală (IMC) în intervalul normal, însă aproximativ 32,5% sunt supraponderali sau obezi. Distribuția IMC-ului evidențiază diferențe semnificative între sexe: 68% dintre femei se încadrează în categoria de greutate normală, în timp ce 42% din bărbați sunt supraponderali sau au diferite grade de obezitate.

„Îngrijorător este faptul că unu din trei tineri este supraponderal sau prezintă obezitate, acest procent fiind mult mai ridicat în rândul bărbaților. Printre factorii alimentari corelați cu un IMC crescut se numără consumul frecvent de băuturi carbogazoase, mezeluri, carne roșie și dulciuri. În plus, doar 46% din totalul respondenților își ating nivelul recomandat de activitate fizică săptămânală”, explică Laura Gavrilaș.

Astfel, 9,4% din respondenți au spus că nu practică niciun fel de activitate fizică, 44,5% au spus că practică o activitate fizică insuficientă, adică sub 150 de minute de efort fizic moderat pe săptămână, iar 46,1% practică un efort fizic adecvat, adică mai mult de 150 de minute pe săptămână.  

Majoritatea covârșitoare a respondenților (95,1%) au declarat că urmează un model alimentar omnivor, consumând alimente de toate tipurile, inclusiv carne, lactate, ouă, fructe, legume și cereale. Modelele alimentare bazate predominant pe plante au fost rare: 1,8% au raportat un model pescetarian, în timp ce 1,6% au declarat că sunt vegani, 1,4% vegetarieni și doar 0,1% urmează o dietă raw vegană.

De asemenea, aproape 93% din respondenți consumă 2 sau 3 mese principale pe zi. Femeile tind să urmeze mai strict structura clasică de 3 mese, în timp ce bărbații declară mai frecvent consumul a 4 sau mai multe mese (5,78% față de 1,59%). Diferențele sunt semnificative statistic, sugerând posibile variații în obiceiurile alimentare zilnice între sexe.

Vom continua să explorăm obiceiurile de viață și alimentație ale tinerilor pentru a ne putea da seama, cel puțin la nivel exploratoriu, cum trăiește, muncește, se relaxează și doarme, și mai ales ce mănâncă Generația Z, cea pe care ne bazăm acum atât de mult atunci când vorbim de viitorul României”, încheie Nicoleta Tupiță, dietetician autorizat și manager nutriție Nestlé România, Bulgaria și Țările Adriatice.

Se lansează Generatik, platforma care promite să simplifice publicitatea indoor

0

Brand Management, companie românească cu o expertiză de peste două decenii în domeniul publicității offline, anunță lansarea oficială a Generatik, prima platformă digitală revoluționară care schimbă fundamental modul în care se desfășoară campaniile de promovare în spații fizice. Pentru prima dată în România, o campanie offline poate fi planificată în 20 de minute versus 20 de zile. Lansarea marchează o schimbare majoră, îmbunătățind fluxul operațional pentru brandurile care își doresc vizibilitate în spațiile publice.

Generatik este conceput ca un instrument complet, care reunește toate etapele implementării unei campanii: selecția locațiilor, bugetare, rezervare, implementare și monitorizare. Platforma este rezultatul unei munci intense din partea unei echipe multidisciplinare formată din specialiști în tehnologie, inteligență artificială și comunicare comercială. Este gândită să răspundă nevoilor reale ale brandurilor care comunică frecvent în malluri și alte spații indoor strategice, de la retail și FMCG (în special beauty și food), până la banking, tehnologie, HORECA, servicii financiare, divertisment, transport sau centre de fitness. Mallul este deja un reper cotidian pentru milioane de consumatori, iar pentru branduri, un canal de comunicare din ce în ce mai valoros. Cu Generatik, o campanie în mall se poate planifica aproape la fel de ușor ca una pe Facebook. Prin Generatik, Brand Management propune o soluție intuitivă, care economisește timp și resurse, oferind un nivel ridicat de control, trasabilitate și eficiență.

„Indoorul are un avantaj strategic incontestabil. Interacționează firesc cu publicul lui, într-un moment în care cumpărătorii sunt disponibili pentru conversații cu brandurile. Nu întâmplător, rata de conversie a indoorului este între 30% și 40%. Cu toate acestea, din rațiuni logistice și nu numai, indoorul a fost până acum, subutilizat. Generatik elimină aceste blocaje și creează contextul potrivit pentru ca indoorul să fie accesat, optimizat și scalat. Prin Generatik, valorificăm potențialul publicității indoor și o aducem la realitatea secolului XXI, oferind o experiență premium”, declară Laurențiu Jiga, CEO & Fondator Brand Management.

Prima platformă care aduce eficiența digitalului în campaniile de publicitate offline

Conform ultimului studiu efectuat de Reveal Marketing Research, 27% dintre cumpărători consideră că reclama la mall este mai eficientă decât cea TV, iar 23% spun același lucru comparând publicitatea indoor din spațiile comerciale cu advertisingul din social media. Cu astfel de argumente și cu automatizările și eficiența pe care le oferă Generatik, mixul de marketing poate fi foarte diferit.

Cu ajutorul algoritmilor de învățare automată (machine learning), Generatik analizează în timp real comportamentul publicului, datele de trafic, istoricul campaniilor și prețurile pentru a oferi recomandări relevante și personalizate fiecărui brand. Platforma se dezvoltă constant în funcție de comportamentul utilizatorului și devine tot mai precisă în sugestiile pe care le face. Prin acest mecanism, fiecare campanie devine mai eficientă și mai predictibilă.

„Munca marketerilor și a agențiilor este mult îngreunată de lipsa datelor în timp real și de complexitatea proceselor de implementare. Am creat Generatik pentru a simplifica radical acest proces: date relevante, automatizare, claritate. Acum, publicitatea offline poate funcționa cu aceeași eficiență ca cea digitală”, explică Laurențiu Jiga, CEO & Fondator Brand Management. 

Modelul de funcționare este inspirat din realitățile pieței actuale. În loc de săptămâni de planificare și zeci de emailuri, o campanie poate fi generată în 20 de minute și lansată în câteva zile, Generatik oferă brandurilor o acoperire precisă și date concrete privind impactul estimat. De asemenea, pune la dispoziția advertiserilor o hartă interactivă a spațiilor disponibile, cu opțiuni de filtrare după buget, audiență și date demografice, trafic, zonă și tip de locație. Planul de media este generat automat, în câteva minute, iar implementarea este coordonată din platformă cu ajutorul notificărilor și rapoartelor de status.

„Ne-am dorit să oferim brandurilor o soluție completă și ușor de utilizat. Dacă ai un produs de lansat și vrei să fii prezent în cele mai relevante spații din oraș, poți face totul în platformă, fără să pierzi timp prețios”, adaugă Răzvan Marincoi, Product Manager Generatik. „Este pentru prima dată când un brand poate gestiona singur o campanie indoor cu aceeași ușurință cu care administrează una pe o rețea socială. Generatik a obținut diminuarea timpului alocat generării unui plan de media de la 20 de zile la 20 de minute, pe partea de implementare a campaniei în locații multiple de tip mall, la nivel național. Mai mult, identificarea locațiilor nu mai necesită deplasări în teren. Platforma oferă o hartă interactivă cu toate spațiile disponibile, ceea ce înseamnă că selecția, rezervarea și coordonarea pot fi făcute de oriunde, în doar câțiva pași”

Platforma se adresează în special companiilor cu bugete de promovare între 100.000 și 500.000 de euro anual, care au nevoie de un sistem fiabil, transparent și rapid. De asemenea, Generatik răspunde cerințelor departamentelor de marketing care gestionează mai multe campanii simultan și care caută soluții automatizate de planificare și evaluare a rezultatelor.

Generatik are deja în rețeaua sa parteneri activi din retail, fitness, clădiri de birouri și rețele comerciale și se află în discuții avansate cu alți jucători relevanți pentru extinderea acoperirii naționale. În paralel, sunt în curs de dezvoltare noi funcționalități pentru integrarea cu sisteme de raportare și cu instrumente de analiză a impactului campaniilor în timp real.

„Viziunea noastră pentru Generatik este una de creștere accelerată și inovație continuă. Suntem deja lideri în publicitatea indoor din România, iar acest produs consolidează acest rol. În primul an, vrem să integrăm în platformă 50 dintre cei mai activi jucători din segmente-cheie, precum malluri, centre de fitness și rețele comerciale. În plus, oferim acces freemium celor care se înscriu până la finalul acestui an, inclusiv la funcționalități avansate de machine learning și advertising intelligence”, încheie Laurențiu Jiga, CEO & Fondator Brand Management.

SIGNAL IDUNA obține aprobarea ASF pentru achiziția pachetului majoritar al Garanta Asigurări

0

SIGNAL IDUNA ASIGURARE REASIGURARE anunță primirea aprobării finale din partea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) pentru achiziționarea pachetului majoritar de acțiuni în compania Garanta Asigurări, deținut de The Ethniki, Hellenic General Insurance Company, cel mai important asigurător compozit din Grecia. 

Această tranzacție marchează un moment important pentru SIGNAL IDUNA, care își continuă strategia de extindere pe piața locală și de consolidare a poziției în topul asigurătorilor din România. Tranzacția confirmă angajamentul pe termen lung al SIGNAL IDUNA față de piața românească, dar și dorința de a contribui activ la dezvoltarea acesteia prin soluții moderne, diversificate și adaptate nevoilor clienților.

„Achiziția Garanta Asigurări subliniază angajamentul nostru solid față de piața din România și dorința de a contribui activ la dezvoltarea acesteia. Ne propunem să extindem accesul la soluții de asigurare moderne și competitive, combinând experiența SIGNAL IDUNA în sănătate și viață cu expertiza în asigurări generale. Prin această recentă achiziție marcăm o nouă etapă semnificativă a parcursului nostru, ce încununează succesul și rezultatele pozitive pe care le-am obținut în cei peste 16 ani de activitate în România. Facem astfel, încă un pas ferm spre consolidarea poziției SIGNAL IDUNA în topul asigurătorilor. În același timp, continuăm să ne respectăm angajamentele față de clienții și partenerii ambelor companii, garantând stabilitatea și calitatea serviciilor oferite”, a declarat Tiberiu Maier, Președintele Directoratului SIGNAL IDUNA ASIGURARE REASIGURARE.

În perioada următoare, SIGNAL IDUNA și Garanta Asigurări își vor desfășura activitatea în mod independent, fiecare companie păstrându-și portofoliul de produse, echipele dedicate și parteneriatele existente.

Pe termen mediu, strategia SIGNAL IDUNA vizează integrarea și eficientizarea activităților din România, prin explorarea unor opțiuni care să conducă la formarea unui portofoliu unificat și consolidat, capabil să ofere o experiență completă și coerentă pentru toți clienții și partenerii companiei.

În tot acest proces, prioritatea SIGNAL IDUNA rămâne aceea de a asigura continuitatea relațiilor comerciale și a serviciilor oferite de fiecare entitate în parte. Clienții și partenerii vor beneficia în continuare de suportul echipelor dedicate, iar orice schimbare va fi comunicată transparent și în timp util. 

Universitatea din București, prima universitate din România și pe poziția 93 la nivel mondial pentru implicarea în activități de dezvoltare durabilă, conform Times Higher Education Impact Rankings 2025

0

Universitatea din București (UB) este prima universitate din România și pe locul 93 la nivel mondial conform Times Higher Education Impact Rankings 2025, unul dintre cele mai cunoscute clasamente din spațiul academic internațional, care evaluează universitățile cu cea mai mare implicare în activități specifice dezvoltării durabile.

Este pentru prima dată când o universitate din România se situează în primele 100 de universități în clasamentul general Times Higher Education Impact Rankings 2025.

La nivel național, dintre cele 25 de universități incluse în clasament, Universitatea din București, care se află pe primul loc, este urmată de trei universități membre ale Consorțiului Universitaria: Academia de Studii Economice din București (201-300), Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (401-600) și Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (401-600).

Universitatea din București, în primele 3 universități din lume pentru impactul și contribuția la obiectivul „Egalitatea de gen”

Criteriile în funcție de care sunt evaluate instituțiile de învățământ superior în acest clasament au la bază cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă ale Organizației Națiunilor Unite (ONU) incluse în Agenda 2030. Metodologia de clasificare ia în calcul pentru fiecare instituție punctajele pentru primele trei cel mai bine poziționate obiective, la care se adaugă, în mod obligatoriu, „Obiectivul 17 – Parteneriate pentru realizarea obiectivelor”. Pentru ediția din acest an, Universitatea din București a raportat pentru 9 dintre cele 17 obiective. În cazul a șapte dintre cele nouă Obiective raportate, Universitatea din București se află pe prima poziție la nivel național. Este vorba despre „Obiectivul 4 – Educație de calitate”, „Obiectivul 5 – Egalitate de gen”, „Obiectivul 8 – Muncă decentă și creștere economică”, „Obiectivul 10 – Inegalități reduse”, „Obiectivul 11 – Orașe și comunități durabile”, „Obiectivul 16 – Pace, justiție și instituții eficiente”. Acestora li se adaugă „Obiectivul 17 – Parteneriate pentru realizarea obiectivelor”, unde rezultatele universităților din România, afișate în ordine alfabetică, poziționează Universitatea din București și Academia de Studii Economice din București pe primul loc la nivel național și în intervalul 101-200 la nivel internațional.

Scorul cel mai bun obținut de Universitatea din București este pentru „Obiectivul 5 – Egalitate de gen”, unde, conform Times Higher Education Impact Rankings 2025, instituția ocupă locul 3 la nivel mondial.

„Această poziționare excepțională în top 100 mondial la nivel general pentru implicarea în activități de dezvoltare durabilă și top 3 pentru egalitatea de gen reconfirmă misiunea Universității din București de a fi un spațiu al excelenței, al incluziunii și al responsabilității sociale. Este o recunoaștere a eforturilor susținute ale întregii comunități academice și o încurajare să continuăm prin educație și cercetare, construcția unui viitor sustenabil pentru societatea românească și pentru întreaga lume. Acest rezultat nu este doar un motiv de mândrie, ci și un angajament reînnoit de a acționa în mod concret pentru reducerea inegalităților, promovarea echității, protejarea mediului și consolidarea parteneriatelor care produc schimbare reală. Universitatea din București va rămâne un actor activ și responsabil în transformarea educației și a societății, în România și dincolo de granițele ei”, declară rectorul Universității din București, prof. univ. dr. Marian Preda.

De asemenea, Universitatea din București se regăsește între primele 25 de universități din lume pentru „Obiectivul 4 – Educație de calitate” și între primele 36 universități din lume pentru „Obiectivul 16 – Pace, justiție și instituții eficiente”.

 „Obiectivul 11 – Orașe și comunități durabile” poziționează Universitatea din București între primele 83 de universități din lume, în timp ce pentru „Obiectivul 8 – Muncă decentă și creștere economică”, Universitatea din București se situează în clasamentul Times Higher Education Impact Rankings 2025 pe poziția 84.

Nu în ultimul rând, Universitatea din București este situată în intervalul 101 – 200 pentru „Obiectivul 1 – Fără sărăcie”, în intervalul 301-400, alături de Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, pentru „Obiectivul 10 – Inegalități reduse” și în intervalul 401-600, pentru „Obiectivul 3 – Sănătate și bunăstare”.

Prin această performanță fără precedent, Universitatea din București își reconfirmă statutul de lider al învățământului superior din România dovedind că este un partener academic prestigios la nivel internațional. Clasarea în primele 100 de universități din lume în domeniul dezvoltării durabile reflectă consecvența cu care UB promovează valori precum echitatea, responsabilitatea socială, educația de calitate și implicarea activă în viața comunității. Acest rezultat este totodată un angajament ferm pentru viitor: continuăm să construim o universitate ancorată în realitate, care răspunde și se adaptează nevoilor societății, deschisă și capabilă să răspundă provocărilor globale prin cunoaștere, colaborare și inovație.

Clasamentul complet, precum și metodologia de realizare a ierarhiei universităților în funcție de implicarea în activități specifice dezvoltării durabile, pot fi consultate aici.

Recomandări ale specialiștilor pentru economisirea în situații de criză

0

Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor din domeniul Bancar (CSALB) prezintă un nou episod al podcasturilor sale. De data aceasta, specialiști în domeniul investițiilor și finanțelor personale discută modul în care economisirea ne poate ajuta să depășim situațiile de criză.

Participă: Adina Călin, director produse CEC Bank; Mihnea Bărbulescu, director executiv Erste Asset Management; Adrian Căruceru, expert în finanțe personale

Cât trebuie să economisești ca să fii în siguranță din punct de vedere financiar? Recomandarea specialiștilor

Economisirea este unul dintre cei mai importanți indicatori ai bunăstării într-o societate și ai sănătății financiare a fiecărei familii. Banii pe care îi punem deoparte ne pot aduce confortul pentru a depăși situațiile de criză, pentru a ne pune la adăpost în perioada de pensionare și chiar în scopul de a obține venituri pasive din economiile investite. Pentru investiții trebuie să fim mereu atenți în ce instrumente financiare ne plasăm banii și să calculăm bine riscurile. Care sunt cele mai importante metode de economisire? Cât din veniturile familiei trebuie securizate? Recomandările au fost făcute în cadrul podcastului organizat de Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB)

Specialiștii în domeniul investițiilor și finanțelor personale invitați în podcast sunt: Adina Călin, director în cadrul CEC Bank și Mihnea Bărbulescu, director executiv Erste Asset Management, într-o discuție moderată de Adrian Căruceru, expert în finanțe personale.

Al 5-lea sezon al Podcasturilor CSALB abordează o tematică inspirată din tipologia cererilor de negociere cu băncile pe care consumatorii le trimit către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor din domeniul Bancar: carduri și plăți, creditele bancare, fraudele, executările silite, instanță vs soluționare alternativă, economisire și investiții. Întâlnirile găzduite de CSALB reunesc în acest an specialiști ai sistemului bancar, brokeri de credite, executori judecătorești, specialiști în antifraudă etc. Dezbaterile sunt moderate de analiști financiari, lectori în educație financiară și jurnaliști reputați din presa economică. Ne propunem ca prin dezbaterile din acest an să oferim consumatorilor instrumentele necesare pentru gestionarea și protejarea finanțelor personale într-un context macroeconomic imprevizibil.

Adrian Cruceru, expert în finanțe personale, moderator: „Importanța economisirii stă în obiceiul de a pune bani deoparte, iar acest obicei trebuie educat, pentru că nu ne naștem cu el! Într-o societate consumeristă care te provoacă în permanență să consumi, economisirea înseamnă, în același timp, chibzuință și stoparea risipei. În acest cadru, metodele de economisire sunt variate: amânarea cheltuielilor impulsive, transferul automat al unor sume în ziua când încasăm salariul sau depozite în valută pe care să nu fim tentați să le desființăm ușor. Un pilon central al finanțelor personale este bugetul de venituri și cheltuieli. Simpla înșiruire pe hârtie a cheltuielilor poate arăta cum un sfert sau poate chiar mai mult din cheltuieli sunt inutile, iar eliminarea lor nu are niciun impact care să fie concretizat prin scăderea nivelului de trai, din contră. Din păcate, mulți dintre cei care încep să-și facă un buget personal renunță după câteva luni și revin la practicile care i-au adus într-o situație complicată. Dar economisirea vine nu doar din reducerea cheltuielilor, metodă pe care o poți aplica doar până la un punct, ci și din creșterea veniturilor. Cât trebuie să economisim și când suntem pregătiți pentru a investi o parte din ce am strâns?”.

Adina Călin, director produse, CEC Bank: „O persoană care are un buget personal, față de una care nu folosește acest instrument, poate să economisească între 5% și 10% din veniturile lunare doar prin organizarea și utilizarea unui plan financiar personal. Economisirea este, în primul rând, un obicei bun, care ne schimbă viața și ne dă confort pentru momentele în care suntem mai puțin pregătiți.  Împărțirea veniturilor ar trebui să urmeze următoarele valori: 20% să meargă pentru economisire și investiții, asigurări și pensie, 30% pentru dorințe, vacanță și distracție, iar 50% vor acoperi nevoile familiei (mâncare, chirie, transport). Cei 20% pe care îi economisim trebuie puși deoparte la începutul lunii, imediat după ce am încasat salariul sau veniturile. Dacă sperăm că îi vom pune la final de lună, cu siguranță vom găsi până atunci ceva de cumpărat și vom risipi acei bani. Procentul de economisire este o recomandare. Se poate începe și cu 1% sau 2% din venitul lunar, important este să conturăm acest obicei. Însă, dacă ținem cont că în România bugetul pentru vicii, precum alcoolul și țigările, este de 8%-9% din veniturile proprii, iar pentru educație românii alocă doar 2%, sumele pe care le putem economisi nu mai par un obiectiv dificil. O metodă de economisire pe care o recomand este un control mai bun al cheltuielilor prin amânarea unor achiziții. De exemplu, când îți place ceva foarte mult, recomand să nu-ți iei lucrul respectiv imediat, ci să-ți acorzi mai mult timp până faci achiziția. După ce aștepți 2-3 zile vei vedea că lucrurile nu îți mai par la fel de importante sau nu-ți mai plac atât de mult. Consecința este că, fie renunți, fie îți diminuezi achiziția încât nu-ți mai iei trei tricouri, îți iei doar unul care îți place cel mai mult.”

Mihnea Bărbulescu, director executiv, Erste Asset Management: „Astăzi, a ști ce înseamnă economisire este la fel de important cu a ști să folosești un telefon mobil. De aceea, a fi informat în domeniul economic este o obligație, nu o alegere.  Investițiile pe care le poți face cu surplusul economisit nu trebuie privite ca o formă de îmbogățire rapidă, ci ca o formă de a-ți conserva valoarea banilor, adică puterea de cumpărare. Tehnologia ne ajută foarte mult, pentru că toate instituțiile financiare au programe în care procesul acesta de transfer al banilor în investiții sau în economii este automatizat. Economisirea trebuie să aibă trei piloni principali: 20% din venitul lunar pus deoparte, construirea unui fond de rezervă de șase sau 12 ori cheltuielile lunare totale (în funcție de domeniul de activitate de unde obținem veniturile), iar pentru pensie să strângi de 25 de ori cheltuielile tale anuale. 

La investiții te poți gândi după ce ai un salariu bun sau orice alt succes financiar și după ce ai trecut prin etapa de economisire. Mulți români din această categorie sunt conservatori și preferă depozitele bancare și titlurile de stat. Însă trebuie să te asiguri că acei bani îți aduc un câștig superior ratei inflației. În 2022 inflația a fost undeva la 14% și nivelul de recompensă pe depozitări și pe titluri de stat era în zona lui 7%. Deci o diferență negativă de 5-6 puncte procentuale. 

Apoi, cei care investesc în imobiliare trebuie să ia în calcul că această investiție are un cost de lichiditate destul de mare. Adică, dacă ți se întâmplă ceva și ai nevoie rapid de bani, nu poți transforma ușor proprietățile imobiliare în bani lichizi. În momentul acesta, pe plan mondial sunt peste 300.000 de opțiuni de investiții. Adică acțiuni, fonduri de acțiuni, ETF-uri, titluri de stat, instrumente financiare. Se estimează că vor fi 1 milion de opțiuni de investiții până în 2040. De aceea trebuie să te educi, ca să știi ce alegi și cui încredințezi mica sau marea ta avere.”

Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB: „Provocările  macroeconomice cu care se vor confrunta consumatorii și întreaga societate în viitorul apropiat transformă educația financiară într-un instrument indispensabil și, în cele din urmă, profitabil pentru depășirea perioadei dificile. Organizarea unui buget personal devine imperativă într-un context financiar în care dobânzile variabile, modificările fiscale și alți factori pot afecta capacitatea de rambursare a împrumuturilor. La sfârșitul lunii martie 2025, rata creditelor neperformante a fost de 2,53%, în ușoară creștere față de finalul anului trecut (2,48% în decembrie 2024). În acest context, economisirea devine o parte esențială a păstrării confortului financiar, în ciuda perturbărilor din economie. 

Oamenii pot recurge la strategii de reducere a cheltuielilor, de creștere a veniturilor, de investiții inteligente și sigure pentru înmulțirea banilor economisiți sau măcar pentru păstrarea lor în siguranță, în depozite bancare, în limitele prevederilor legale.

Economisirea pe o perioadă mai îndelungată poate fi și un antrenament pentru un viitor credit sau poate reprezenta chiar avansul (mai mult sau mai puțin consistent) pentru cumpărarea unui bun imobil. Capacitatea de a economisi, educată și exersată consecvent, poate face diferența dintre o viață fără griji ori dificultăți majore pentru cei care economisesc, în comparație cu o viață plină de probleme ori diverse provocări pentru cei care nu o fac. Recomandăm tuturor consumatorilor să economisească oricât de puțin, dar constant, pentru a-și asigura un nivel minim de protecție atunci când traversează perioade dificile în viață, indiferent de natura dificultăților”.

București concentra 30,5% din activitatea de comerț exterior a României

0

Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB) informează, pe baza celor mai noi date statistice disponibile (31.01.2025) anunțate de Institutul Național de Statistică privind evoluția schimburilor comerciale ale României pe județe, că „firmele și companiile cu sediul social în municipiul București au derulat în luna ianuarie 2025, operațiuni de comerț internațional în valoare de 5,2 miliarde euro, reprezentând 30,5% din comerțul exterior al țării noastre, cifră record, în creștere față de 29,5% la finele anului 2024, precum și comparativ cu 29,2% la 31 octombrie 2024. 

În acest top se regăsesc, la diferențe foarte mari, județele: Ilfov – cu o pondere de 8,0%, Timiș – 7,3%, Argeș – 6,3%, Brașov – 3,9%, Constanța – 3,4%, Cluj – 3,3%, Arad – 3,2%,  Dolj – 3,1%, Sibiu – 2,7%, Alba – 2,6% și Prahova – 2,3%.

La export, în perioada analizată, firmele și companiile din București au expediat mărfuri în afara granițelor țării, în valoare de 1,5 miliarde euro, reprezentând 21,1% din exportul României. Urmează în acest top județele: Timiș – cu o pondere de 8,8%, Argeș – 7,9%, Ilfov – 6,0%, Brașov – 4,8%,  Arad – 4,2%, Dolj – 4,0%, Constanța – 3,5%, Cluj – 3,3%, Alba – 3,2%, Sibiu – 3,1%, Prahova – 3,0%, Bihor – 2,9%, Olt – 2,6% și Mureș – 2,4%. Ponderea acestor 15 județe în exportul României a fost de 80,8%, în timp ce restul de 27 au totalizat doar 19,2%.

Principalele grupe de mărfuri exportate de firmele cu sediul social în București au fost: mașini și aparate, echipamente electrice și părți ale acestora (26,2%), produse minerale (19,6%) produse ale regnului vegetal (11,4%),  produse ale industriei chimice (7,6%), produse alimentare, băuturi, lichide alcoolice și oțet, tutun și înlocuitori de tutun prelucrați (6,1%), vehicule și echipamente auxiliare de transport (4,3%), materiale textile și articole din acestea (3,9%), metale comune și articole din acestea (3,8%),  aparatură optică (3,0%), arme și muniții, părți și accesorii ale acestora (2,4%). Aceste 10 grupe dețin o pondere de 88,3% din exportul firmelor bucureștene.

La import concentrarea este mai mare. Firmele și companiile cu sediul social în Municipiul București au înregistrat o valoare de 3,7 miliarde euro, reprezentând o pondere de 37,3% din importul României în ianuarie a.c. București, care deține peste o treime din totalul importului, a fost urmat în acest top de județele: Ilfov – 9,4%, Timiș – 6,2%, Argeș – 5,1%, Constanța – 3,4%, Cluj – 3,3%, Brașov – 3,2%, Bihor – 2,5%, Arad – 2,5%, Dolj –  2,4%, Alba – 2,1%, Prahova – 1,9%, Sibiu – 1,9%, Mureș – 1,7% și Bacău – 1,7%. Ponderea acestor 15 județe în importul României a fost de 84,6%, în timp ce restul de 17 au totalizat 15,4%.

Ca structură a mărfurilor importate de firmele cu sediul social în București, principalele 10 grupe care se regăsesc în statistica lunii ianuarie 2025 au fost: mașini și aparate, echipamente electrice și părți ale acestora (19,8%), produse ale industriei chimice (17,9%), produse minerale (14,5%), produse alimentare, băuturi, lichide alcoolice și oțet, tutun (7,9%), metale comune și articole din acestea (6,7%), vehicule, aeronave, vase și echipamente de transport (6,1%), materiale textile și articole din acestea (5,1%), produse ale regnului vegetal (4,4%) materiale plastice și articole din material plastic; cauciuc și articole din cauciuc (3,2%), mărfuri și produse diverse (3,2%). Aceste 10 grupe de mărfuri au deținut o pondere de 88,8% din importul firmelor bucureștene”.

Primul broker virtual din România. AVBS revoluționează brokerajul de credite în România cu primul asistent AI

0

Într-o piață românească a creditelor ipotecare  care a atins 50 de miliarde de lei în 2024, AVBS Broker de Credite  a lansat o platformă AI care redefinește brokerajul. Cu o investiție de 200.000 de euro și un efort de dezvoltare accelerat în ultimii doi ani, soluția automatizează complet procesul de intermediere, reducând timpul de procesare a cererilor de credit de la o oră la doar 5 minute.

„Această platformă nu este doar un instrument digital, ci o soluție enterprise care optimizează procesele operaționale end-to-end. Dacă anterior era necesară o perioadă de câteva luni pentru familiarizarea cu fluxurile de lucru, acum, datorită automatizării bazate pe AI, procesul de instruire a unui bróker de credite s-a redus la doar câteva zile. Sistemul preia sarcinile recurente și de complexitate ridicată, permițând inițierea rapidă a activității în condiții de eficiență maximă”, a declarat Valentin Anghel, fondatorul și CEO AVBS Broker de Credite.

În prezent, AVBS operează printr-o rețea de peste 45 de francize și deservește lunar peste 400 de clienți. Soft-ul nou lansat este menit să avantajeaze brokerii din rețeua AVBS în raport cu alți jucători din domeniul brokerajului.

Automatizare completă, precizie maximă

Spre deosebire de metodele tradiționale, platforma AVBS elimină birocrația și erorile umane. „AI-ul funcționează cu o precizie de peste 99%, iar eventualele erori sunt semnalate instant”, explică Valentin Anghel. Sistemul ascultă dialogurile, extrage date relevante și completează cererile de credit în doar 3-5 minute, comparativ cu 30-60 de minute necesare manual. De asemenea, propune opțiuni de finanțare adaptate fiecărui client și indică băncile potrivite, economisind timp și efort.

Conformă cu standardele GDPR, platforma procesează datele local, fără acces extern, astfel că securizarea datelor clienților devine o prioritate.

Avantajele noului soft AVBS: performanță, precizie, reducerea timpilor de lucru și siguranță

Soluția minimizează erorile umane: „AI-ul nu greșește. În 99% din cazuri funcționează perfect, iar când apare o eroare, sistemul o semnalează și indică exact momentul în care a apărut,” a mai spus CEO-ul AVBS, Valentin Anghel.

Un alt avantaj cheie este reducerea timpului necesar pentru fluxurile de lucru ale noilor francizați. Prin utilizarea soluției bazate pe inteligență artificială, extinderea rețelei AVBS va fi semnificativ accelerată: „Ne dorim o extindere masivă prin franciză, iar AI-ul face acest lucru posibil fără ca partenerii să parcurgă luni de formare tradițională”, a completat Valentin Anghel.

Planuri și obiective pentru 2025

Pentru anul în curs, AVBS estimează că toți clienții săi vor beneficia de această soluție AI. Acest lucru permite brokerilor să se concentreze pe interacțiunea umană, în timp ce platforma se ocupă de partea tehnică și birocratică.

„Această tehnologie nu a fost concepută pentru a înlocui oamenii, ci pentru a le fi un sprijin real acestora în toate etapele procesului de business. Cei care aleg să învețe și să se adapteze vor continua să evolueze. Avem o piață de creditare în creștere care merită să beneficieze de tehnologii noi care să reducă timpii întregului proces derulat de brokeri și clienți”, a subliniat Valentin Anghel, fondator și CEO AVBS Broker de Credite.

Conform datelor Băncii Naționale a României, la finalul lui 2024, 1,8 milioane de persoane aveau un credit, adică peste 30% din numărul total al salariaților din România. Circa 1,23 milioane de persoane aveau cel puțin un credit de consum, în creștere cu 13,3% față de 2023. Iar în privința creditelor ipotecare, acestea au atins în România un nou record, în 2024, volumul total al împrumuturilor noi în lei fiind de 50 miliarde de lei, în creștere cu 60% față de 2023. 

ING Bank România a premiat proiecte de business create de elevi de liceu 

0

ING Bank România a inițiat programul „Ora de Banometrie” și l-a organizat cu sprijinul Federației Naționale a Părinților FNaP ProEdu. Programul a cuprins și prima ediție națională a unui concurs în urma căruia 15 elevi de la trei licee din România au câștigat în total 8.500 de euro.

Realizatorii precizează că programul „a fost inițiat cu un proiect pilot în București și Ploiești, în 2024 de Federația Națională a Părinților FNaP ProEdu, cu sprijinul platformei Banometru, iar anul acesta a fost extins la nivel național. Astfel, prima ediție la nivel național a Orei de Banometrie a avut loc în 233 de clase din 50 de licee din 20 de orașe, cu participarea a aproape 8.500 de elevi de clasa a zecea”. 

Maria Cristina Matei, Chief Operating Officer ING Bank România: „Educația este unul dintre domeniile cheie pe care ING Bank Romania le vizează cu proiecte cu un impact palpabil în comunitate, iar extinderea la nivel național a programului Ora de Banometrie a însemnat un pas înainte în demersul concret de educare financiară pentru adolescenți. Suntem impresionați de nivelul crescut de participare al tinerilor la concursul nostru, de calitatea, inventivitatea și maturitatea ideilor exprimate în proiectele depuse, ceea ce merită felicitările noastre.” 

Inițiatorii programului subliniază că „zeci de voluntari ING Bank România, împreună cu voluntarii Federației Naționale a Părinților FNaP ProEdu, grupați în 3 echipe, s-au deplasat la licee din Alexandria, Arad, Bacău, Brăila, Brașov, București (toate sectoarele), Buzău, Câmpina, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Făgăraș, Focșani, Galați, Giurgiu, Iași, Pitești, Rm. Vâlcea, Sibiu, Timișoara, Tulcea, timp de două săptămâni din luna mai, pentru cursuri de educație financiară cu adolescenții.

Cursul a inclus o oră de predare susținută de un instructor financiar (specialist voluntar, cu experiență și pregătire de formator) din partea ING Bank România. Fiecare elev participant a primit o broșură cu noțiuni financiare de bază, pentru a ajuta la consolidarea cunoștințelor dobândite pe parcursul cursului.

15 tineri câștigători din 1160 înscriși în concurs câștigă 8500 de euro

Concursul din cadrul programului Ora de Banometrie a fost un test al cunoștințelor financiare ale elevilor de clasa a zecea, pe de o parte, iar pe de altă parte, o explorare a imaginației și capacității de organizare și lucru în echipă a adolescenților, în crearea unui proiect de business cu un buget alocat de 5.000 de euro.

La concursul din 2025 s-au înscris 232 de echipe, fiecare cu câte cinci membri, iar 207 dintre acestea, adică 90%, au înscris câte un proiect. În finală au intrat 20 de proiecte, din care specialiștii de la ING Bank România împreună cu Federația Națională a Părinților FNaP ProEdu, au ales trei câștigători: echipa InovaGirls de la Liceul Teoretic Grigore Moisil din Timișoara (locul 1, cu 5 premii de câte 1000 de euro), echipa Finanțiștii Fantastici de la Colegiul Național de Informatică Tudor Vianu din  București (locul 2 cu 5 premii de câte 500 de euro), respectiv echipa CosmicLabs de la Colegiul Economic Mihail Kogălniceanu din Focșani (locul 3 cu 5 premii a câte 200 de euro). Mai mult, echipa câștigătoare i-a adus LICEUL, ORAȘUL și premiul special constând în 100 de cărți de educație financiară și 4 fotolii-puf pentru biblioteca liceului”.

Eugen Ilea, președintele Federației Naționale a Părinților FNaP ProEdu: „Doresc să le mulțumesc Inspectoratelor școlare și directorilor liceelor care s-au implicat în acest proiect de anvergură, precum și ING Bank România pentru viziunea de a contribui în mod concret la educația financiară a adolescenților. Am demonstrat că împreună putem contribui la educația multilaterală extra curriculară la nivel de liceu, creând astfel un context propice pentru creșterea nivelului de trai al viitoarelor generații de adulți. Ne dorim să atingem și mai multe licee din și mai multe orașe în cadrul următoarei ediții, alături de partenerul ING Bank România.” 

ING Bank România anunță că investiția sa „în proiecte cu impact în comunitate a ajuns la 7,2 milioane de euro în 2024, cea mai mare sumă alocată până acum, în inițiative de mediu, educație, sănătate financiară”.

Standarde înalte de eficiență energetică în magazinul inaugurat de Lidl România la Ineu, județul Arad

0

Compania Lidl România anunță deschiderea unui magazin în orașul Ineu, județul Arad, pe data de 19 iunie, pe Calea Republicii, nr. 8-10. Magazinul are o suprafață de vânzare de peste 1.000 m² și dispune de 101 locuri de parcare. Orarul de funcționare al magazinului va fi de luni până sâmbătă, între 07:00 și 22:00, iar duminică între 08:00 și 20:00.

Lidl România precizează că, „odată cu inaugurarea acestui magazin, s-au creat 23 de noi locuri de muncă”. 

De asemenea, Lidl România subliniază că, „prin utilizarea unor tehnologii avansate din domeniul construcțiilor şi în conformitate cu normele de protecție a mediului, noul magazin Lidl din Ineu dispune de soluții și tehnologii moderne, care asigură standarde înalte de eficiență energetică. Printre acestea se numără sistemul de iluminat LED, cu senzor de prezență și sistemele de recuperare a căldurii integrate în instalațiile de climatizare. 

Inaugurarea magazinului Lidl din Ineu continuă strategia companiei de a oferi zilnic românilor produse de cea mai bună calitate la cel mai bun preț, într-o largă varietate de sortimente. Lidl România reușește să respecte această misiune investind constant în sustenabilitate, la baza acțiunilor companiei stând eficiența și demersurile de dezvoltare durabilă. În plus, Lidl promovează cu consecvență colaborarea cu producătorii locali, multe dintre mărcile de calitate comercializate în rețea fiind produse în România”. 

Investitorii individuali se orientează către aur pe fondul scăderii încrederii în SUA și al temerilor crescânde privind recesiunea

0

Pe fondul volatilității piețelor și al incertitudinii economice, cel mai recent sondaj trimestrial Retail Investor Beat realizat de platforma de tranzacționare și investiții eToro arată că investitorii individuali consideră aurul ca fiind cea mai bună protecție împotriva deprecierii dolarului.

Studiul, care a chestionat 10.000 de investitori individuali din 12 țări, a relevat că aproape jumătate (48%) dintre investitori și-au ajustat sau intenționează să-și ajusteze portofoliile în anticiparea unei deprecieri a dolarului american. Când au fost întrebați despre strategiile lor de alocare a activelor în anticiparea unei deprecieri a dolarului american, răspunsul cel mai frecvent menționat a fost acela de a investi mai mult în aur, menționat de 29% dintre ei. Acesta a fost urmat de reducerea investițiilor în acțiuni americane (25%), creșterea investițiilor în acțiuni non-americane (24%) și păstrarea unor alocări mai mari de bani în criptoactive (24%).

Investitorii individuali din România sunt chiar mai dinamici decât media globală, peste 58% declarând că și-au ajustat sau intenționează să își ajusteze portofoliile în anticiparea unei deprecieri a dolarului american. În ceea ce privește strategiile de alocare a activelor, investitorii români preferă să cumpere mai mult aur (27%), urmat de alocarea unei părți mai mici din rezervele lor în numerar în dolari americani (24%), apoi investiții mai mari în criptoactive (21%) și acțiuni din afara SUA (20%).

Sentimentul investitorilor față de aur este optimist, majoritatea (57% la nivel global și chiar mai mult în cazul investitorilor români (66%)) așteptându-se la o creștere a prețurilor aurului în următoarele 6-12 luni. Deja 45% dintre investitorii individuali la nivel global și 51% dintre investitorii români dețin  poziții în aur, peste jumătate dintre aceștia începând să investească în aur în ultimii doi ani. Dintre cei care nu au investit încă în aur, 27% (44% dintre investitorii români) iau în considerare această posibilitate. 

Bogdan Maioreanu, analist de piață eToro pentru România, a comentat: „Îngrijorările crescânde cu privire la perspectivele fiscale și credibilitatea politică a Washingtonului au alimentat incertitudinea și tensiunea în jurul dominației de lungă durată a dolarului, care a scăzut cu aproximativ 8% în acest an. Ca răspuns, investitorii individuali, și în special cei români se orientează strategic către active alternative, necorelate, precum aurul. Această mișcare demonstrează o abordare mai avansată a gestionării riscurilor, contestând stereotipul învechit al investitorilor individuali ca fiind ‘dumb money’. Sondajul arată, de asemenea, că investitorii români au învățat din volatilitatea piețelor din trecut și se adaptează mai rapid la medii dificile.”

Încrederea pe termen lung în SUA scade, Europa câștigă teren

Încrederea investitorilor individuali în SUA ca regiune cu cel mai puternic potențial de randament pe termen lung este în scădere. De la 45% în trimestrul IV al anului 2024, încrederea a scăzut la 34% în trimestrul II al anului 2025, confirmând schimbarea în curs. Doar cea mai tânără categorie de investitori individuali, Generația Z, își menține același nivel de optimism (45% în trimestrul II 2025, comparativ cu 46% la sfârșitul anului 2024).

În schimb, sentimentul față de Europa se îmbunătățește, 29% dintre investitori considerând-o regiunea cu cel mai puternic potențial de randament pe termen lung, în creștere de la 20% în ultimul trimestru al anului 2024. Sentimentul față de randamentele din China a crescut de la 24% în trimestrul IV al anului 2024 la 26% în trimestrul II al anului 2025, piețele emergente de la 17% la 20%, Japonia de la 12% la 14%, Marea Britanie de la 8% la 11% și Australia de la 7% la 8%.

În timp ce în primul trimestru, pentru investitorii individuali din România, piața americană era cea preferată pentru a genera cele mai mari randamente pe termen lung (48%), în al doilea trimestru aceasta este Europa (43%), urmată de SUA (40%), China (25%), piețele emergente (17%), Japonia (15%) și Marea Britanie (14%). În ceea ce privește generațiile, Europa a devenit favorita tuturor grupelor de vârstă, dar pentru generația Millennials, se află la egalitate cu SUA.

Bogdan Maioreanu a adăugat: „Investitorii individuali români arată o diversificare mai mare în ceea ce privește zonele geografice și activele, peste jumătate dintre aceștia având în portofoliu criptoactive, acțiuni locale și valute străine. Erodarea încrederii în SUA ca sursă fiabilă de randamente pe termen lung i-a determinat pe investitori să se orienteze către piețele din afara Americii, în contextul în care îngrijorările legate de sustenabilitatea fiscală, volatilitatea politică și riscurile macroeconomice mai ample îi determină pe investitorii individuali să-și extindă aria de interes și să caute creșterea pe piețele internaționale.

Optimismul crescând față de Europa este alimentat de scăderea inflației, de îmbunătățirea sentimentului consumatorilor și de așteptările privind reducerea ratelor dobânzilor de către BCE. În ceea ce privește China, încrederea investitorilor este susținută de măsurile de stimulare ale guvernului și de semnele de stabilizare din sectorul imobiliar. Având în vedere că acțiunile din Europa și China se tranzacționează la valori mai mici comparativ cu SUA, investitorii încearcă să profite de aceste oportunități pentru a-și consolida și diversifica portofoliile.”

Investitorii globali consideră recesiunea drept principalul risc, în timp ce românii sunt preocupați de economia locală

Ultimul raport Retail Investor Beat relevă că peste un sfert (26%) dintre investitorii individuali din întreaga lume consideră acum starea economiei globale și o potențială recesiune drept cea mai mare amenințare la adresa investițiilor lor, în creștere față de 18% în urmă cu un an. În schimb, inflația – principala preocupare în urmă cu un an – ocupă acum locul al doilea, cu 19%, marcând o reordonare semnificativă a temerilor investitorilor.

Cu toate acestea, de la un trimestru la altul, recentele turbulențe politice din România au schimbat percepția investitorilor individuali români cu privire la cel mai mare risc pentru portofoliile lor, de la starea economiei globale la cea a economiei locale. Prin urmare, o potențială recesiune a economiei locale este considerată principalul risc extern pentru portofoliile lor de către 24% dintre investitori, urmată de inflație (23%) și de starea economiei globale (22%).

În cadrul grupelor de vârstă specifice, generația Z este mai preocupată de inflație, Millennials consideră că riscurile generate de starea economiilor globale și locale sunt la același nivel, Generația X este mai îngrijorată de starea economiei globale, în timp ce 30% dintre Baby Boomeri sunt îngrijorați de o potențială recesiune în România.

Comentând datele, Bogdan Maioreanu a adăugat: „Volatilitatea semnificativă a pieței pe care am văzut-o la începutul anului 2025 a sporit, în mod firesc, prudența investitorilor cu privire la perspectivele macroeconomice globale. Însă turbulențele politice din România, îngrijorările legate de deficitul bugetar, riscurile de retrogradare de către agențiile de rating și posibilele măsuri fiscale au adus îngrijorările cu privire la starea economiei românești în fruntea riscurilor percepute de investitorii individuali din România. Acestea sunt aproape la egalitate cu inflația și incertitudinea continuă cu privire la viitorul economiei globale, afectată de instabilitatea  comerțului internațional. Și am observat că aceste îngrijorări se regăsesc la toate grupele de vârstă.”

Schrack Technik România inaugurează cel mai mare centru logistic de materiale electrice din țară 

0

Schrack Technik România, filiala grupului austriac Schrack Technik GMBH, unul dintre cei mai importanți jucători (producător și distribuitor) de pe piața de instalații și echipamente electrice, anunță finalizarea investiției de peste 15 milioane de euro în construcția unui nou centru logistic de ultimă generație, în Domnești, lângă București. Compania țintește poziția nr. 1 pe piața din România în  ingineria electrică. 

Noua investiție va susține operațiunile logistice ale companiei aflate într-o continuă dezvoltare în ultimii ani, oferind totodată un mediu de lucru inovator și contribuind la crearea a 125 de locuri noi de muncă în viitor. 

În primele cinci luni ale anului 2025, compania a înregistrat o creștere cu 6% a cifrei de afaceri. Și numărul de clienți unici a crescut la 2.000/lună, cu 20% mai mulți față de aceeași perioadă a anului trecut, iar numărul de produse distincte vândute a crescut cu 10%, ajungând actualmente la 4.900 de coduri de produse. În 2024, firma a avut o cifră de afaceri de 184.637.579 lei și 115 angajați. 

„Pentru noi, electricitatea înseamnă mai mult decât energie. Înseamnă progres, conexiune și încredere. Acest nou centru logistic este un simbol al angajamentului nostru față de clienți, parteneri și echipă. Nu este doar o investiție în infrastructură, ci o extensie a viziunii Schrack: performanță, eficiență și valoare adăugată pentru fiecare client. În centrul acestui sistem stau oamenii Schrack – tehnicieni și consultanți care cunosc produsele, înțeleg nevoile și livrează soluții clare și rapide”, a declarat Iulian Smarandache, director general, Schrack Technik România. 

Potențialul de deveni un mare hub regional 

Noul centru logistic, totodată cel mai mare centru logistic de materiale electrice din România, reprezintă infrastructura care susține promisiunea companiei: stocuri vaste, livrare rapidă, comenzi online eficiente prin cea mai performantă platformă B2B din domeniu și consultanță tehnică specializată. 

Centrul este construit la standarde europene și dispune de o suprafață de 3.500 de mp de birouri +5.500 de mp, o capacitate de depozitare de 5.000 de paleți, 11 rampe și zone de încărcare, un stoc de 10.000-15.000 de produse (o creștere de la un stoc de aprox. 4.000 de produse), un magazin de 300 de mp, eficiență energetică asigurată prin panouri 

fotovoltaice de 400KW și pompe de căldură, standard A++, precum și 121 de locuri de parcare. Pe viitor, depozitul se poate extinde cu încă 8.500 mp, devenind un mare hub regional pentru aprovizionarea țărilor riverane. 

De asemenea, instalația electrică din clădire, o investiție care se ridică la 1 milion de euro, este realizată aproape în integralitate cu componente Schrack: tablouri electrice, trasee de cabluri, sistem de cablare structurată, sistem fotovoltaic, iluminat interior și exterior, aparataj terminal, detectoare de mișcare și de prezență. 

Noul centru logistic este situat în Domnești, județul Ilfov, în Str. Salviei nr. 14 – zona comercială Militari.

Strategie de dezvoltare: dublarea echipei în următorii 5 ani

Cu o experiență de peste 100 de ani și o prezență solidă în România, Schrack Technik este astăzi al doilea jucător din piața de materiale și echipamente electrice din țară, țintind prima poziție. 

Compania deține cel mai mare stoc de materiale electrice din România și platformă de comenzi online care a setat un standard de excelență național. Schrack Technik a investit semnificativ în domeniul digitalizării businessului, platforma www.schrack.ro reprezentând în prezent aproximativ 33% din cifra de afaceri a firmei.

În prezent, în Schrack Technik România lucrează 125 angajați, iar strategia companiei este ca în următorii 5 ani, numărul acestora să se dubleze, prin cooptarea de noi absolvenți și buni profesioniști. Marea majoritate a angajaților, cei care sunt implicați în procesul de vânzare directă, sunt absolvenți de studii tehnice superioare, atent și riguros selectați, care urmează încă de la început o serie de traininguri specializate. 

CTP dezvoltă o unitate de producție de 9.500 mp pentru DEHN în CTPark Pitești

0

CTP, cel mai mare dezvoltator, proprietar și administrator de spații industriale și logistice listat din Europa, după suprafaţa închiriabilă (GLA), a semnat un parteneriat pe termen lung cu DEHN, lider tehnologic german, pentru dezvoltarea unei unități de producție de 9.500 mp în România. Noua clădire custom-built va fi amplasată în cadrul parcul industrial CTPark Pitești, unul dintre cele mai importante huburi industriale ale companiei din sudul țării, cu o suprafață deja dezvoltată de aproximativ 76.000 mp.

Construcția noii clădiri începe în această vară, finalizarea fiind programată pentru trimestrul al doilea al anului 2026. Această investiție strategică marchează prima unitate de producție a DEHN în România și reprezintă o etapă cheie în parcursul de creștere internațională al companiei.

DEHN este un expert global în soluții de inginerie electrică pentru infrastructura critică, incluzând protecția la trăsnet și supratensiune, precum și echipamente de siguranță. Cu sediul central în Neumarkt, Germania, compania are 115 ani de experiență în inovare, facilitând industrii orientate spre viitor, cum ar fi e-mobilitatea, energiile regenerabile și rețelele inteligente. Cu un portofoliu larg de peste 4.000 de produse distribuite în peste 70 de țări, afacerea de familie are în prezent peste 2.500 de angajați în întreaga lume.

Noua unitate din România este dezvoltată de CTP ca proiect „built-to-suit”, personalizat integral, beneficiind de întregul ecosistem integrat al companiei: de la achiziția terenului și obținerea autorizațiilor, până la servicii energetice, finanțare și administrare imobiliară pe termen lung. Locația din CTPark Pitești, comuna Căteasca, județul Argeș, a fost aleasă datorită poziționării strategice pe coridorul A1/E70, proximității față de clusterele auto și high-tech din sudul țării și accesului la o forță de muncă calificată.

Unitatea va deservi aprovizionarea companiei către Germania și va deveni parte integrantă a rețelei globale de producție DEHN. Extinderea susține obiectivul DEHN de diversificare a lanțurilor de aprovizionare și de satisfacere a cererii tot mai mari din piețele-cheie europene. Tranzacția a fost intermediată de CBRE România.

Peter Ceresnik, COO CTP și Managing Director CTP România, a declarat: „Suntem mândri să primim DEHN în comunitatea noastră în continuă expansiune de producători de înaltă valoare. Decizia lor de a se extinde la Pitești confirmă avantajele competitive ale României și capacitatea CTP de a livra soluții sustenabile, scalabile și adaptate cerințelor globale.”

Dr Philipp Dehn, din partea DEHN, a declarat: „Deschiderea unei noi locații de producție în România reflectă viziunea noastră pe termen lung de a ne dezvolta în piețele cu potențial mare de creștere, menținând în același timp standardele de calitate și inovație care definesc DEHN. Suntem entuziasmați de parteneriatul cu CTP, care a demonstrat flexibilitate, fiabilitate și un angajament profund față de succes – exact ce căutăm într-un partener.”

Cu o forță de muncă educată, costuri competitive și acces direct la piața UE, România se conturează rapid ca o destinație preferată de nearshoring pentru producția avansată. Țara se numără printre liderii europeni în absolvenți STEM și cunoștințe de limba engleză, iar poziționarea sa strategică permite integrarea eficientă în lanțurile continentale de aprovizionare.

CTP este cel mai mare proprietar și dezvoltator de spații industriale și logistice din România, cu un portofoliu de peste 3 milioane mp de spații de Clasa A în orașe precum București, Timișoara, Brașov, Sibiu și Cluj-Napoca.

Rețele Electrice România lansează o licitație de peste 132 milioane de lei pentru echipamente

0

Rețele Electrice România, parte din grupul PPC în România, a lansat pe platforma electronică de achiziții publice SEAP o licitație publică cu o valoare maximă estimată peste 132 milioane lei (fără TVA), pentru achiziția de echipamente prefabricate de 24 kV pentru posturi de transformare, care vor fi folosite în proiectele de investiții desfășurate în perioada 2025 – 2026.

„Această procedură de achiziție vizează modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de distribuție a energiei electrice – un demers esențial pentru creșterea rezilienței și fiabilității rețelei pentru adaptarea la schimbările climatice și mai ales la necesitățile de consum și racordare ale clienților noștri indiferent că sunt consumatori, prosumatori sau producători. Aceste echipamente vor contribui esențial la  obiectivul strategic de a oferi un serviciu de distribuție mai eficient, flexibil și adaptat cerințelor actuale și viitoare al societății, într-un context de urbanizare rapidă, inversării fluxurilor de energie din rețea datorate extinderii rapide a producției descentralizate de energie. Ne dorim o infrastructură rezilientă, capabilă să răspundă în orice moment necesităților și provocărilor actuale ale pieței de energie”, a declarat Mihai Pește, Director General al companiei Rețele Electrice România.

În acest context, compania intenționează să achiziționeze celule compacte de medie tensiune pentru posturi de transformare, cu separator de sarcină, precum și celule monobloc de medie tensiune fără SF6, dotate cu întrerupător cu vid și separator de sarcină. Aceste echipamente vor înlocui instalațiile învechite, contribuind la modernizarea rețelei, îmbunătățirea performanței rețelei de distribuție și reducerea numărului de intervenții de mentenanță, în conformitate cu standardele de calitate în distribuția energiei electrice.

Contractul va avea o durată de valabilitate de 3 ani. Pentru a încuraja practicile sustenabile, compania a inclus criterii specifice în procesul de selecție. Astfel, ofertanții care demonstrează utilizarea ambalajelor reciclabile vor beneficia de un scor suplimentar în evaluarea ofertelor tehnice. Acest aspect subliniază preocuparea companiei pentru protecția mediului și implementarea unor soluții ecologice în lanțul de aprovizionare.

Rețele Electrice România continuă planul de investiții în 2025 pentru aria sa de responsabilitate, cu obiectivul de a construi o rețea de distribuție a energiei electrice modernă, digitalizată și pregătită să pună la dispoziția utilizatorilor săi soluții adaptate la noile realități ale tranziției energetice. Anul acesta Rețele Electrice România are în plan investiții în valoare de peste 730 milioane lei. De asemenea, vor fi demarate proiecte cu finanțare atrasă din programele POIM și Fondul pentru Modernizare în cele trei zone, Banat, Dobrogea si Muntenia, care se vor finaliza în perioada 2026-2029 în valoare de 1.4 miliarde lei, din care aprox. 340 milioane lei vor fi suportate din fonduri proprii. 

Până la finalul anului 2025, numărul total de contoare inteligente instalate de societatea Rețele Electrice România va ajunge la aproximativ 2 milioane, cel mai mare volum atins de vreun operator de distribuție de energie electrică din România.

Compania Rețele Electrice România operează rețele cu o lungime totală de circa 134.000 de kilometri în trei zone importante ale țării: Muntenia (inclusiv București), Banat și Dobrogea, acoperind o treime din piața locală de distribuție, și dezvoltă un program de investiții pentru îmbunătățirea calității serviciilor, siguranța și performanța rețelelor și implementarea locală a standardelor de mediu ale grupului PPC. Rețelele electrice operate de către Rețele Electrice România numără 289 de stații de transformare și peste 25.000 de posturi de transformare.

Portalul de carieră Hipo.ro lansează o sectiune dedicată salariilor și beneficiilor extra-salariale actualizate în timp real

0

Hipo.ro anunță lansarea unei secțiuni inovatoare dedicată salariilor și beneficiilor oferite de angajatori, structurată pe domenii și accesibilă gratuit. Datele provin de la anunțurile reale publicate de angajatori. Hipo.ro este prima platformă din România care afișează, pe lângă salariile nete, și beneficiile extra-salariale oferite de companii, oferind astfel o imagine completă și transparentă asupra ofertelor de pe piața muncii.

Hipo.ro este una dintre cele mai mari platforme de recrutare din România, oferind soluții complete pentru candidați și angajatori: joburi pentru toate nivelurile de experiență, instrumente de construire a CV-ului, consiliere în carieră și studii de piață relevante. Misiunea Hipo.ro este să conecteze talentele cu cele mai bune oportunități și să aducă transparență pe piața muncii.

Secțiunea Salarii si Beneficii este actualizată în timp real, pe baza informațiilor din peste 7.000 de anunțuri publicate de angajatori pe Hipo.ro. Comparativ cu alte soluții din piață care se bazează pe așteptările salariale ale candidaților, datele de pe Hipo.ro provin exclusiv din anunțuri reale publicate de companii. Candidații pot consulta nu doar salariile oferite pentru anumite joburi, ci și beneficiile extra-salariale asociate fiecărui domeniu, precum tichete de masă, abonamente medicale, training-uri sau opțiuni de lucru remote. În plus, secțiunea include joburi cu salariile și beneficiile afișate transparent, facilitând procesul de selecție pentru cei aflați în căutarea unui nou loc de muncă.

Salarii și Beneficii în IT

În sectorul IT Software, companiile investesc în dezvoltarea continuă a angajaților, reflectată atât în nivelul salarial oferit, dar și prin pachetul de beneficii. Conform datelor disponibile pe sectiunea salarii & beneficii de pe Hipo.ro, salariile pentru joburi IT Software se situează între 5.802 RON și 8.703 RON net, reflectând cererea ridicată de specialiști și nivelul avansat de competențe necesare în acest domeniu. În top 5 beneficii oferite pentru candidații din IT sunt: Training-uri (77%), Tichete de masă (77%), Laptop (70%), Cursuri (65%), Abonament medical (65%). Acest profil de beneficii arată un focus clar pe zona de învățare și perfecționare, esențială într-o industrie aflată într-o permanentă schimbare tehnologică. 

Salarii și Beneficii în Vânzări

Salariile în domeniul Vânzări (componenta fixă) variază între 3.986 RON și 5.979 RON net, fiind influențate de specificul rolului, nivelul de experiență și structura pachetului de compensații (care poate include și bonusuri de performanță). În domeniul Vânzări, structura beneficiilor este diferită, adaptată unui stil de lucru dinamic, cu multă mobilitate. Telefonul mobil devine un instrument esențial pentru activitatea zilnică și intră în top 5 beneficii, în timp ce training-ul coboară pe locul 3, reflectând faptul că accentul cade mai mult pe instrumente de lucru decât pe dezvoltare continuă.

„Hipo.ro oferă candidaților o soluție completă pentru fiecare etapă a carierei, de la joburi pentru studenți, juniori și specialiști cu experiență, la instrumente precum CV designer, topul celor mai doriți angajatori, joburi remote și hibride, consiliere în carieră și acces transparent la informații despre salarii și beneficii. Secțiunea Salarii și Beneficii este doar prima variantă lansată – vom continua să dezvoltăm și să rafinăm această secțiune pentru a oferi și mai multe informații relevante, actualizate în timp real, disponibile oricând pe https://www.hipo.ro/locuri-de-munca/salariiDragos Gheban, Managing Partner Catalyst Solutions, compania care deține portalul de carieră Hipo.ro

     

Curtea de Conturi a României găzduiește Reuniunea Anuală a Grupului de Lucru INTOSAI privind Datoria Publică

0

În perioada 18–19 iunie 2025, Curtea de Conturi a României găzduiește, alături de Comisia de Audit din Filipine, Reuniunea Anuală a Grupului de Lucru INTOSAI privind Datoria Publică (Working Group on Public Debt – WGPD). Evenimentul are loc la București și reunește reprezentanți ai instituțiilor supreme de audit (SAI) din întreaga lume, tema din acest an fiind: „Tendințe globale în practicile de management ale datoriei publice și rolul SAI-urilor”.

Pe agenda reuniunii se află subiecte esențiale pentru consolidarea capacității instituțiilor supreme de audit, precum utilizarea tehnologiilor avansate în auditarea datoriei publice, evaluarea strategiilor de gestionare a datoriilor pe termen mediu și rolul auditului în sprijinirea acestora.

În deschiderea reuniunii, președintele Curții de Conturi a României, Mihai Busuioc, a subliniat rolul multidimensional al datoriei publice în dezvoltarea economică și socială a unui stat. Acesta a evidențiat faptul că, atunci când este utilizată în mod strategic, datoria publică poate deveni un instrument eficient de finanțare a investițiilor în infrastructură, educație, sănătate sau în alte domenii prioritare pentru cetățeni. În același timp, a atras atenția asupra riscurilor pe care le implică un management neadecvat al datoriei publice, evidențiind rolul esențial al instituțiilor supreme de audit în monitorizarea și evaluarea acestui domeniu.

Creșterea constantă a deficitului conduce inevitabil la acumularea de datorii, iar în lipsa unei gestiuni prudente, acestea pot deveni o povară pentru generațiile viitoare. În acest context, auditul datoriei publice devine o funcție critică a instituțiilor supreme de audit. Prin audituri independente și bine fundamentate, putem avertiza din timp asupra dezechilibrelor, putem contribui la îmbunătățirea cadrului de reglementare și la creșterea disciplinei fiscale”, a declarat Mihai Busuioc, președintele Curții de Conturi a României.

Referindu-se la situația din România, președintele Curții a subliniat că datoria publică reprezintă o provocare complexă, care impune o abordare integrată și sustenabilă:

„Curtea de Conturi a României, în baza prevederilor constituționale și ale Legii de organizare și funcționare, efectuează anual acțiuni de audit financiar la nivelul Ministerului Finanțelor, inclusiv asupra Contului general anual al datoriei publice. Prin rezultatele acțiunilor pe care le întreprindem, considerăm că o gestionare solidă, prudentă a datoriei publice este importantă pentru economia românească, pentru reducerea riscului financiar cu care se confruntă guvernul și, nu în ultimul rând, pentru reducerea vulnerabilității economiei la șocurile financiare”, a adăugat acesta.

Lucrările grupului de lucru reflectă o problematică de actualitate, cu impact direct asupra echilibrului macroeconomic și asupra încrederii publice în administrația statului. Prin implicarea activă în astfel de reuniuni internaționale, instituțiile supreme de audit contribuie la creșterea transparenței în gestionarea finanțelor publice, la dezvoltarea capacității de reacție în fața riscurilor economice și la promovarea unei discipline fiscale solide în beneficiul cetățenilor.

Această întâlnire reprezintă o oportunitate valoroasă pentru Instituțiile Supreme de Audit membre și pentru factorii interesați de a se reuni și de a aborda împreună provocările globale din domeniul datoriei publice. Este, totodată, o ocazie de a reflecta asupra realizărilor noastre din ultimul an și de a contura împreună o direcție de acțiune pentru viitor. Ne propunem să sporim gradul de conștientizare asupra noilor practici, să încurajăm schimbul de cunoștințe și să consolidăm cooperarea atât în cadrul comunității SAI, cât și dincolo de aceasta”, Gamaliel A. Cordoba, președintele Comisiei de Audit din Republica Filipine și al Grupului de Lucru INTOSAI privind Datoria Publică.

EY Romania Attractiveness Survey: 58% dintre investitori preconizează că atractivitatea României se va ameliora în următorii trei ani

0

În 2024, intrările de investiții străine directe (ISD) în România au ajuns la 5,7 miliarde de euro, reprezentând o scădere de 14%, de la 6,6 miliarde de euro în 2023, conform EY Attractiveness Survey Romania 2025. Această scădere, ușor mai pronunțată decât cea de 11% înregistrată la nivel european, continuă o tendință de reducere a intrărilor de investiții străine directe începută în 2022. Cu toate acestea, soldul ISD a crescut cu 6%, ajungând la 120 miliarde de euro la 31 decembrie 2024, de la 113,6 miliarde de euro în 2023, ceea ce evidențiază un angajament pe termen lung din partea investitorilor. 

Bogdan Ion (foto), Country Managing Partner, EY România și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale: „România a înregistrat o creștere remarcabilă de 57% a proiectelor de investiții străine directe în 2024, marcând cel mai ridicat nivel din 2019 și demonstrând reziliență într-un climat european marcat de scăderi generale și incertitudine economică. Această performanță subliniază faptul că piața românească este atractivă, investitorii globali identificând în România un mediu strategic pentru dezvoltarea de investiții eficiente și cu valoare adăugată mare.

Totuși, trebuie să analizăm atent și scăderea semnificativă, cu 31%, a numărului de locuri de muncă create de aceste proiecte. Această evoluție reflectă clar o schimbare structurală în natura investițiilor, care devin mai intensive în capital și mai automatizate. În contextul actual, devine esențial să investim în creșterea competențelor tehnologice și să îmbunătățim infrastructura digitală și fizică – aspecte semnalate ca priorități clare de 33% dintre investitori, pentru a susține acest nou profil investițional și a menține trendul ascendent al României.

Perspectivele pe termen mediu sunt optimiste, cu 58% dintre investitori convinși că atractivitatea României va continua să crească în următorii trei ani, chiar dacă există o ușoară scădere față de anul precedent. România are oportunitatea de a consolida acest optimism, valorificând punctele sale forte – poziționarea geografică strategică, accesul robust la finanțare europeană și avantajul competitiv al resurselor umane calificate. Dacă vom aborda proactiv și provocările semnalate, precum predictibilitatea fiscală și simplificarea administrativă, putem transforma aceste oportunități în rezultate durabile și impact investițional consistent pe termen lung”.

În contextul unei scăderi generale de 5% a numărului de proiecte ISD în Europa, România a înregistrat o creștere remarcabilă de 57% a numărului de proiecte, de la 60 în 2023 la 94 în 2024. Acesta reprezintă cel mai mare număr de proiecte ISD din 2018, poziționând România drept una dintre cele mai dinamice economii în redresare din Europa Centrală și de Est. 

În timp ce concurenții tradiționali din Europa Centrală și de Est, precum Polonia, Ungaria și Serbia, au atras în trecut un interes semnificativ din partea investitorilor, România s-a impus clar ca lider regional în 2024. Cu 94 de proiecte anunțate, România a ocupat poziția a doua în regiunea ECE, fiind devansată doar de Polonia și depășind Serbia și Ungaria, care înregistraseră performanțe mai bune decât România în anul precedent. Această realizare plasează România printre principalele 15 destinații pentru investiții din Europa, înaintea unor economii mai mari sau mai mature. Totuși, numărul de noi locuri de muncă asociate cu ISD a înregistrat un declin pronunțat, diminuându-se cu 31% față de anul anterior, de la 5.935 de noi locuri de muncă în 2023, la 4.098 în 2024, ceea ce indică o orientare către modele de investiții mai suple sau cu utilizare intensivă a capitalului.

Dinamica regională: dominația Bucureștiului și regiuni în ascensiune

Bucureștiul continuă să domine peisajul ISD al României, cumulând 40% din totalul proiectelor în 2024 și consolidându-și astfel statutul ca principal punct de atracție pentru investiții. Un factor semnificativ care a contribuit la această tendință a fost proiectul de extindere în valoare de 50 milioane de euro al Alstom, prin care a fost înființat un nou depou de transport în cadrul Atelierelor CFR Grivița, cu scopul de a își spori capacitatea logistică. De asemenea, PepsiCo și-a reafirmat angajamentul pe termen lung față de România, prin extinderea centrului de producție și distribuție din Popești-Leordeni, printr-un proiect în valoare de 95 milioane de euro, care vizează transformarea unității într-un centru de nivel european.

În afara capitalei, investițiile industriale de mare amploare au evidențiat diversificarea amprentei ISD a României la nivelul tuturor regiunilor. Constanța a atras atenția printr-o investiție de referință în valoare de 960 milioane de euro a grupului turc Ussuri Capital, care va construi o fabrică de oțel cu emisii scăzute de carbon în apropierea Mării Negre. În regiunea Centru, au fost active companiile germane: Rheinmetall a investit peste 243 milioane de euro într-o nouă unitate de producție în domeniul apărării în Victoria, în timp ce Knauf Insulation și Stada au anunțat proiecte semnificative în Târnăveni și Turda.

Regiunea Nord-Vest a beneficiat de o investiție de 166 milioane de euro din partea grupului austriac din industria ceramicii Lasselsberger, iar la Oradea, Grupul STIHL a demarat construcția unei unități de producție de scule electrice fără fir, în valoare de 125 milioane de euro. În paralel, Brăila a atras un angajament investițional de 100 milioane de euro din partea Tesla Energy Storage, pentru dezvoltarea unei fabrici de sisteme energetice de ultimă generație, iar Anton Häring a început construcția unei uzine de 60 milioane de euro la Siret, conferind importanță industrială unei regiuni mai puțin reprezentate în mod tradițional din punctul de vedere al investițiilor străine directe.

Perspective sectoriale: un peisaj mixt al activităților economice

Industria prelucrătoare rămâne un element esențial al peisajului ISD din România, reprezentând 41% din totalul proiectelor de investiții în 2024, în creștere față de 40% în 2023. Această performanță solidă confirmă poziția strategică a României ca bază industrială în Europa Centrală și de Est, în special în sectoare precum transporturi, produse de larg consum și producția de utilaje. Reașezarea structurală a lanțurilor de aprovizionare și a amplasării unităților de producție este evidentă, mai ales având în vedere declinul general al ISD în industria prelucrătoare la nivel european.

Din perspectivă sectorială, serviciile de asistență pentru întreprinderi (16%) și vânzările și marketingul (15%) continuă să atragă interes, deși cu un profil mai fragmentat. Printre sectoarele solide se numără cele ale produselor de larg consum, producătorii și furnizorii de mijloace de transport și cel al utilajelor și echipamentelor, fiecare cu câte nouă proiecte, evidențiind atractivitatea României ca bază de producție. Aceste investiții industriale sunt strâns corelate cu creșterea economică bazată pe exporturi și cu reconfigurarea generală a lanțurilor de aprovizionare la nivelul UE, în special în contextul politicilor de reziliență, precum pachetul legislativ privind cipurile și Actul privind industria cu zero emisii nete.

Sectorul software și servicii IT, cu șapte proiecte, rămâne o componentă esențială a economiei digitale a României, cu toate că ponderea sa a scăzut comparativ cu anii anteriori. Sectorul fabricării de produse electronice, care ocupa locul al doilea în 2023, a înregistrat doar cinci proiecte, semnalând o recalibrare a dinamicii, dar își păstrează importanța în ceea ce privește producția de semiconductori, contoare inteligente și tehnologie industrială.

Harta investitorilor: o paletă variată a țărilor de origine

Principalele surse ale fluxurilor de ISD au rămas constante, Germania menținându-și poziția de lider în peisajul investițional din România și înregistrând o creștere semnificativă a activității, respectiv 23 de proiecte, față de 16 în anul precedent. Turcia a urcat pe locul al doilea, cu nouă proiecte, reflectând consolidarea relațiilor comerciale, iar SUA urmează îndeaproape, cu opt proiecte. Marea Britanie și Franța au adus câte șase proiecte, semnalând un interes susținut din partea pieței Europei de Vest. Comparativ cu 2023, peisajul țărilor investitoare active s-a extins considerabil, subliniind atractivitatea tot mai mare a României pentru un spectru mai larg de piețe globale.

Principalii factori care încurajează ISD: accesul la piață, eficiența lanțurilor de aprovizionare și stimulentele fiscale

În 2025, investitorii continuă să acorde prioritate extinderii pe piețe noi și optimizării operaționale ca principale motive pentru stabilirea sau extinderea operațiunilor în România. Principalul factor invocat a fost oportunitatea de a avea acces la noi piețe și noi clienți (48%), urmat de nevoia de a optimiza operațiunile și lanțurile de aprovizionare (36%) și de valorificarea noilor tehnologii și a condițiilor fiscale favorabile (ambele cu 34%). Această situație reflectă importanța tot mai mare a României ca centru regional și punte între piețele UE și cele din afara UE, în special într-un context marcat de fragmentarea lanțurilor de aprovizionare și de accelerarea digitalizării.

Reducerea costurilor rămâne un considerent esențial, menționat de 32% dintre respondenți, reiterând atractivitatea tradițională a României ca destinație competitivă pentru producție și servicii. De asemenea, accesul la materii prime și resurse esențiale, precum și disponibilitatea forței de muncă calificate au fost menționate de câte 27% dintre executivi, conturând o perspectivă cuprinzătoare asupra competitivității care transcende simpla dimensiune a costurilor.

Întrebați care sunt cei mai importanți factori care influențează deciziile de a investi în România, executivii au indicat calitatea infrastructurii (33%, în creștere de la 20% anul trecut) și disponibilitatea finanțărilor nerambursabile (32%), urmate îndeaproape de dimensiunea pieței și de potențialul de creștere (29%). Aceste informații reiterează atractivitatea României ca destinație unde conectivitatea, programele de investiții susținute de fonduri UE și fundamentele cererii se intersectează, oferind o propunere de valoare convingătoare într-un peisaj regional competitiv.

Menținerea dinamicii ISD în România

România este percepută ca având un avantaj competitiv în raport cu alte regiuni, în principal datorită costurilor salariale și costurilor de producție mai mici (35%), urmate îndeaproape de competitivitatea fiscală, inclusiv disponibilitatea creditelor fiscale (31%), și de disponibilitatea finanțărilor nerambursabile (30%). Printre alte avantaje importante se numără dimensiunea și creșterea pieței (24%) și calitatea vieții, siguranța, diversitatea și cultura (23%).

Acești factori demonstrează că atractivitatea României presupune mult mai mult decât eficiența costurilor, valorificând și puncte forte structurale și sociale, o fundație necesară în condițiile în care investitorii caută tot mai mult destinații stabile și pregătite pentru provocările viitorului, într-un mediu european volatil. Deși 58% dintre conducătorii executivi sondați consideră că atractivitatea României se va îmbunătăți în următorii trei ani, acest procent este în scădere, de la 67% în anul precedent.

Investitorii indică în continuare condițiile macroeconomice ale României drept principalul risc, urmate îndeaproape de tensiunile geopolitice, de creșterea costurilor operaționale și de instabilitatea politică, acestea fiind menționate cel mai frecvent de executivi printre primele trei preocupări care afectează atractivitatea României în următorii trei ani.

Într-un context de incertitudine economică și de prudență crescută a investitorilor la nivel european, România s-a evidențiat în 2024 drept unul dintre cei mai dinamici performeri din regiune în ceea ce privește investițiile străine directe. Pentru a transforma această dinamică pozitivă într-un impact pe termen lung asupra investițiilor, țara trebuie să rezolve blocajele persistente, să se alinieze mai bine cu așteptările investitorilor și să coordoneze investițiile în infrastructură, resurse umane, inovație și sustenabilitate. Printr-o execuție riguroasă și o viziune clară, orientată spre investitori, România se poate poziționa nu doar ca un caz atipic de reziliență, ci și ca un magnet regional pentru investiții cu potențial.

ENGIE pune în funcțiune al șaselea parc fotovoltaic din portofoliu

0

ENGIE Romania anunță finalizarea construcției și punerea în funcțiune a celui de-al șaselea parc fotovoltaic din portofoliu, situat în comuna Ariceștii Rahtivani, județul Prahova. Cu o capacitate instalată de 37,2 MWp, acest proiect marchează un nou pas important în extinderea producției de energie regenerabilă și în consolidarea angajamentului companiei față de tranziția energetică.

Prin această investiție, capacitatea totală instalată a ENGIE Romania în energie regenerabilă ajunge la 248 MW, reflectând strategia de dezvoltare sustenabilă a companiei. 

Parcul fotovoltaic de la Ariceștii Rahtivani se întinde pe o suprafață de 57 de hectare și are o producție de energie electrică verde anuală estimată la 57 GWh, echivalentă cu  consumul anual a peste 31.000 de gospodării. Prin generarea de energie regenerabilă, proiectul contribuie semnificativ la reducerea emisiilor de CO₂, evitând aproximativ 5.056 de tone de emisii anual și 177.000 de tone pe întreaga durată de viață a centralei.

„Punerea în funcțiune a parcului fotovoltaic de la Ariceștii Rahtivani confirmă angajamentul nostru de a accelera dezvoltarea producției de energie regenerabilă și de a contribui activ la tranziția energetică prin investiții sustenabile. Acest proiect ne consolidează poziția pe piața din România, care dispune de un potențial semnificativ în domeniul energiilor regenerabile și contribuie, totodată, la atingerea obiectivului de a avea o capacitate de producție de energie verde instalată de 1.000 MW până în 2030”, a declarat Cristian Buzan, Director General Adjunct ENGIE Romania.

În prezent, ENGIE Romania operează active de producție a energiei regenerabile cu o capacitate totală instalată de 248 MW. Compania deține trei parcuri eoliene, cu o capacitate de 178 MW, precum și șase parcuri fotovoltaice cu o capacitate de 70,3 MWp, amplasate strategic în diverse regiuni din țară. În 2024, compania și-a extins portofoliul prin achiziția unui parc eolian operațional cu o capacitate de 80 MW și dezvoltarea primei centrale hibride din portofoliu, care combină surse eoliene și solare, având o capacitate totală de 57 MW. 

România Digitală: Conectivitate ridicată și bază solidă de specialiști IT&C, dar performanțe sub așteptări la competențe digitale de bază

0

Conform raportului din 2025 al Comisiei Europene privind stadiul evoluției deceniului digital care a evaluat progresele înregistrate de UE în cele patru domenii-țintă pentru transformarea digitală a UE până în 2030, România rămâne unul dintre liderii UE în domeniul conectivității fixe, inclusiv în zonele slab populate și își consolidează poziția în tehnologiile critice, cu inițiative privind semiconductorii și calculul cuantic, dar are performanțe sub așteptări în ceea ce privește conectivitatea 5G, atât în ​​ceea ce privește acoperirea, cât și alocarea, iar digitalizarea întreprinderilor este încă în urma mediei UE, în special pentru IMM-uri.

Raportul arată că, deși există anumite progrese, implementarea infrastructurilor de conectivitate precum rețelele de fibră optică și rețelele 5G autonome este încă în urmă. Există un număr mai mare de întreprinderi care adoptă inteligența artificială (IA), tehnologia de tip cloud și volumele mari de date, însă adoptarea acestora trebuie accelerată. Țara se mândrește cu una dintre cele mai rapide conectivități la internet din lume și cu o bază solidă de specialiști IT&C instruiți în universitățile sale.

În ciuda acestor puncte forte, România se confruntă cu un nivel scăzut de competențe digitale în rândul populației generale, un nivel scăzut, deși în creștere, al serviciilor publice digitale disponibile și se confruntă cu dificultăți în a reține talentele IT&C în cadrul granițelor sale. În 2022, sectorul IT&C a contribuit cu 4,44% la valoarea adăugată brută, reflectând cifrele din 2021, dar sub media UE de 5,46%. Cu toate acestea, România face progrese pentru a reduce acest decalaj. Personalul IT&C reprezintă 3,26% din totalul locurilor de muncă, ceea ce este aproape de media UE. Deși țara avansează în domeniul serviciilor publice digitale, rămân provocări în ceea ce privește competențele digitale, incluziunea și integrarea sustenabilității în infrastructura sa digitală.

România continuă să aibă performanțe sub așteptări în special în ceea ce privește competențele digitale de bază. Conform datelor din 2023, 27,7% din populația României avea competențe digitale de bază (obiectivul național pentru 2030 de 50%), semnificativ sub media UE de 55,56%.

Deși nu există date pentru anul 2024, o repartizare în funcție de factorii demografici oferă următoarele informații:

  • Decalajul de gen din România în ceea ce privește competențele digitale este mediu, cu o diferență de 2,59 puncte procentuale între bărbați, la 29,06%, și femei, la 26,47%. Acest decalaj este puțin peste media UE (2,23 puncte procentuale), ceea ce sugerează o oarecare discrepanță în ceea ce privește competențele digitale între sexe.
  • Nivelul de educație din România se corelează cu nivelurile de competențe digitale. Printre cei cu studii superioare, 63,93% au cel puțin competențe digitale de bază, semnificativ mai puțin decât media UE (79,83%). Situația este mai pronunțată pentru cei cu cel mai puțin nivel de educație formală, dintre aceștia doar 12,58% având cel puțin competențe digitale de bază (33,61% pentru UE).
  • Locuitorii din mediul rural din România au cele mai scăzute niveluri de cel puțin competențe digitale de bază, la 20,99%, mult sub media UE pentru zonele rurale (47,50%).
  • Grupa de vârstă 16-24 de ani din România este cea mai calificată digital, însă rata lor de competență de 47,19% este încă mult sub media UE (69,98%). Grupa de vârstă 65-74 de ani demonstrează foarte puține competențe digitale, ajungând la 6,17%, considerabil mai mică decât media UE pentru grupa lor de vârstă (28,19%).

România are performanțe sub așteptări în ceea ce privește competențele din Indexul Competențelor Digitale, situându-se în urma mediei UE la toate categoriile. Cea mai bună performanță este în domeniul abilităților de comunicare și colaborare, cu 87,71%, puțin sub media UE. Domeniul care are cea mai mare nevoie de îmbunătățiri este crearea de conținut digital, cu un scor scăzut de 40,89%, substanțial sub media UE (68,28%).

Raportul avertizează că forța de muncă din România continuă să aibă un nivel scăzut de competențe digitale, cu consecințe importante pentru piața muncii și obiectivele de tranziție digitală ale țării. Având în vedere o populație activă în scădere – se preconizează că va scădea cu 23,7% până în 2050, există indicii puternice că deficitul de competențe va duce la o creștere a deficitului de forță de muncă, care ar putea amenința competitivitatea.

Ce contează cel mai mult pentru profesori în alegerea manualelor școlare

0

Corectitudine științifică, informații actualizate și imagini relevante – acestea sunt cele trei ingrediente esențiale ale manualului ideal, în viziunea profesorilor, potrivit unui studiu național realizat de Editura Art Klett, pe un eșantion reprezentativ de 7.000 de cadre didactice, aproximativ 3,3% din totalul celor care predau în învățământul preuniversitar*.

Trei priorități clare ale profesorilor în alegerea manualelor: știință, actualitate, tehnologie

Studiul, realizat în perioada martie-mai 2025, evidențiază trei puncte cheie despre așteptările cadrelor didactice de la manualele școlare:

  • Pentru 83,8% dintre profesori, corectitudinea științifică a informațiilor este cel mai important criteriu. Fără o bază solidă, spun ei, nu poate exista o educație de calitate.
  • Actualitatea informațiilor prezentate (74,6%) și corelarea între text și imagini (74,4%) vin imediat după, semn că profesorii își doresc manuale conectate la realitate, clare și prietenoase pentru elevi.
  • Peste 92% dintre profesori folosesc atât manuale tipărite, cât și digitale, ceea ce arată că școala românească a integrat deja noile tehnologii în procesul de predare.

Un alt criteriu important în selecția manualelor este eficiența procesului coordonat de Ministerul Educației, care în 2024 a permis finalizarea licitației într-un moment oportun — înainte ca profesorii să intre în vacanță.

Prioritățile profesorilor: manuale care reflectă unicitatea fiecărei discipline

Studiul a subliniat și diferențe între criteriile prioritizate în funcție de disciplina predată:

  • 82% dintre profesorii de limba și literatura română prioritizează corectitudinea științifică;
  • 76% dintre profesorii de matematică apreciază actualitatea informațiilor;
  • 75% dintre profesorii de fizică consideră esențială împărțirea pe unități de învățare;
  • 69% dintre profesorii de limba engleză pun accent pe stilul și claritatea limbajului.

Digitalul nu mai e un moft: este realitate și necesitate

Studiul a punctat un aspect important: 92,4% dintre profesorii participanți folosesc atât manuale tipărite, cât și digitale, considerând această combinație cea mai eficientă și bine adaptată nevoilor reale ale elevilor din clasă.

„Un manual de calitate reflectă vocea profesorului și răspunde în mod real nevoilor elevilor. De aceea, la Editura Art Klett, ne concentrăm pe conținut clar, echilibrat și mereu actual, pentru ca fiecare manual să devină un adevărat reper de calitate în educație. Sprijinul profesorilor ne încurajează să mergem mai departe în această misiune.”, a declarat Zoltán Pilecki, director general Editura Art Klett.


*Sursă: Potrivit raportului Ministerului Educației privind starea învățământului preuniversitar din România pe anul 2022–2023

Art Klett este o editură de carte educațională de referință în România, oferind manuale și auxiliare pentru toate disciplinele școlare, de la grădiniță până la liceu.

Curtea de Conturi recomandă RNP Romsilva evaluarea fondului forestier național. O suprafață de peste 3,1 milioane de hectare nu este reflectată contabil, iar bunurile aferente acesteia sunt evidențiate în inventar cu valoarea de „0” (zero) lei

0

În cadrul auditului de conformitate realizat la Regia Națională a Pădurilor (RNP) – Romsilva, începând cu luna septembrie 2024, Curtea de Conturi a emis o concluzie contrară1, fundamentată pe neconformitățile semnificative identificate cu privire la modul de administrare a patrimoniului public și privat al statului, precum și în legătură cu legalitatea realizării veniturilor și efectuării cheltuielilor Regiei. Auditul de conformitate a avut ca obiectiv obținerea unei asigurări rezonabile că modul de administrare a RNP a fost în conformitate cu legislația și reglementările în vigoare în perioada 2021-2023.

Aspectele de neconformitate identificate de Curte au fost, în principal, următoarele:

  • La nivelul Romsilva nu a fost asigurată evaluarea tuturor suprafețelor de teren care constituie fondul forestier național aflate în proprietatea publică a statului și în administrarea Regiei. Suprafețe semnificative, de 3.100.042,62 hectare, au fost înregistrate doar în evidența tehnico-operativă, în unități naturale, fără a fi reflectate și contabil la valoarea  justă. În Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, aceste suprafețe sunt înscrise cu valoarea „0” lei, deși constituie active din domeniul public. Astfel, nu s-a stabilit valoarea reală a suprafețelor care compun fondul forestier național, iar patrimoniul administrat de Romsilva a fost subevaluat. Prin scrisoarea către management, Curtea a recomandat conducătorului entității să asigure elaborarea unor norme pentru evaluarea distinctă a bunurilor care formează fondul forestier național, respectiv a terenurilor  și a vegetației forestiere aflate pe acestea. După elaborare, normele vor fi aprobate prin ordin al ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, iar în baza acestora se va realiza evaluarea bunurilor.
  • Referitor la ocuparea temporară a unor suprafețe din fondul forestier proprietate publică a statului s-a constatat neconstituirea și nealimentarea fondului de conservare și regenerare a pădurilor la valoarea corectă și reală, în baza tuturor sumelor încasate ca obligații ale beneficiarilor ocupărilor temporare de terenuri aflate în această categorie. Nu a fost asigurată integritatea fondului forestier național și nu au fost realizate toate veniturile derivate din ocuparea temporară a unor suprafețe, în cele mai multe cazuri fiind vorba despre obiective petroliere. Autoritățile silvice nu au emis aprobări pentru aceste ocupări temporare și, în consecință, nu au putut sancționa cu amendă ocupantul. Mai mult, deși exista posibilitatea efectuării unor demersuri de recuperare în instanță a unor despăgubiri pentru lipsa de folosință și de readucere a bunului (terenului) în circuitul silvic, creanța putând fi recunoscută prin intermediul unei cereri de drept comun, totuși autoritățile nu au inițiat astfel de acțiuni.
  • Activitatea de valorificare a masei lemnoase a fost marcată de întârzieri de exploatare, care continuă la termenul prevăzut pentru reprimirea parchetelor, de lipsa penalităților contractuale, acceptarea de bilete la ordin neavalizate (negarantate) și participarea neconformă a unor operatori economici la licitații. Fondul de accesibilizare a fost diminuat prin neconstituire (493 mii lei) și nevirare (1.998 mii lei), iar pentru lucrările de investiții nu au fost constituite garanții de bună execuție. Au fost efectuate plăți nelegale în valoare de 194 mii lei, ca urmare a nerespectării clauzelor contractuale și a legislației privind ajustarea prețurilor.
  • În privința realizării perdelelor forestiere, procesul a fost afectat de nerespectarea prevederilor legale, inclusiv la nivelul autorităților locale. Numai 281,02 ha din cele 328,74 ha expropriate au fost intabulate în numele statului român și în administrarea Regiei, nu au fost atrase toate sursele de finanțare și nu s-au monitorizat sumele destinate despăgubirilor.
  • Direcțiile silvice nu au întreprins măsuri suficiente pentru recuperarea creanțelor, totalizând 3.213 mii lei reprezentând valoarea masei lemnoase exploatate și a  penalităților aferente și 5.088 mii lei în sarcina unor salariați responsabili pentru prejudicii din tăieri ilegale. Demersurile de recuperare au fost insuficiente, în special înainte de insolvența debitorilor, și au avut drept consecință neîncasarea creanțelor menționate. Curtea de Conturi a recomandat conducerii Regiei și a direcțiilor silvice să monitorizeze creanțele neîncasate și să întreprindă, în timp util, toate demersurile legale de a încasa contravaloarea acestora, nerenunțând la exercitarea niciunei acțiuni în acest sens.
  • La nivelul Romsilva nu există date și informații statistice actualizate referitoare la necesarul anual real de lemn de foc pentru populație, care să fundamenteze în mod corect și realist hotărârile Consiliului de Administrație cu privire la lemnul destinat încălzirii.
  • În perioada 2021-2023, implementarea prevederilor privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice a fost deficitară, atât la nivelul autorității publice tutelare – Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), cât și la nivelul regiei. MMAP nu a nominalizat un consiliu de administrație permanent, cu un mandat de până la 4 ani, perpetuând numiri provizorii și succesive, în ciuda finalizării procedurilor de selecție. Contractele de mandat încheiate nu au inclus elementele legale obligatorii, precum criteriile și indicatorii de performanță financiari și nefinanciari, clauzele privind independența și integritatea, sau criteriile de evaluare a activității. Astfel, nu a fost posibilă o evaluare a gradului de îndeplinire a obiectivelor încredințate acestuia.
  • Nu a fost respectată separarea dintre funcțiile de conducere executivă și cele de supraveghere. Astfel, membri ai consiliului de administrație au deținut concomitent calitatea de salariați ai regiei, continuându-și activitatea în același timp cu poziția de administrator (directori de direcții silvice, șefi de ocol sau reprezentanți ai autorității tutelare), ceea ce a generat un risc de lipsă de obiectivitate în adoptarea deciziilor. Această situație poate conduce la încălcarea principiilor de guvernanță corporativă, poate genera conflict de interese și poate fi asimilată unei încălcări indirecte a regulilor privind separarea rolurilor de conducere și supraveghere. 
  • S-a constatat că niciunul dintre membrii Comitetului de audit al Consiliului de administrație al RNP Romsilva nu îndeplinește cerințele prevăzute de normele legale în vigoare. Astfel, cel puțin doi membri trebuiau să fie administratori independenți, iar președintele comitetului trebuia, de asemenea, să fie administrator independent. Niciun membru desemnat nu deținea calificarea de auditor financiar, care a devenit obligatorie începând cu 1 ianuarie 2023, și nici competențe dovedite în domeniul contabilității și auditului statutar, deși aceste cerințe sunt clar prevăzute de lege. Ca urmare, Curtea a constatat că prevederile legale aplicabile nu au fost respectate.
  • La nivelul Romsilva au fost depășite limitele bugetare pentru cheltuielile de natură salarială, prevăzute în bugetele aprobate pentru anii 2021 și 2023. În perioada auditată au fost efectuate plăți necuvenite în valoare de 216.569 mii lei, reprezentând drepturi salariale acordate tuturor angajaților, cu titlu de „alte premii decât cele ocazionale”, fără o fundamentare reală a performanțelor individuale. Astfel, premiile care, conform reglementărilor, ar fi trebuit acordate în funcție de realizările personale au fost transformate în beneficii colective, fără a exista o evaluare documentată a contribuției fiecărui salariat la atingerea unor performanțe excepționale. 
  • Au fost identificate erori în calculul și plata drepturilor salariale, reprezentând ore suplimentare, spor pentru condiții grele de muncă, spor de fidelitate, precum și plata unei sume acordate în cadrul proiectului Programul Operațional Infrastructură Mare peste nivelul negociat în contractul de muncă cu timp parțial. Sporurile salariale au fost stabilite ca procent maxim, fără să existe o ierarhizare a acestora pentru posturi similare. Clasele de salarizare și sporurile acordate salariaților s-au stabilit prin negociere individuală, ceea ce a condus la situații în care salariați care ocupă posturi similare au negociat niveluri salariale și sporuri diferite (Direcția Silvică Călărași). De asemenea, același tip de spor a fost acordat în procente diferite, fără a fi stabilite criterii obiective și transparente, situație care a condus la aplicarea unui tratament diferențiat pentru aceeași categorie de salariați. Totodată, s-a constatat existența unor situații în care salariați care au ocupat posturi de execuție să negocieze salarii și sporuri salariale superioare altui salariat care ocupă un post de conducere (Direcția Silvică Suceava, structura centrală RNP Romsilva).
  • La nivelul a trei direcții silvice ale județelor Bihor, Călărași și Vrancea, trei salariați au avut și calitatea de asociați ai unor societăți comerciale cu care Romsilva are relații contractuale, fapt ce contravine prevederilor Codului de conduită etică și profesională a salariaților Romsilva, Contractului colectiv de muncă și Codului Muncii. 

Ca urmare a neregulilor constatate, prin Hotărârea Plenului nr. 538/22.05.2025, Curtea de Conturi a României a aprobat sesizarea organelor de urmărire penală competente în cazul ROMSILVA.

Raportul de audit de conformitate privind controlul situației, evoluției și modului de administrare a patrimoniului public și privat al statului, precum și legalitatea realizării veniturilor și efectuării cheltuielilor la RNP Romsilva poate fi accesat pe pagina de internet instituției.


  1.  Curtea exprimă o concluzie contrară atunci când, pe baza unor probe de audit suficiente și adecvate, constată abateri de conformitate care, luate individual sau cumulat, sunt deopotrivă semnificative și generalizate ↩︎

Cushman & Wakefield Echinox: Prețul terenurilor, mixul energetic, disponibilitatea forței de muncă, infrastructura IT, principalele avantaje ale României pentru a atrage investiții în centre de date

0

România beneficiază de o serie de factori favorabili care facilitează creșterea și extinderea capacității centrelor de date, și ar putea să se contureze ca o piață în formare, oferind multiple avantaje strategice pentru dezvoltarea acestui sector, potrivit unei analize realizate de companiei de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

Un mix energetic diversificat cu peste 50% din producția de energie provenită din surse regenerabile și o rețea electrică stabilă și fiabilă se numără printre acești factori. De asemenea, investițiile în rețelele de fibră optică au contribuit la calitatea și viteza internetului, alți factori esențiali pentru operarea eficientă a centrelor de date.

Accesul la o forță de muncă calificată în domeniul IT, costuri competitive ale forței de muncă și un mediu sigur din punct de vedere al securității cibernetice, aliniat la standardele europene sunt de asemenea puncte forte care ar putea atrage atenția dezvoltatorilor și operatorilor de centre de date. Mai mult decât atât, România beneficiază de inițiative de digitalizare susținute de UE și de proiecte naționale menite să îmbunătățească gradul de digitalizare a mediului de afaceri și a serviciilor publice.

În ce privește factorii de mediu, poziția României într-un climat temperat reduce costurile de răcire pentru centrele de date. Temperaturile exterioare moderate permit utilizarea tehnologiilor de răcire naturală, îmbunătățind eficiența energetică si reducerea amprentei de carbon.

Costurile terenurilor continuă să fie un punct critic pentru gestionarea cheltuielilor în ceea ce privește dezvoltarea centrelor de date. Deși reprezintă de obicei o fracțiune din costurile totale, prețurile ridicate ale terenurilor pot reprezenta bariere semnificative la intrare, în special pe piețele proeminente cunoscute pentru implementările de mari dimensiuni. Disponibilitatea terenurilor sporește și mai mult atractivitatea României, prezentând oportunități de a securiza terenuri la prețuri competitive în zone cu risc scăzut. 

Cu toate acestea și în ciuda creșterii fără precedent a piețelor globale ale centrelor de date, capacitatea centrelor de date din România rămâne relativ modestă. Astfel, capacitatea totală instalată este mai mică de 100 megawați (MW), o capacitate redusă în comparație cu alte țări din regiune.

Laura Bordianu (foto), Data Analyst Research Department Cushman & Wakefield Echinox: „Deși capacitatea pieței locale este relativ limitată, România oferă un punct de intrare favorabil pentru dezvoltatorii internaționali care își doresc să capitalizeze pe avantajele unei piețe aflată în formare. Cu o infrastructură IT solidă, o forță de muncă calificată și un climat prielnic, România are potențialul de a deveni un hub esențial în peisajul regional al centrelor de date. Pe lângă București, alte regiuni din România prezintă un potențial considerabil pentru investiții în centre de date. Orașe precum Cluj-Napoca, Timișoara și Iași oferă infrastructură solidă, acces la forță de muncă calificată și o conectivitate digitală avansată. Aceste locații sunt atrăgătoare pentru operatorii ce doresc să se extindă și să valorifice avantajele pieței locale incipiente.”

Piața centrelor de date din România este dominată de operatori locali cu o dimensiune relativ mică a facilităților. În prezent, există 59 de centre de date răspândite în întreaga țară. Cea mai mare concentrație se află în București, care găzduiește 27 de centre de date. Alte locații notabile includ Timișoara cu 9 centre de date, Cluj-Napoca cu 8 și Brașov cu 4. La Mișchii, în județul Dolj, Cluster Power construiește cel mai mare centru de date (hyperscale), cu o viitoare capacitate operațională de 200 MW.

Unul dintre principalii factori care determină creșterea cererii pentru capacitatea centrelor de date este dezvoltarea serviciilor de tip cloud. Un mare procent din capacitatea totală disponibilă a centrelor de date din piețele mature este utilizat de platformele de tip cloud (25% în EMEA, 40% pe continentul american), însă în România nu există momentan niciun operator mare de cloud (Amazon, Microsoft, Google) prezent pe piață. 

Industria globală a centrelor de date înregistrează o creștere substanțială, determinată în principal de cererea pentru inteligență artificială (AI), adoptarea serviciilor de cloud și transformarea digitală în diverse sectoare. Giganți precum Amazon, Google, Meta, Microsoft și Oracle își extind continuu infrastructura, impulsionând cererea globală pentru capacitatea centrelor de date.

Astfel, piețele centrelor de date din Europa de Vest, America de Nord și Asia se confruntă cu constrângeri semnificative, inclusiv disponibilitatea redusă a terenurilor, reglementări stricte privind sustenabilitatea, creșterea costurilor energetice și provocări legate de disponibilitatea energiei. Acești factori creează obstacole considerabile pentru dezvoltatorii și operatorii  centrelor de date, afectând termenele de execuție, costurile operaționale și predictibilitatea investițiilor. Drept urmare, industria își îndreaptă atenția către piețele secundare, unde oportunitățile de creștere sustenabilă și extindere a capacității sunt considerabil mai mari.

Piața centrelor de date din EMEA (Europa, Orientul Mijlociu și Africa) a înregistrat o creștere semnificativă. Capacitatea operațională a piețelor centrelor de date din EMEA a atins aproximativ 9,6 gigawați (GW) în prezent. În plus, există proiecte în fază de construcție cu o capacitate 2,9 GW în întreaga regiune și altele de 8,7 GW în stadii de planificare, marcând o creștere medie a proiectelor viitoare de ~16% pe an.

Această expansiune este deosebit de evidentă în hub-urile primare precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin (FLAPD), care împreună reprezintă o parte substanțială a capacității centrelor de date din regiune, cu 4,26 GW în capacitate. Londra continuă să conducă piața EMEA cu o capacitate operațională de 1,14 GW. Milano se alătură FLAPD cu 990 MW în capacitate activă și în pipeline.

Piața este caracterizată de prezența unor furnizori de colocare, inclusiv Equinix, Digital Realty, NTT Global Data Centers și Colt Data Centre Services. Aceste companii oferă servicii extinse de colocare și interconectare în mai multe țări europene. În plus, operatorii hyperscale precum Amazon, Microsoft, Google, Meta investesc masiv în regiune, concentrându-se pe dezvoltarea de facilități de mari dimensiuni pentru a sprijini serviciile lor de cloud și AI în expansiune.

Curtea de Conturi a României a sesizat organele de urmărire penală în urma unui audit la Transelectrica

0

Prime cu caracter special și adaosuri salariale în valoare de 28.990.440 lei, acordate în alte condiții decât cele stabilite prin Contractul colectiv de muncă. Aceasta este una dintre principalele concluzii rezultate ca urmare a misiunii de audit de conformitate, derulată în perioada 2023-2024 la CNTEE Transelectrica SA, al cărei obiectiv a fost verificarea modului în care salarizarea și acordarea altor drepturi personalului companiei, precum și contractarea și derularea contractelor de investiții, sunt în conformitate cu legislația, normele și reglementările relevante care au fost în vigoare în perioada 2020-2022.

Astfel, pentru perioada auditată, auditorii publici externi au identificat:

  • prime cu caracter special în sumă de 12.073.272 lei, fără a se face dovada evaluării performanțelor individuale profesionale ale personalului și fără a fi menționate acțiunile cu impact major realizate de fiecare dintre salariați în desfășurarea activităților derulate în cadrul entității;
  • adaosuri salariale în sumă de 16.917.168 lei (8.410 lei/salariat), fără a fi menționat scopul acordării lor, sărbătoarea legală sau evenimentul special, așa cum prevede Contractul Colectiv de Muncă.

Totodată, raportul relevă deficiențe și întârzieri importante în implementarea proiectelor de investiții, niciun contract de lucrări cuprins în eșantionul verificat nefiind realizat la termenele inițiale prevăzute în contract, fapt ce a condus și poate conduce, în unele cazuri, la ajustări ale prețului contractelor ca urmare a conjuncturii economice din ultimii ani, precum și la neimplementarea proiectelor de investiții în termene optime în condițiile tranziției energetice.

Deficiențele identificate în derularea proiectelor de investiții se referă, în principal, la:

  • prelungirea perioadei de execuție pe motiv de forță majoră, în condițiile în care, pe perioada producerii acestora, executarea contractului nu a fost sistată; 
  • necalcularea penalităților de întârziere pentru nerealizarea lucrărilor la termen, precum și efectuarea de plăți pentru bunuri și servicii care nu au fost integral executate;
  • nerecuperarea avansurilor acordate executantului, în condițiile în care contractul a fost denunțat de acesta; 
  • nerespectarea reglementărilor legale privind ajustarea prețului contractului de lucrări, prin determinarea ajustării în alte condiții decât cele legale.

Pentru remedierea tuturor abaterilor constatate, prin Scrisoarea către management nr. 6001/23.01.2025, Curtea de Conturi a transmis entității verificate recomandări pentru remedierea acestora, inclusiv de stabilire și recuperare a prejudiciilor constatate, până la data de 30.04.2025.

Ca urmare a neregulilor constatate, prin Hotărârea Plenului nr. 78/31.01.2025, Curtea de Conturi a României a aprobat sesizarea organelor de urmărire penală competente în cazul CNTEE Transelectrica SA.

„În contextul eforturilor constante de transparentizare a activității specifice, prin Hotărârea Plenului nr. 586/05.06.2025, Curtea de Conturi a României a decis publicarea rapoartelor de audit care conțin constatări ce au stat la baza aprobării sesizării organelor de urmărire penală”– a declarat Mihai Busuioc, președintele Curții de Conturi a României.

Meta Estate Trust continuă expansiunea în zona de retail și anunță o nouă investiție strategică lângă București, de aproximativ 2 milioane de euro

0

Meta Estate Trust (simbol bursier MET), companie de tip holding care activează în sectorul imobiliar și acționează ca un portal între piața imobiliară și piața de capital, anunță o investiție strategică într-un nou parc de retail, aflat în dezvoltare în comuna Ciolpani, pe axa București–Ploiești (DN1), una dintre cele mai dinamice zone de creștere periurbană din România. Proiectul va fi finalizat și predat chiriașilor în cursul acestui an, urmând să fie deschis publicului în primul trimestru din 2026.

Valoarea totală a investiției se ridică la aproximativ 2 milioane de euro. Principalul chiriaș și ancoră food este un retailer european cu rating de credit investment grade (BBB), care a semnat un contract de închiriere ferm pe 13 ani și devine astfel primul magazin de tip „buget” din zonă. Portofoliul este completat de alți chiriași comerciali cu reputație solidă, care activează în regim de discount și atrag un public numeros, în special din rândul familiilor și tinerilor, care vor opera pe baza unor contracte de închiriere de 5 ani.

„Parcul de retail din Ciolpani este prima dezvoltare de acest tip și marchează începutul unei serii de investiții în parteneriat cu un retailer internațional. Locația aleasă și mixul de chiriași răspund direct unei nevoi reale a comunității locale, ceea ce ne oferă încredere în eficiența și succesul acestei investiții. La finalizarea dezvoltării, estimăm că activul va genera un venit brut anual de peste 350.000 euro, consolidând poziția Meta Estate Trust pe segmentul de active comerciale închiriate unor parteneri de încredere. Această investiție este în linie cu strategia Meta Estate Trust de diversificare a portofoliului și de consolidare a expunerii în segmente de real estate cu potențial de creștere, deservite de chiriași stabili și puternic ancorați în piață.”, a spus Alexandru Bonea, CEO Meta Estate Trust. 

Parcul de retail din Ciolpani va include și 8 stații de încărcare pentru vehicule electrice, adresând cerințele de mobilitate urbană modernă și adăugând un avantaj competitiv în linie cu tendințele ESG. În plus este prevăzută  instalarea unor panouri fotovoltaice și a unui sistem de stocare a energiei pe bază de baterii Lithium-ion, ca parte a angajamentului față de sustenabilitate și în linie cu strategiile de utilizare a surselor de energie regenerabilă ale chiriașilor principali.

Investiția Meta Estate Trust în parcul de retail din Ciolpani este structurata printr-o combinație echilibrată de surse proprii, aportul a doi parteneri precum și un credit bancar de investiții de la Banca Transilvania. Meta Estate Trust deține în prezent 76% din compania care dezvoltă proiectul. Compania ERES One Development, fondată de familia Dobra, dezvoltatorul proiectului, va prelua componenta de operare și administrare a parcului odată cu deschiderea acestuia.

Dezvoltarea de retail, o nouă direcție strategică pentru Meta Estate Trust


Meta Estate Trust a intrat, în a doua parte a anului 2024, într-un parteneriat strategic cu un brand internațional din retailul alimentar, vizând dezvoltarea unui pipeline atractiv de patru proiecte comerciale majore. Ca parte a acestei direcții de extindere în zona de retail, compania a semnat ulterior memorandumuri de înțelegere pentru achiziția celor patru spații comerciale, situate în diverse localități din România.

Investițiile în proiectele de retail derulate de echipa Meta au rolul de a minimiza riscurile și costurile de operare pentru companie, oferind totodată predictibilitate și stabilitate pe termen lung.

Punctual, în cazul acestor tranzacții, echipa de management a Meta Estate mizează pe cererea constantă din sectorul alimentar, chiar și în perioade economice provocatoare, precum și pe soliditatea financiară și reputația chiriașului-ancorăun important retailer european din segmentul discount.

Scrisoare de poziție comună a mediului de afaceri cu privire la impozitarea progresivă 

0

Din anul 2019, România se confruntă cu procedura de deficit excesiv. Soluțiile reale au fost amânate de prea mult timp și  ne aflăm într-o situație dificilă pentru sustenabilitatea bugetară. În aceste condiții, formarea cât mai curând a unui nou guvern și adoptarea unui plan realist de măsuri sunt esențiale pentru a păstra economia pe o traiectorie de stabilitate. 

Într-o scrisoare publică anterioară, noi, reprezentanții mediului privat din România, am evidențiat principiile care, în opinia noastră, ar trebui să susțină planul de reformă structurală a sistemului bugetar. Astfel, considerăm că deficitul bugetar ar trebui corectat prin eforturi de  reducere a cheltuielilor bugetare și de îmbunătățire a colectarii a veniturilor, fără o creștere suplimentară a fiscalității. Pe termen lung, considerăm că este nevoie de o perspectivă strategică pentru reducerea deficitelor fiscale care să se bazeze și pe valorificarea potențialului de creștere economică al României și reformele fiscale  să sprijine relansarea capacității sectorului privat de a investi în economia națională.

Ca răspuns la apariția în spațiul public a unor propuneri de introducere a unui sistem de impozitare progresivă asupra veniturilor persoanelor fizice, ca măsură de diminuare a deficitului bugetar, reiterăm poziția noastră exprimată anterior. Mediul de afaceri consideră că această măsură nu ar aduce veniturile bugetare necesare pe termen scurt, iar pe termen lung, ar trebui analizată din perspectiva tuturor efectelor economice asupra forței de muncă și a investitorilor, cu o consultare largă a tuturor părților interesate.

Păstrarea competitivității din perspectiva fiscalității muncii și capitalurilor este prioritară  pentru economia României, pentru susținerea reducerii decalajelor de dezvoltare. Majorarea fiscalității ar însemna, în acest moment, o colectare mai mare de la aceeași buni contribuabili în detrimentul colectării de impozite de la firmele rău platnice sau al lărgirii bazei de impozitare pentru a include o  categorie mai mare de contribuabili care în prezent nu plătesc deloc taxe sau contribuții sociale. 

Un sistem fiscal stabil și predictibil este crucial pentru orice economie care dorește să atragă investiții pe termen lung, precum și să atragă și să păstreze talentele. Tinerii profesioniști au astăzi acces la numeroase oportunități, iar un mediu fiscal previzibil și stimulativ poate face diferența în decizia lor de a rămâne și a contribui la dezvoltarea României. Cota unică oferă această stabilitate și a contribuit semnificativ la simplificarea sistemului fiscal, reducerea evaziunii, creșterea participării forței de muncă la activitatea economică, creșterea conformării voluntare și atragerea investițiilor. 

Stabilitatea și predictibilitatea oferite de acest regim au fost esențiale pentru dezvoltarea mediului de afaceri și pentru consolidarea clasei de mijloc și a dus la convergența României cu statele din vestul Europei. Studiile econometrice arată că un sistem simplificat de impozitare reduce stimulentele pentru evaziune și îmbunătățește colectarea veniturilor pe termen scurt și mediu.

Datele arată că România are deja una dintre cele mai ridicate și uniforme rate efective de impozitare a veniturilor salariale din Uniunea Europeană – 37,2% în 2021, față de media UE de 31,9% și media OECD de 34,5%, România fiind a 5-a țară în UE ca mărime a sarcinii fiscale.

Scenariul introducerii taxării progresive trebuie evaluat ținând cont de stadiul de dezvoltare economică al unei țări, de momentul din ciclul economic traversat de respectiva țară,  de capacitatea  sistemului fiscal de a colecta, respectiv de a implementa schimbări majore de politici fiscale. Orice modificare a taxării/impozitării trebuie să cuantifice efectul acesteia atât asupra veniturilor bugetare totale, cât și asupra economiei. 

Implementarea unui sistem progresiv ar presupune o creștere a poverii administrative, atât pentru contribuabili, cât și pentru autoritățile fiscale. Ar fi necesare investiții suplimentare în  formarea personalului și campanii de educare fiscală, precum si acordarea unui sistem de deduceri aplicat corespunzător, la pachet cu o reformă a pensiilor și a sistemului de sănătate, care ar trebui să se bazeze pe limitarea maximală a contribuțiilor cetățenilor la aceste sisteme.  Mai mult, o schimbare către impozitarea progresivă poate stimula reorientarea veniturilor salariale către forme mai puțin transparente de remunerare, în încercarea de a beneficia de regimuri fiscale mai favorabile. În loc să consolidăm tendința de conformare fiscală și tranziția către zone economice complet fiscalizate, riscăm să accentuăm fenomenul de migrare către practici informale sau semi-formale.

Implementarea unui sistem de impozitare progresivă nu garantează, în mod automat, nici creșterea sustenabilă a veniturilor fiscale, nici reducerea inegalităților economice. Acestea nu sunt induse de cota unică, și nici de veniturile de natură salarială. 

România se confruntă cu problema reputațională de a avea un sistem fiscal lipsit de predictibilitate și stabilitate. Această percepție este influențată si de schimbările frecvente ale legislației fiscale, lipsa de claritate și interpretări diferite, birocrație și proceduri complicate. Astfel, trecerea la o impozitare progresivă crescută sau insuficient pregătită nu va face decât să accentueze această percepție. Cu o impozitare crescută, scădem direct proporțional competitivitatea României. Una din prioritățile politicii fiscale, pe lângă efectul de distribuție, este acela de a susține creșterea economică pe termen lung. 

Având în vedere toate cele de mai sus, facem apel la responsabilitate politică atât prin asumarea guvernării, cât și a unui pachet de măsuri care să mențină România pe o traiectorie pozitivă în raport cu mediul investițional, fără impozitare progresivă (directă sau mascată), cu menținerea cotei unice.  

Organizații semnatare:

  • Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană – AHK
  • Camera de Comerț Americană în România – AMCHAM ROMANIA
  • Asociația Oamenilor de Afaceri din România – AOAR
  • Camera de Comerț Belgia Luxemburg – Romania Moldova – BEROCC
  • Camera de Comerț Britanico-Română – BRCC
  • Camera Franceză de Comerț, Industrie și Agricultură în România – CCIFER
  • Camera de Comerț Bilaterală România-Portugalia – CCBRP
  • Camera de Comerț Italiană în România – CCIPR
  • Camera de Comerț Olandeză în România – NRCC
  • Confederația Patronală CONCORDIA
  • Consiliul Investitorilor Străini – FIC
  • Fundația Romanian Business Leaders – RBL

Izvoare naturale de petrol, transformate în destinație de explorat în Geoparcul UNESCO Ținutul Buzăului

0

Geoparcul Internațional UNESCO Ținutul Buzăului anunță deschiderea de noi destinații geoturistice care pot fi vizitate în acest sezon estival: Izvoarele de petrol de la Beciu, Ciupercile de la Odăile și Focul Viu de la Lopătari. Inițiativele fac parte din strategia Geoparcului de a diversifica oferta pentru vizitatorii zonei, cu scopul de a reduce presiunea asupra atracțiilor naturale deja populare și a încuraja vizitele prelungite în regiune, pentru o dezvoltare turistică sustenabilă.

Valorificarea inteligentă a unui fenomen natural rar

Un peisaj cu totul neobișnuit a fost descoperit nu departe de Vulcanii Noroioși, în satul Beciu, din comuna Scorțoasa: mici izvoare de petrol, care ies la suprafață din pământ însoțite de gaze naturale. Descoperirea, semnalată inițial de localnici, a fost la un pas să fie asanată ca o potențială problemă ecologică. Înainte ca măsurile clasice de izolare să fie puse în aplicare, echipa Geoparcului a intervenit și a propus, cu succes, transformarea sitului într-un obiectiv turistic și educațional.

Astăzi, zona Izvoarelor de petrol de la Beciu este împrejmuită, iar vizitatorii au acces la o alee de piatră, un pod de lemn și la panouri de interpretare care explică procesul geologic prin care petrolul ajunge la suprafață, dar și contextul istoric al exploatării „aurului negru” în regiune. Situl completează o rețea de puncte de interes geoturistic în Ținutul Buzăului aflată în plină expansiune.

Noi atracții în rețeaua Geoparcului: Ciupercile de la Odăile și Focul Viu de la Lopătari

Pe lângă Beciu, alte două locuri spectaculoase sunt amenajate: Ciupercile de la Odăile – formațiuni geologice cu aspect bizar, formate prin procese naturale de cimentare și scoase la iveală de intemperii, și Focul Viu de la Lopătari — o manifestare naturală spectaculoasă a gazelor care ard direct din sol, asemenea Focului Viu de la Terca. 

Aceste destinații oferă alternative atractive la obiectivele deja consacrate, precum Vulcanii Noroioși sau trovanții de la Ulmet, încurajând vizitatorii să exploreze regiunea în profunzime.

O strategie pe termen lung pentru un teritoriu cu identitate

Într-un context în care Ținutul Buzăului atrage zeci de mii de turiști în fiecare sezon, Geoparcul își asumă activ rolul de curator al destinației, cu o strategie clară: turism descentralizat, experiențe cât mai diverse și sejururi mai lungi. „Vrem să evităm concentrarea turiștilor în doar două-trei locuri populare și să oferim alternative atractive, cu o infrastructură gândită pentru a fi prietenoasă cu natura și cu comunitățile locale”, explică Răzvan-Gabriel Popa, managerul Geoparcului UNESCO Ținutul Buzăului.

„O vizită în Ținut ar trebui să însemne mai mult decât o oprire la Vulcanii Noroioși. Ne dorim să creăm o rețea de puncte de interes care să-i determine pe vizitatori să rămână mai multe zile, să renunțe la mașină în favoarea mersului pe jos sau cu bicicleta și să interacționeze cu producătorii locali, cu artizanii, cu poveștile locului. Doar așa dezvoltarea turistică devine sustenabilă și aduce beneficii reale oamenilor din zonă”, adaugă el.

Turism cu impact local: între geologie, educație și gastronomie

Noua destinație de la Beciu este doar un exemplu al modului în care Geoparcul dezvoltă infrastructura turistică în colaborare cu primăriile și comunitățile. În ultimii ani, echipa a identificat, amenajat și promovat mai multe situri cu potențial — de la trovanții de la Ulmet la punctul de vizitare GeoGate sau viitoarele centre 25 Million și Povestea Trovanților din Bozioru, care spun povestea geologică a regiunii și a vieții preistorice printr-o experiență imersivă.

Totodată, sprijinirea unor proiecte precum Piața Artizanilor sau rețeaua de parteneri Slow Food Buzău adaugă o componentă gastronomică și antreprenorială ecoturismului local. Vizitatorii pot cumpăra direct de la producători, pot gusta preparate autentice și pot contribui la economia locală în mod concret.

Pentru ca turismul din Ținutul Buzăului să rămână sustenabil, Geoparcul a dezvoltat o rețea educațională care reunește toate școlile din teritoriu, oferind activități de educație științifică și de mediu pentru peste 3600 de copii. Inițiativa contribuie la formarea unor comunități conștiente și responsabile, capabile să susțină și să protejeze valorile locale.

Geoparcul Ținutul Buzăului nu înseamnă doar peisaje spectaculoase, ci și un model de dezvoltare sustenabilă în care știința, educația, cultura și economia locală sunt interconectate. Fiecare nou punct de atracție este gândit ca parte a unei rețele care distribuie fluxul turistic în teritoriu, reduce presiunea asupra naturii și valorifică resursele într-un mod responsabil.


Geoparcul Internațional UNESCO Ținutul Buzăului este rezultatul parteneriatului dintre Asociația Ținutul Buzăului (ONG), Consiliul Județean Buzău și Universitatea din București, fiind o inițiativă de dezvoltare durabilă care beneficiază de experiență din mediul social, business, administrativ și academic. După peste un deceniu de colaborare și proiecte de succes, în perioada 2020-2022 partenerii au realizat demersurile pentru dobândirea statutului de Geoparc Internațional UNESCO pentru acest teritoriu. Statutul a fost obținut în anul 2022, fiind o recunoaștere internațională a valorilor locale, naturale și culturale, dar și a eforturilor echipei de a folosi aceste valori pentru dezvoltarea locală. Ținutul Buzăului este acum membrul unei rețele internaționale exclusive, din care fac parte circa 230 de teritorii din toată lumea, care pun accentul pe educație, cercetare, turism și dezvoltare economică în armonie cu mediul, dar și pe promovarea istoriei de miliarde de ani a planetei noastre.

Canale de comunicare dedicate proiectului: https://tinutulbuzaului.org/

https://www.facebook.com/tinutulbuzaului
https://www.instagram.com/buzauland
https://www.youtube.com/c/tinutulbuzaului

Teaser trailer Ținutul Buzăului: https://youtu.be/eC5VZDqfflI

Kaufland publică rezultatele impactului socio-economic al activității sale în România

0

Kaufland își menține poziția în topul celor mai mari companii din România, după cifra de afaceri, și continuă să fie unul dintre cei mai importanți angajatori privați, conform studiului de impact socio-economic al companiei aferent anului financiar 2024, realizat cu sprijinul companiei KPMG.

Compania a înregistrat o cifră de afaceri de 3,97 miliarde de euro în perioada martie 2024-februarie 2025, datorită focusului constant pe prospețime, varietate și prețuri accesibile.

Impactul Kaufland în economia românească

În anul financiar 2024 (martie 2024-februarie 2025), contribuția Kaufland la economia României s-a ridicat la 2,8 miliarde de euro (Valoare Adăugată Brută), echivalentul a circa 0,8% din PIB-ul național.

Locuri de muncă noi

În prezent, Kaufland este unul dintre cei mai mari angajatori privați din România, cu 18.000 de angajați în rețeaua carea ajuns la 192 de magazine, două centre logistice și două sedii administrative. Prin planurile de expansiune, compania își propune să ajungă la 250 de hipermarketuri în România și Republica Moldova până în 2030. 

Prin activitatea sa, compania contribuie la crearea a peste 126.000 de locuri de muncă cu normă întreagă în România – direct, indirect și indus – echivalentul a aproximativ 2,4% din forța de muncă națională. Studiul de impact arată că fiecare angajat direct Kaufland în România sprijină angajarea cu normă întreagă a 7,6 persoane în economia românească. 

Investiții în România

Anul trecut, Kaufland a investit în România 157 milioane euro în termeni de CAPEX, pentru achiziționarea sau modernizarea activelor fixe din România și a avut o contribuție la bugetul de stat de 321 de milioane de euro, prin taxe și impozite plătite.

Din fiecare 1 euro cheltuit la casă, 65 de cenți merg către furnizori locali

Kaufland susține dezvoltarea afacerilor locale și colaborează cu aproximativ 2.500 de furnizori din România. În 2024, 81% din cheltuielile totale cu furnizorii au fost alocate partenerilor locali, depășind valoarea de 2,93 miliarde de euro. Astfel, 65 de cenți din fiecare euro cheltuit la casele de marcat Kaufland merg direct către afaceri din România. 

Pentru fiecare 1 euro de VAB directă Kaufland România s-au generat suplimentar în economia locală alți 3,37 euro, prin VAB în termeni indirecți și induși.

„În vremuri în care provocările sunt la fiecare pas, oamenii caută mai mult decât prețuri bune – caută repere. Companiile responsabile depun eforturi susținute nu doar să își atingă obiectivele de business ci și să fie un sprijin real pentru societate. De 20 de ani, Kaufland crește alături de România, prin investiții durabile în oameni, parteneriate locale, comunități. Acest studiu anual confirmă că acțiunile noastre au un impact concret și măsurabil – atât economic, cât și social – în calitatea vieții de zi cu zi a românilor. Rezultatele ne motivează să continuăm cu aceeași energie, responsabilitate și angajament pentru viitorul României”, a declarat Marco Hößl (foto), director general Kaufland România și Republica Moldova.

9,5 milioane de euro investiți în proiecte pentru comunitate

Anul trecut, Kaufland a investit 9,5 milioane de euro în proiecte de responsabilitate socială cu impact direct în comunitate. Printre acestea se numără și două programe de finanțare, În Stare de Bine și Start ONG, prin care compania oferă granturi nerambursabile organizațiilor neguvernamentale. 

Kaufland rămâne unul dintre cei mai mari susținători ai ONG-urilor din România, alături de care se implică activ pe domeniile educație, protecția mediului, cultură, social, sport și promovarea unui stil de viață sănătos.

Impactul socio-economic al activității Kaufland în România

Dacă ar fi transpusă, suma contribuțiilor fiscale înregistrate de Kaufland în anul financiar2024 ar putea finanța peste 10 milioane de consultații medicale, la un cost mediu de 32 euro per consultație suportat de CNAS, construcția unor spitale cu aproximativ 2.000 de paturi sau plata indemnizației anuale pentru 300.000 de persoane cu dizabilități, estimată la 1.100 euro per persoană. De asemenea, suma ar fi suficientă pentru a susține educația a circa 150.000 de elevi, la un cost mediu anual de 2.100 euro, incluzând salariile personalului și alte cheltuieli.

Cea mai transparentă și performantă companie din retailul românesc, în direcția sustenabilității, 7 ani consecutiv

Cu inițiative ample de reducere a plasticului și a risipei alimentare, două tipuri de infrastructuri de colectare a ambalajelor în toate magazinele, 100 de spații comerciale dotate cu sisteme fotovoltaice, proiecte de susținere a agriculturii sustenabile și acțiuni dedicate protejării mediului, Kaufland are abordare sustenabilă care se reflectă asupra întregului lanț valoric. Astfel, în 2024, pentru al șaptelea an consecutiv, Kaufland România s-a clasat pe prima poziție în topul celor transparente și performante companii în direcția sustenabilității conform ratingului Romania Corporate Sustainability & Transparency (CST) Index.

Problema deficitului bugetar: riscuri și provocări economice în 2025

În contextul dezbaterilor actuale privind situația finanțelor publice și soluțiile de ajustare bugetară, am răspuns cu plăcere întrebărilor Forbes dedicate temelor economice ale momentului, pentru a prezenta problema deficitului bugetar dincolo de reperele sale aritmetice, adică în profunzimea sa instituțională și de politică economică, deoarece soluțiile profunde, de consolidare fiscală sustenabilă, încep cu înțelegerea cauzelor problemei.

Din păcate, nu există soluții-instant de însănătoșire a bugetului și nici criterii științifice care să ofere unicitatea soluției optimale. În ultimă instanță, dincolo de poziții de principiu sau de modele fiscale consacrate, ceea ce contează acum este obținerea unui consens suficient pentru ca pachetul de măsuri al viitorului Guvern să fie credibil și eficient.

În acest sens, sunt de părere că cele mai importante economii bugetare le putem face câștigând credibilitate prin măsuri clare și coerente. Prin adoptarea unui pachet credibil de consolidare fiscală, dobânzile la care România va atrage finanțare pot scădea semnificativ, ceea ce va reprezenta un beneficiu real pentru sustenabilitatea datoriei publice.

Trebuie să avem puterea de a privi și dincolo de problema deficitului bugetar, deoarece România a atins un prag de maturitate economică ce ne-ar putea permite să facem saltul către un nou nivel de ambiție și viziune de dezvoltare. Însă avem nevoie de regândirea politicilor publice, asigurând consecvent disciplină financiară și responsabilitate fiscală.

Redau în continuare, integral, interviul acordat Forbes România.

1. Ați avertizat, în mai multe rânduri, asupra riscurilor macroeconomice care pot afecta România. Cum interpretați situația bugetară și care sunt provocările actuale?

Mulți economiști au atenționat, de-a lungul timpului, cuprivire la implicațiile politicilor pro-ciclice asupra finanțelor publice. Eu am arătat, în diverse analize și mesaje publice, că politicile economice din ultimii ani evoluează pe contrasensul sustenabilității, și că măsurile simpliste de tip „wage-led growth”, care vizează pomparea de bani în consum cu prețul deficitelor, nu fac decât să accentueze dezechilibrelemacroeconomice, fără să rezolve problemele structurale cu care ne confruntăm. Acest tip de politici au întreținut și perpetuat deficitele gemene – deficitul bugetar și deficitul de cont curent, care sunt actualmente problema critică a României.

Poate este important să ne amintim că România a ajuns în Procedura de deficit excesiv urmare a depășirii criteriului de deficit bugetar în 2019, deci înainte de crizele multiple: pandemie, război, criză energetică și inflație. La acel moment, în calitate de consilier economic al Președintelui României, am prezentat public argumente tehnice și evaluări cifrice care indicau subestimarea semnificativă a deficitului în proiectul de buget al anului 2019. Legea bugetului a fost trimisă spre reexaminare Parlamentului de către Președintele României, un demers unic în istoria noastră post-decembristă. Din păcate, Parlamentul de atunci nu a corectat construcția bugetară iar execuția bugetului pe 2019 a confirmat depășirea pragului de 3% din PIB, așa cum avertizasem la începutul anului.

În contextul de față, deficitul bugetar al anului 2024 a înregistrat un derapaj record față de ținta inițială, de peste 3,5 puncte procentuale din PIB, adică circa 65 de miliarde lei. Acest derapaj al deficitului bugetar este rezultatul creșterii în cascadă a cheltuielilor publice în anul electoral 2024, când România traversa toate alegerile posibile prevăzute de Constituție. Au fost promovate măsuri excesive, despre a căror sustenabilitate și susținere se poate discuta din mai multe perspective. Cert este că, la sfârșitul anului 2024, s-a ajuns la un deficit bugetar de 9,3% din PIB în termeni ESA, comparabil cu deficitele din anii celor mai severe crize: 2009 – anul crizei financiare și 2020 – anul pandemiei.

Cauzele sunt deci cunoscute iar evaluările fiscale arătau, cu mai mult timp în urmă, că 2025 va fi anul corecțiilor bugetare. Îngrijorătoare, dar și surprinzătoare, este însă anvergura necesară a ajustărilor, având în vedere că România convenise deja cu Comisia Europeană un parcurs de consolidare bugetară prin Planul bugetar-structural național pe termen mediu, care asumă ținta de deficit bugetar de 7% din PIB pentru 2025.

Chiar și această țintă de 7% părea optimistă la momentul construcției bugetare. Atât Consiliul fiscal, cât și alte evaluări tehnice independente estimau un deficit realist în jurul a 7,7% din PIB, cu 0,7 puncte procentuale din PIB peste nivelul asumat. Acum, însă, problema severă cu care ne confruntăm este că evaluările din ultimele săptămâni indică un gap al deficitului de circa 30 de miliarde lei, care înseamnă 1,5 puncte procentuale din PIB, deci dublu față de estimările inițiale.

De aici rezultă că problema calității construcției bugetare este la fel de actuală ca și în 2019. Iată de ce trebuie stopat definitiv acest modus vivendi de construcție bugetară pe bază de proiecții nerealiste ale veniturilor și cheltuielilor publice, care alterează deficitul, generează ulterior corecții majore și subminează credibilitatea angajamentelor bugetare în fața partenerilor europeni și a piețelor financiare. Asemenea abordări afectează inclusiv funcționarea politicii monetare, reducând eficiența acesteia în atingerea obiectivului de stabilitate a prețurilor.

Tocmai de aceea trebuie să primeze calitatea și sustenabilitatea politicilor publice, care să abandoneze tentațiile populiste de a oferi doar beneficii – adesea pe termen scurt, ignorând costurile acestora – de regulă pe termen lung, adică nota de plată pe care cineva o plătește până la urmă.

Consider deci că provocările anului 2025 vizează în principal următoarele trei aspecte:

1) calitatea construcției bugetare, care explică acum amplificarea abaterii deficitului față de ținta asumată prin construcția bugetară de 7% din PIB;

2) momentul ajustării bugetare, care reduce aplicarea măsurilor de corecție pentru doar jumătate de an, deci diminuează impactul acestora pentru anul curent;

3) creșterea economică din 2025, care a fost deja revizuită negativ la 1,4%, inclusiv pe fondul stagnării economice din trimestrul 1, în condițiile în care bugetul anului curent fost construit pe o prognoză de creștere economică supraestimată, de 2,5%, în timp ce unele prognoze internaționale erau chiar mai optimiste.

Această deteriorare a perspectivelor economice pentru 2025 face cu atât mai dificilă reducerea deficitului către ținta asumată. De aici și necesitatea unei ordini de precădere a măsurilor de ajustare, pentru a nu frâna și mai mult creșterea economică.

2. Cum apreciați mixul de măsuri fiscale propus de partidele politice pentru reducerea deficitului bugetar? Este această abordare sustenabilă din punct de vedere economic?

Trebuie să pornim de la înțelegerea unei idei simple, că nu există soluții-instant de însănătoșire a bugetului, și nici criterii științifice care să ofere unicitatea soluției optimale.

Măsurile propuse pentru consolidarea fiscală au fost intens dezbătute, atât între reprezentanții partidelor politice cât și în spațiul public. În ultimă instanță, dincolo de poziții de principiu, dincolo de modele fiscale consacrate, ceea ce contează este obținerea unui consens suficient pentru ca pachetul de măsuri al viitorului Guvern să fie implementat coerent și credibil.

Acum, întrebarea esențială este cum facem consolidare fiscală fără să afectăm major creșterea economică. În acest sens, compoziția pachetului de consolidare fiscală trebuie gândită pentru a evita efecte recesioniste severe, fie ele directe sau anticipate.

Propunerile de măsuri pot fi clasificate în funcție de impactul asupra creșterii economice, atât pe termen scurt, cât și asupra potențialului pe termen lung. De exemplu, un studiu al OCDE arată că măsuri precum majorarea taxelor pe proprietate (care în România înseamnă circa 0,5% din PIB în 2024), a impozitelor indirecte (circa 9,5% din PIB) sau reducerea subvențiilor (circa 1% din PIB) sunt mai puțin invazive asupra creșterii economice. La polul opus, efecte adverse mai ample ar decurge din creșterea impozitelor directe, a contribuțiilor sociale, și din reducerea cheltuielilor pentru investiții, sănătate și educație.

Asemenea evaluări sunt extrem de relevante în contextul în care economia a stagnat în primul trimestru, iar comparativ cu anul anterior, avansul economic a fost de doar 0,3%. În plus, trebuie să luăm în considerare riscurile și incertitudinile ce țin de situația geopolitică regională și globală, dar și de disputele recente privind tarifele comerciale.

În acest context, consider pe deplin justificată prioritatea acordată măsurilor de reducere a cheltuielilor, însă acestea trebuie să se bazeze pe reforme structurale, bune practici administrative și creșterea calității serviciilor publice. Excesele bugetare nu corespund doar unor situații punctuale, ci ilustrează un sistem administrativ rămas în urmă față de cerințele unei economii moderne și digitalizate.

Cu toate acestea, sunt multe zone administrative în care, dacă începi să tai contabil și nu te uiți la efectele pe termen mediu și lung, riști să amplifici probleme structurale, să afectezi servicii publice esențiale, să generezi disfuncționalități sau riscuri reputaționale.

Indiferent de efortul care vizează ajustarea cheltuielilor bugetare, obiectivul creșterii ponderii veniturilor fiscale în PIB trebuie să rămână prioritar pe termen mediu și lung.

Știm cu toții că, de prea mulți ani, România evoluează în marja unor venituri bugetare minimale, ca pondere în PIB, dacă ne comparăm cu situația țărilor UE. În acest sens, reiau obiectivul pe care l-am evidențiat recurent, privind creșterea ponderii în PIB a veniturilor fiscale cu 1 punct procentual din PIB anual. Acest ritm ne-ar fi permis, pe termen mediu sau pe durata unui ciclu electoral, să asigurăm sustenabilitatea finanțelor publice.

Și nu trebuie să uităm că, abia prin măsurile actuale, România începe cu adevărat parcursul de consolidare fiscală, care nu se va încheia în 18 sau 36 de luni, ci trebuie să continue consecvent ani de-a rândul. Cuvintele-cheie sunt responsabilitate și prudență.

În acest sens, sunt de părere că cele mai importante economii le putem face câștigând credibilitate prin măsuri clare și eficiente, ceea ce se va transfera în scăderea costurilor la care România se finanțează. De exemplu, față de cheltuielile cu dobânzile de aproape 30 de miliarde lei în 2023, în anul 2024 am cheltuit cu dobânzile peste 36 de miliarde lei, iar în 2025 se prefigurează deja dobânzi de peste 46 de miliarde lei. Estimez faptul că, urmare a adoptării unui pachet ferm de consolidare fiscală, dobânzile la care România va atrage finanțare pot scădea semnificativ, ceea ce va reprezenta un beneficiu real pentru sustenabilitatea datoriei publice.

3. BNR a subliniat în repetate rânduri importanța consolidării fiscale. Măsurile propuse sunt suficient de ambițioase pentru a atinge ținta de deficit de 7% din PIB în 2025?

Înainte de a evalua realist impactul bugetar al măsurilor propuse, trebuie să ne raportăm la credibilitatea măsurilor din perspectiva obiectivului de consolidare fiscală. Credibilitatea nu este un detaliu secundar, ci un element-cheie pentru menținerea accesului la finanțare și pentru controlul costurilor aferente – atât pentru sectorul public, cât și pentru cel privat. În prezent, piețele financiare, investitorii instituționali, agențiile de rating și partenerii externi – Comisia Europeană, Fondul Monetar Internațional – privesc România prin prisma credibilității acestor măsuri, care trebuie să exprime voință politică și capacitate de reformă.

Deficitul de 7% din PIB vehiculat în prezent nu este decât o țintă intermediară. Avem un drum lung de parcurs și aș spune că este importantă nu doar anvergura de etapă, cât mai ales consecvența pașilor.

România și-a asumat, pentru următorii ani, să reducă anual deficitul cu o medie de 0,8 puncte procentuale din PIB, astfel încât în anul 2031 să ajungem sub pragul de 3% din PIB. Nu mai puțin adevărat este, însă, că aceste cifre s-au bazat pe o estimare inițială de deficit de 7,9% din PIB în anul 2024, și pe o prognoză de creștere economică de 2,8%. Datele actuale indică o realitate mult mai dificilă. Ceea ce vedem astăzi nu este doar efectul unui mod defectuos de a construi bugetul, ci și consecința clară a derapajelor din anul electoral 2024. Din păcate, acest tip de comportament fiscal a generat pierderi de credibilitate și costuri suplimentare de finanțare.

De zeci de ani, România evoluează în marja unor venituri bugetare reduse, chiar printre cele mai reduse dintre statele membre, cu peste 10 puncte procentuale sub media UE. Din acest motiv, atunci când Guvernele au aplicat politici bugetare expansioniste, fie că vorbim despre majorări de pensii și salarii, fie despre cheltuieli în educație și sănătate, consecința a fost explozia deficitului bugetar, așa cum s-a întâmplat în 2024.

Unele țări din regiune practică niveluri similare de impozitare directă, sau chiar mai reduse decât România, însă acestea colectează mai eficient. Problema noastră nu este neapărat nivelul taxelor, ci capacitatea administrativă de colectare. Din păcate, modelul actual de administrare fiscală nu se poate schimba peste noapte, iar nevoia de consolidare fiscală este imediată.

În ultimă instanță, România are și o problemă de disciplină financiară, care nu se rezolvă doar prin instrumente fiscale, ci mai degrabă prin instituții și norme de reglementare, care să impună ferm disciplina financiară în întreg mediul economic și administrativ.

4. Ce riscuri macroeconomice identificați în cazul în care România întârzie sau aplică doar parțial aceste măsuri fiscale? Ar putea fi afectată încrederea investitorilor sau ratingul de țară?

Riscurile sunt multiple și de natură sistemică, în sensul că ne privesc pe toți. O eventuală retrogradare a ratingului de țară nu este un exercițiu abstract sau formal, ci ar avea consecințe economice imediate: creșterea bruscă a costurilor de finanțare a datoriei publice, a dobânzilor la care se împrumută inclusiv sectorul privat, scăderea încrederii investitorilor, restrângerea accesului la fondurile europene – care sunt o sursă majoră de investiții și dezvoltare. Toate acestea se reflectă în costul vieții și în nivelul de trai. În plus, pentru o economie care depinde semnificativ de finanțarea externă, credibilitatea este un bun public iar pierderea ei generează costuri sociale.

În acest context, controlul asupra poziției bugetare și asigurarea unei traiectorii credibile de consolidare fiscală sunt cruciale.

Întârzierea consolidării fiscale riscă să pună presiune pe capacitatea statului de a finanța în mod ordonat deficitul bugetar și serviciul datoriei publice. De exemplu, în anul 2024, necesarul de finanțare a fost de aproape 250 de miliarde lei – o sumă foarte ridicată în raport cu dimensiunea economiei, iar pentru anul curent, acest nivel poate fi redus doar printr-o ajustare reală a deficitul bugetar. Iar această finanțare trebuie asigurată în ciuda riscurilor de deteriorare a perspectivei rating-ului de țară.

Relevante sunt și turbulențele provocate recent pe piața financiară locală de contextul electoral, ce au generat mari incertitudini și au antrenat ieșiri substanțiale de capitaluri, sub diverse forme. În acest context, rezervele valutare ale României au scăzut, cu circa 6,8 miliarde euro pe parcursul lunii mai. Deși o depreciere a leului ar putea contribui la corectarea dezechilibrelor externe, pe termen scurt, aceasta ar intensifica presiunile inflaționiste și ar eroda și mai mult veniturile reale ale populației.

Actualmente aș spune însă că aceste riscuri sunt în diminuare, iar soluțiile de reducere a deficitului bugetar par să se concretizeze tot mai mult. Totodată, este extrem de importantă restabilirea credibilității în materie de angajamente naționale asumate. Ca și în cazul PNRR, reformele din cadrul Planului Bugetar Structural Național pe Termen Mediu sunt indispensabile pentru creșterea ponderii veniturilor bugetare, eficientizarea cheltuielilor și sustenabilitatea sistemului public de pensii.

5. Cum se corelează această reformă fiscală cu politica monetară a BNR? Poate o consolidare fiscală agresivă să susțină eforturile BNR de asigurare a stabilității prețurilor?

Politica monetară și prognozele Băncii Naționale a României se raportează deja, încă de anul trecut, la obiectivele din Planul Bugetar Structural Național pe Termen Mediu, așa cum au fost acestea asumate în relația cu Comisia Europeană. Acest plan este principalul cadru de guvernanță fiscală pentru anii următori, conturând direcțiile de ajustare bugetară și oferind fundamente pentru coerența politicilor economice ale României.

În acest context, calitatea mix-ului de politici publice este esențială: politica monetară și cea fiscală trebuie să se completeze, nu să se contrazică. Dacă politica fiscală rămâne expansionistă în ciuda dezechilibrelor, sarcina de stabilizare macroeconomică va cădea disproporționat pe umerii politicii monetare.

Prin urmare, în condițiile în care presiunile inflaționiste persistă, politica monetară trebuie să rămână ferm ancorată în obiectivul său principal – readucerea și menținerea inflației în intervalul țintă. De exemplu, în vederea readucerii inflației în intervalul țintă, rata dobânzii cheie a fost menținută la 6,5%, după scăderea succesivă a acesteia, de la 7%, în iulie și august 2024. Ulterior, prin menținerea ratei dobânzii de referință s-a asigurat un caracter relativ restrictiv al condițiilor monetare reale, prin care a fost contrabalansat caracterul încă stimulativ al politicii fiscale.

Din perspectiva BNR, ca decident de politică monetară, consecvența în materie de consolidare fiscală ar furniza o „ancoră instituțională” credibilă pentru piață, care ar permite partajarea echitabilă a eforturilor de disciplină și ajustare. Astfel pot apărea inclusiv premisele unei relaxări a politicii monetare, în consens cu evoluțiile din regiune și importantă, ca semnal, pentru susținerea creșterii economice. Încă nu suntem la momentul oportun, date fiind presiunile inflaționiste cu care ne confruntăm în prezent.

Este esențial ca deciziile de politică economică să nu contravină celor trei obiective definitorii ale contextului actual: consolidarea fiscal-bugetară, reducerea inflației și susținerea potențialului de creștere al economiei noastre.

Deși par contradictorii din perspectiva orientării deciziilor de politică economică, aceste obiective trebuie să ghideze, responsabil și coerent, fundamentarea măsurilor actuale.

6. În condițiile în care unele măsuri propuse (precum creșterea TVA sau taxarea progresivă) pot avea efecte inflaționiste sau de descurajare a investițiilor, care ar trebui să fie prioritățile din perspectiva Băncii Naționale?

În prezent, în ceea ce privește perspectiva inflației, ne confruntăm în continuare cu riscuri semnificative. Presiunile sunt asociate mai multor factori, de la tensiunile geopolitice și comerciale până la eliminarea schemelor de plafonare a prețurilor energiei și gazelor, care va conduce la creșterea semnificativă a prețurilor, în special pentru energia electrică.

Însă dincolo de evoluțiile acestor factori externi și interni, definitorie este configurația pachetului de măsuri de consolidare fiscală. De exemplu, în ciuda reticențelor de ordin politic dar și economic, în cazul în care se va recurge la creșterea TVA, evaluările arată că majorarea cu 1 punct procentual a cotei standard de TVA ar conduce la creșterea inflației estimate cu 0,4 puncte procentuale, iar impactul cotei reduse este la jumătate. Sunt evaluări aritmetice de tip caeteris paribus, care nu includ efectele reducerii consumului și partajarea presiunii fiscale între creșterea prețurilor și scăderea profiturilor companiilor.

Sunt convins că specialiștii implicați în fundamentarea deciziilor de politică fiscal-bugetară evaluează riguros și obiectiv fiecare scenariu, luând în considerare nu doar efectele directe, cât și pe cele indirecte, nu doar efectele imediate, cât și pe cele pe termen mediu și lung. Dacă această matrice multicriterială este neglijată, atunci pot fi decise măsuri ce rezolvă anumite aspecte, dar complică lucrurile în alte privințe.

Creșterea TVA este soluția simplă în planul colectării fiscale, dar sensibilă din perspectiva economiei și a distribuirii regresive a costului ajustării. Nu cred că poate fi evitată ajustarea cotelor de TVA, iar soluția nu este să apelăm la diverse inovații fiscale ad-hoc, care pot afecta credibilitatea pachetului de măsuri și pot bulversa mediul investițional.

Apoi, impozitarea progresivă revine recurent pe agenda dezbaterilor, din considerente de echitate socială, însă rămân de evaluat rațiunile economice. Derapajul deficitului nu pare să indice lipsa „stabilizatorilor automați” din partea cotei unice de impozitare, ci o politică bugetară excesiv de relaxată, deci lipsa de responsabilitate în gestiunea finanțelor publice.

În acest context încărcat de provocări, politica monetară rămâne ancorată în mandatul său privind asigurarea și menținerea stabilității prețurilor. Prioritatea BNR este readucerea durabilă a inflației în intervalul asociat țintei. Monitorizăm îndeaproape evoluțiile regionale și globale, inclusiv deciziile altor bănci centrale din regiune sau ale BCE, care a coborât recent rata dobânzii de politică monetară, pentru a patra oară în decursul anului.

7. Listarea sau privatizarea unor companii strategice precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica sau Portul Constanța sunt soluții pentru generarea de venituri bugetare? Ar trebui astfel de decizii condiționate de contextul pieței sau de criterii mai largi?

În opinia mea, invocarea sau recurgerea la asemenea soluții ar trebui întotdeauna să se subordoneze unei strategii naționale, nu doar unei nevoi imperative privind creșterea veniturilor la buget. Și mă refer aici, în special, la nevoia de a atrage finanțări pentru obiectivele de investiții ale acestor companii, sau la obiectivul de dezvoltare a pieței locale de capital, inclusiv prin consolidarea Bursei de Valori București.

De fapt, listarea unor companii nu alimentează veniturile bugetului general consolidat, ci reprezintă o operațiune financiară (below the line), prin care putem plăti în contul serviciului datoriei publice, dar care nu conduce la reducerea deficitului bugetar curent.

În esență, vânzarea de active pentru satisfacerea unor nevoi bugetare curente ar trebui privită ca soluție de tip last resort. În prezent, România are nevoie de măsuri structurale, care să corecteze dezechilibrele bugetare nu doar în 2025, ci și pe termen lung. Trebuie să ne preocupe măsurile cu impact permanent, nu soluțiile de tip one-off, care apoi își epuizează efectul și nu contribuie la consolidarea fiscală durabilă.

Pe de altă parte, deși discutabilă, asumarea de către stat a unui rol productiv în economia de piață, prin intermediul companiilor publice, are o motivație complexă, mai degrabă strategică decât economică, care transcende logica profitului acționarului privat. De aceea, orice analiză privind listarea companiilor de stat, mai ales în domenii sensibile sau strategice, trebuie să pornească de la rațiunile specifice fiecărui sector sau companie.

Problema este aceea că, în prezent, marea majoritate a companiilor de stat nu par să funcționeze ca vectori de competitivitate, inovare sau integrare regională/europeană. Cu unele excepții notabile, acestea rămân captive unor modele de guvernanță ineficientă: generează arierate, depind de subvenții, beneficiază de excepții și reglementări speciale, iar toate acestea distorsionează piața și reduc stimulentele investiționale în economie.

În luna aprilie a fost adoptată, prin Legea nr. 48/2025, Politica publică de proprietate privată a statului. Conform acesteia, până în trimestrul al doilea al anului viitor, cel puțin alte trei companii publice active în sectoare de interes strategic ale economiei din România ar trebui să facă obiectul listării pe piața reglementată. Totodată, companiile de stat care înregistrează pierderi sau sunt inactive vor trebui restructurate sau desființate, în logica elementară a eficienței economice și a responsabilității administrative.

8. Reducerea aparatului bugetar și tăierea sporurilor sau beneficiilor – sunt măsuri care pot aduce economii reale? De unde pot fi făcute economii în planul cheltuielilor?

În ultimele luni, s-a discutat intens despre reducerea cheltuielilor prin disponibilizări și intervenții asupra grilelor salariale din sectorul public. Însă, adeseori, în dezbaterea publică lipsește prezentarea cifrelor care stau, concret, în spatele acestor discuții.

Ponderea cheltuielilor de personal în PIB este de sub 10%, și dintre cei 1,3 milioane angajați din sectorul public, cam două treimi lucrează în educație, sănătate, ordine și siguranță publică, apărare, justiție. Iar în privința sporurilor, legea privind salarizarea în sectorul bugetar prevede o limită generală de 30% raportat la bugetul fiecărui ordonator de credite. Dacă această limită fost depășită, trebuie verificat atent mecanismul care a permis depășirea și intervenit acolo.

Problema de fond este că ritmul de creștere a cheltuielilor de personal nu a fost corelat cu nevoile generale de finanțare ale bugetului public. Este justificat să vrei să atragi expertiză în administrație și în serviciile publice, sau să vizezi obiective sociale privind categoriile vulnerabile. Însă este pe contrasensul oricărui raționament economic să o faci pe datorie, fără preocuparea de a te asigura că aceste decizii sunt sustenabile financiar.

De asemenea, este vehiculată tăierea unor investiții finanțate din bugetul național. Pe termen scurt, cheltuielile de capital pot oferi un anumit spațiu de ajustare bugetară, însă momentul ajustării îngustează semnificativ acest spațiu. Multe proiecte sunt contractate, cu lucrări în derulare, ceea ce restrânge posibilitatea reducerii acestui tip de cheltuieli.

În privința investițiilor aferente programelor naționale, în anul 2024 cheltuielile de capital au crescut spectaculos, cu 68% față de anul precedent, până la 65 miliarde lei. Pentru anul curent este prevăzută o alocare bugetară de puțin peste 50 de miliarde lei, aceasta fiind anvelopa din care se pot identifica eventuale economii, prin reevaluarea unor proiecte de rang secund în planul efectelor de antrenare.

Pe termen mediu, însă, soluția profundă vizează regândirea modelul bugetar al României din perspectiva eficacității, pe bază de criterii obiective și reducând la maximum creșterea discreționară a cheltuielilor publice. Este limpede că modelul administrativ al României trebuie modernizat și adaptat exigențelor economiei și societății digitale.

Sunt de părere că România va avea mult de câștigat dacă vor exista ambiția și consensul necesar pentru o reorganizare administrativ-teritorială modernă, nu doar pentru a realiza economii bugetare și a crește eficiența actului administrativ, ci ca factor instituțional de convergență și dezvoltare regională la nivel de țară.

9. Ce ar trebui să însemne, în opinia dvs., o reformă fiscală modernă și echilibrată, care să asigure în același timp consolidare, stimulare economică și echitate socială?

Este evident faptul că situația bugetară actuală, deși dificilă, poate fi privită și ca oportunitate de regândire profundă a sistemului fiscal-bugetar al României. Este un sistem care, de-a lungul deceniilor, a evoluat mai degrabă inerțial decât prin reforme calibrate și care, foarte probabil, și-a atins limitele în materie de reziliență și eficacitate.

Dar nu consider că putem face totul dintr-o dată, în actuala rundă decizională. În prezent, suntem precum în cazul unei nave avariate, al cărei echipaj trebuie mai întâi să astupe găurile, pentru ca nava să rămână pe linia de plutire, și abia apoi să fie restabilită direcția de navigație și viteza de croazieră.

Pe termen scurt, adică odată cu instalarea noului Guvern și prin rectificarea bugetară din următoarele săptămâni, prioritatea zero trebuie să fie recâștigarea controlului asupra execuției bugetare. Avem nevoie de un pachet consistent de măsuri care să recâștige credibilitatea României în rândul investitorilor, al organismelor europene și agențiilor de rating. Însă aceste intervenții trebuie stabilite în logica unor obiective pe termen mai lung.

Pe termen mediu, este nevoie ca autoritățile să implementeze serios reformele din Planul Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu. În ciuda rezervelor de încredere, Planul este actualmente principalul instrument de ajustare sustenabilă a deficitelor, negociat și asumat de România în relația cu Comisia Europeană.

O adevărată reformă fiscală trebuie să creeze, în mod predictibil, premisele echilibrării soldului activității de funcționare. Cu alte cuvinte, finanțarea cheltuielilor curente ar trebui integral asigurată din veniturile fiscale. În plus, cheltuielile cu investițiile ar trebui astfel reașezate încât să evităm risipa ori investițiile la care putem pune ghilimele, având ca prioritate absorbția fondurilor europene cu efect multiplicator ridicat.

Reformele ar trebui să respecte principiul impunerii echitabile, să evite distorsiunile de politică fiscală, să asigure claritate și stabilitate legislativă, și să conducă la îmbunătățirea administrării fiscale. De altfel, obiectivele și etapele sunt evidențiate în cadrul jaloanelor aferente PNRR și avem nevoie de seriozitate maximă pentru realizarea acestora.

Făcând abstracție de situația bugetară actuală, pentru că avem nevoie de puterea de a privi dincolo de problema deficitului bugetar, consider că România a atins un prag de maturitate economică ce ne-ar putea permite să facem saltul către un nou nivel de ambiție și viziune de dezvoltare. Însă pentru aceasta este nevoie de regândirea modelului de politici publice, asigurând consecvent disciplina financiară și responsabilitatea fiscală.

10. În final, luând în considerare faptul că deficitul bugetar este acum problema critică a României, cum vedeți rezolvarea profundă și sustenabilă a problemei deficitului?

Dacă ne uităm puțin în istoria finanțelor publice, realizăm că deficitul bugetar a devenit aproape o constantă structurală a guvernanței economice contemporane. Începând cu jumătatea secolului al XX-lea, situația finanțelor publice în marea majoritate a țărilor a consemnat permanentizarea deficitelor și a datoriilor. Așa s-a ajuns ca, în cazul multor țări, datoriile publice să depășească 100% din PIB sau chiar 200% din PIB în cazul Japoniei.

De aceea, pentru a vorbi despre soluții profunde, trebuie să înțelegem cu adevărat problema deficitului bugetar, însă privind dincolo de reperele contabile ale deficitului – cheltuielile și veniturile bugetare. În esență, deficitul bugetar este o problemă de ordin instituțional, pentru a cărei înțelegere trebuie să invocăm stimulentele și constrângerile de ordin administrativ, politic și legal-instituțional în cadrul cărora deficitul apare.

Pe de o parte, deficitul reflectă o problemă de guvernanță economică, în contextul în care politicile economice au devenit în general tributare teoriilor lui Keynes, care insista pe rolul activist al cheltuielilor publice în susținerea creșterii economice. Pe de altă parte, deficitul reflectă o problemă de guvernanță politică, așa cum arătau Buchanan și Tullock, laureați Nobel cu teoria alegerii publice: în democrația modernă, politicienii obțin de regulă avantaje atunci când cheltuie mai multe fonduri, nu atunci când impun taxe. Și astfel, prin împletirea acestor factori instituționali, bugetele naționale sunt construite preponderent pe deficit, în timp ce excedentele bugetare sunt privite mai degrabă ca anomalii ale finanțelor publice sau ca șanse ratate de dezvoltare pentru țara în cauză.

Consider că două sunt mijloacele prin care putem contracara creșterea deficitelor bugetare: regulile și educația.

Regulile fiscale sunt esențiale, așa cum cele impuse prin Tratatul de la Maastricht, care prevăd încadrarea într-un deficit de 3% din PIB. Este însă de discutat cât de eficient a funcționat această regulă, prin prisma Procedurii de Deficit Excesiv și a sancțiunilor aferente. Cu multe decenii în urmă, exponenții Public Choice Theory invocau necesitatea ca regulile fiscale să fie ridicate la nivel de prevederi constituționale, pentru ca bugetele cu deficite excesive să fie declarate neconstituționale, în ciuda susținerii parlamentare.

Totodată, așa cum am arătat în repetate rânduri, educația economică sănătoasă, atât în rândul cetățenilor, cât și la nivelul decidenților, va conduce la creșterea calității politicilor publice și la reducerea tentațiilor populismului economic. Oamenii trebuie să știe lecția de bază a economiei, că nimic nu este gratis, și că beneficiile sau deficitele de azi constituie nota de plată sau datoria de mâine, pe care cineva trebuie să o plătească.

180.000 de joburi au fost postate pe iajob.ro în primul an de la lansare. Nevoia de angajare imediată a făcut ca aplicările să fie făcute prin telefon sau Whatsapp

0

Peste 180.000 de joburi au fost disponibile, în primul an de la lansare, pe iajob.ro, platforma de locuri de muncă lansată de eJobs.ro și dedicată candidaților care își doresc să se angajeze rapid, fără a mai trece prin pașii tradiționali ai unui proces de recrutare, precum crearea unui CV sau aplicarea fără a avea un contact direct cu angajatorul. 

„Vedem tot mai mulți candidați care au nevoie urgentă de un loc de muncă sau care vor să grăbească procesul de angajare, mai ales în condițiile în care 2025 a fost, până acum, cel puțin, un an în care a crescut durata de așteptare de la momentul aplicării până la momentul în care candidații primesc răspuns de la angajatori. Atunci când tot acest proces se întinde pe o perioadă mai mare de câteva luni, adesea apare un sentiment firesc de frustrare. De aceea, candidații își doresc să aibă acces direct și imediat la angajatori prin aceleași mijloace pe care le folosesc și în comunicarea de zi cu zi, în viața personală, respectiv telefon sau whatsapp”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Orașele mari rămân cei mai activi angajatori, astfel încât cele mai multe joburi au venit din partea angajatorilor din București, Cluj – Napoca, Timișoara, Ploiești, Pitești, Oradea, Brașov și Iași. Pentru că nu doar circuitul de aplicare, ci și cel de recrutare este mult simplificat și permite contactul direct între candidați și recrutori, inclusiv angajatorii foarte mici, din orașe de provincie au început să posteze anunțuri. Majoritatea se află în căutare de candidați pentru poziții entry level și blue collar (pentru cei care nu au studii superioare), dar și de muncitori calificați și necalificați.

Din numărul total de joburi postate până acum, 54% se adresează candidaților care au liceul absolvit, 23% celor care au studii superioare, 22% muncitorilor necalificați și aproximativ 1% absolvenților de master sau celor care au studii doctorale. Cele mai multe anunțuri vin din partea angajatorilor din retail, horeca, turism, transport – logistică sau industria alimentară. 

Legat de comportamentul lor de aplicare, 43,8% dintre aplicări s-au făcut prin telefon, 23,8% prin Whatsapp și 31% prin email. „Dincolo de aceste date, mai observăm un element interesant, legat de orele la care obișnuiesc să aplice. Cea mai mare parte a aplicărilor este făcută în intervalul orar 11.00 – 13.00, mulți dintre candidații care și lucrează folosind pauza de masă în acest scop. Tot legat de comportamentul lor de aplicare, vorbim despre o categorie de candidați care sunt foarte sensibili la salariu și care caută să afle ce salariu ar putea câștiga înainte să aplice. Cu toate acestea, doar 27% dintre anunțuri au salariul afișat în descriere”, punctează Bogdan Badea.

Academia de Studii Economice din Bucureşti urcă pe locul 201-300 în clasamentul „Times  Higher Education Impact Rankings 2025”

0

ASE se situează pe locul 201–300, la nivel global, comparativ cu 401-600 în ediția 2024.  Clasamentul din 2025 include 2318 universități din întreaga lume. ASE obține un scor de 80,1  puncte din 100, poziționându-se pe locul 2 la nivel național, dintre cele 25 de universități din  Romania prezente în clasament. 

Criteriile în funcție de care sunt evaluate instituțiile de învățământ superior în clasamentul „Times  Higher Education Impact Rankings” au la bază cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) ale  ONU incluse în Agenda 2030. Pentru fiecare dintre ODD raportate, ASE se clasează după cum  urmează:  

• ODD 1 Fără sărăcie: locul 90 din 1267 instituții;
• ODD 4 Educație de calitate: locul 301-400 din 1975 instituții; 
• ODD 5 Egalitate de gen: locul 31 din 1559 instituții;  
• ODD 8 Muncă decentă și creștere economică: locul 101-200 din 1350 instituții; 
• ODD 9 Industrie, inovație și infrastructură: locul 301-400 din 1156 instituții; 
• ODD 10 Inegalități reduse: locul 401-600 din 1261 instituții; 
• ODD 17 Parteneriate pentru obiective: locul 101-200 din 2389 instituții. 

Poziționarea universității în top 300 global reconfirmă angajamentul Academiei de Studii  Economice din București față de sustenabilitate, echitate și impact social și reflectă eforturile  susținute de raportare, parteneriat și implicare instituțională ale ASE. Clasarea meritorie la ODD 5  (locul 31) și ODD 1 (locul 90) subliniază contribuția ASE la promovarea egalității și combaterea  sărăciei.  

Clasamentul complet și metodologia de realizare a ierarhiei universităților pot fi consultate aici – www.timeshighereducation.com/impactrankings. 

Universitatea din București prima universitate din România conform Times Higher Education Impact Rankings 2025

0

UB, pe locul 3 în lume la impactul și contribuția la obiectivul „Egalitatea de gen”

Universitatea din București (UB) este prima universitate din România și pe locul 93 la nivel mondial conform Times Higher Education Impact Rankings 2025, unul dintre cele mai cunoscute clasamente din spațiul academic internațional, care evaluează universitățile cu cea mai mare implicare în activități specifice dezvoltării durabile.

Este pentru prima dată când o universitate din România se situează în primele 100 de universități în clasamentul general Times Higher Education Impact Rankings 2025.

La nivel național, dintre cele 25 de universități incluse în clasament, Universitatea din București, care se află pe primul loc, este urmată de trei universități membre ale Consorțiului Universitaria: Academia de Studii Economice din București (201 – 300), Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (401 – 600) și Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (401 – 600).

Universitatea din București, în primele 3 universități din lume pentru impactul și contribuția la obiectivul „Egalitatea de gen”

Criteriile în funcție de care sunt evaluate instituțiile de învățământ superior în acest clasament au la bază cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă ale Organizației Națiunilor Unite (ONU) incluse în Agenda 2030. Metodologia de clasificare ia în calcul pentru fiecare instituție punctajele pentru primele trei cel mai bine poziționate obiective, la care se adaugă, în mod obligatoriu, „Obiectivul 17 – Parteneriate pentru realizarea obiectivelor”. Pentru ediția din acest an, Universitatea din București a raportat pentru 9 dintre cele 17 obiective. În cazul a șapte dintre cele nouă Obiective raportate, Universitatea din București se află pe prima poziție la nivel național. Este vorba despre „Obiectivul 4 – Educație de calitate”, „Obiectivul 5 – Egalitate de gen”, „Obiectivul 8 – Muncă decentă și creștere economică”, „Obiectivul 10 – Inegalități reduse”, „Obiectivul 11 – Orașe și comunități durabile”, „Obiectivul 16 – Pace, justiție și instituții eficiente”. Acestora li se adaugă „Obiectivul 17 – Parteneriate pentru realizarea obiectivelor”, unde rezultatele universităților din România, afișate în ordine alfabetică, poziționează Universitatea din București și Academia de Studii Economice din București pe primul loc la nivel național și în intervalul 101 – 200 la nivel internațional.

Scorul cel mai bun obținut de Universitatea din București este pentru „Obiectivul 5 – Egalitate de gen”, unde, conform Times Higher Education Impact Rankings 2025, instituția ocupă locul 3 la nivel mondial.

„Această poziționare excepțională în top 100 mondial la nivel general pentru implicarea în activități de dezvoltare durabilă și top 3 pentru egalitatea de gen reconfirmă misiunea Universității din București de a fi un spațiu al excelenței, al incluziunii și al responsabilității sociale. Este o recunoaștere a eforturilor susținute ale întregii comunități academice și o încurajare să continuăm prin educație și cercetare, construcția unui viitor sustenabil pentru societatea românească și pentru întreaga lume. Acest rezultat nu este doar un motiv de mândrie, ci și un angajament reînnoit de a acționa în mod concret pentru reducerea inegalităților, promovarea echității, protejarea mediului și consolidarea parteneriatelor care produc schimbare reală. Universitatea din București va rămâne un actor activ și responsabil în transformarea educației și a societății, în România și dincolo de granițele ei”, declară rectorul Universității din București, prof. univ. dr. Marian Preda.

De asemenea, Universitatea din București se regăsește între primele 25 de universități din lume pentru „Obiectivul 4 – Educație de calitate” și între primele 36 universități din lume pentru „Obiectivul 16 – Pace, justiție și instituții eficiente”.

 „Obiectivul 11 – Orașe și comunități durabile” poziționează Universitatea din București între primele 83 de universități din lume, în timp ce pentru „Obiectivul 8 – Muncă decentă și creștere economică”, Universitatea din București se situează în clasamentul Times Higher Education Impact Rankings 2025 pe poziția 84.

Nu în ultimul rând, Universitatea din București este situată în intervalul 101 – 200 pentru „Obiectivul 1 – Fără sărăcie”, în intervalul 301 – 400, alături de Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, pentru „Obiectivul 10 – Inegalități reduse” și în intervalul 401 – 600, pentru „Obiectivul 3 – Sănătate și bunăstare”.

Prin această performanță fără precedent, Universitatea din București își reconfirmă statutul de lider al învățământului superior din România dovedind că este un partener academic prestigios la nivel internațional. Clasarea în primele 100 de universități din lume în domeniul dezvoltării durabile reflectă consecvența cu care UB promovează valori precum echitatea, responsabilitatea socială, educația de calitate și implicarea activă în viața comunității. Acest rezultat este totodată un angajament ferm pentru viitor: continuăm să construim o universitate ancorată în realitate, care răspunde și se adaptează nevoilor societății, deschisă și capabilă să răspundă provocărilor globale prin cunoaștere, colaborare și inovație.

Clasamentul complet, precum și metodologia de realizare a ierarhiei universităților în funcție de implicarea în activități specifice dezvoltării durabile, pot fi consultate aici.

CCIR continuă să medieze extinderea parteneriatului strategic româno-coreean în industria de apărare

0

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) continuă să faciliteze și să consolideze parteneriatul strategic cu Republica Coreea în sectorul industriei de apărare, prin medierea unor noi oportunități de investiții și colaborări bilaterale.

Astfel, în continuarea vizitei efectuate de președintele CCIR, dl Mihai Daraban, la Seul, în perioada 10-12 iunie 2025, o delegație coreeană formată din reprezentanții unora dintre cele mai puternice companii din industria de apărare din această țară, condusă de dl Byungro Choi, vicepreședintele Korea Defense Industry Association (KDIA) a efectuat o vizită la Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare Aerospațială Eli Carafoli (INCAS).

Vizita, organizată la propunerea CCIR, se înscrie în continuarea eforturilor Camerei Naționale de a media și, totodată, de a facilita procesul de identificare și selecție a industriilor și companiilor românești care se vor implica în subcontractarea unei serii complexe de lucrări și operațiuni pe care investitorii coreeni intenționează să le implementeze în România, în industria apărarii. De asemenea, rolul asumat de CCIR este acela de a asigura un ritm susținut și adecvat, în ceea ce privește procesul de eliberare a avizelor necesare îndeplinirii graficului de investiții propus.

Nu în ultimul rând, întâlnirea de astăzi desfășurată la INCAS are și caracter pregătitor pentru Forumul economic Romania-Korea Defense Industry Day care va fi găzduit de CCIR, în data de 19 iunie a.c., eveniment ce va pune față în față reprezentanții industriei de apărare românești cu omologii sud-coreeni, facilitând, astfel, dezvoltarea unor parteneriate concrete și durabile.

Murmur și Promenada Mall lansează evenimentul Sample Sale dedicat eleganței contemporane

0

Brandul românesc de îmbrăcăminte MURMUR, în parteneriat cu Promenada Mall, lansează un eveniment special de tip Sample Sale, desfășurat sub forma unui Pop-Up Store rafinat. Acesta va avea loc în perioada 19-22 iunie, între orele 12:00 și 20:00, la etajul 1 al centrului comercial, în spațiul alăturat magazinului oficial MURMUR. 

Pe parcursul celor patru zile, pasionații de modă vor putea descoperi o selecție rafinată de piese de colecție, prototipuri și produse recent lansate – toate disponibile la prețuri speciale, cu reduceri de până la 70%.

„Ne dorim să oferim o experiență completă – nu doar o ocazie de shopping, ci o celebrare a feminității, stilului personal și relației pe care o construim cu clientele noastre”, a declarat Andreea Bădală, fondatoarea și designerul MURMUR.

Evenimentul propune o experiență completă, iar printre activările speciale se numără:

  • Întâlnire cu designerul Andreea Bădală – joi, 19 iunie, de la ora 12:00, publicul va avea ocazia să o cunoască pe fondatoarea brandului.
  • Tombolă cu premii – orice vizitator care achiziționează produse în timpul evenimentului este înscris automat într-un giveaway cu premii precum Sculpt Bra Top sau un voucher de 2000 RON. Câștigătorul va fi anunțat duminică, 22 iunie, ora 20:00.
  • Cocktail lounge și activări zilnice – sesiuni de DJ set, băuturi și gustări, precum și activități tematice în fiecare zi a evenimentului.
  • Instalații vizuale, selfie wall și workshopuri dedicate comunității MURMUR – pentru o experiență interactivă și memorabilă.