CEC Bank listează astăzi, 20 decembrie, pe Piața Reglementată a Bursei de Valori București (BVB), o emisiune de obligațiuni în valoare de 300 de milioane de euro, de tip senior nepreferențiale, negarantate, eligibile pentru cerințe MREL, cu scadență în 2029. Dobânda este de 5,625% pe an iar obligațiunile au primit rating BB din partea Fitch. 

Emisiunea de obligațiuni, cu simbolul bursier CECRO29E, a fost lansată în cadrul programului MTN al CEC Bank în valoare de 1,5 miliarde de euro, fiind listată și la Bursa de Valori din Luxemburg în luna noiembrie a acestui an.

CEC Bank a mandatat Erste Group Bank A.G. și ING Bank N.V. ca Joint Bookrunners și Co-Aranjori ai emisiunii de obligațiuni, în timp ce BT Capital Partners a acționat în calitate de Co-Manager și de intermediar pentru listarea emisiunii de obligațiuni la BVB. Dentons a acționat în calitate de consultant juridic al CEC Bank, în timp ce Erste Group Bank A.G. și ING Bank N.V. au fost consiliate de Clifford Chance, prin birourile acestora din București și Frankfurt. 

 „Mulțumim tuturor partenerilor noștri care au făcut posibil succesul acestei tranzacții și apreciem în mod deosebit încrederea investitorilor în parcursul viitor al CEC Bank, care ne dorim să reconfirme permanent rolul asumat încă de la început în dezvoltarea economică a României. Strategia noastră în perioada următoare rămâne în continuare ambițioasă, centrată pe creștere organică în condiții de profitabilitate îmbunătățite, adaptându-ne modelul de afaceri pentru a răspunde în mod prompt și eficient  nevoilor clienților noștri. În acest context, prezența CEC Bank pe piețele de capital va fi recurentă în următorii ani, acestea urmând să joace un rol din ce în ce mai important în strategia noastră de finanțare”, a declarat Ionuț Lianu, Ofițer Șef Management Active și Pasive CEC Bank.

„Fiecare listare a unei emisiuni de obligațiuni la Bursa de Valori București de către o instituție financiar – bancară reconfirmă parteneriatul sistemului bancar cu piața locală de capital. CEC Bank, instituție de referință în sectorul financiar-bancar al României, cu o istorie de 160 de ani, listează astăzi, la bursă, a 4-a sa emisiune de obligațiuni și confirmă angajamentul declarat odată cu ocazia primelor sale listări de obligațiuni din 2023 de a transforma CEC Bank într-o bancă atractivă pentru investitori, cu aplicarea principiilor de guvernanță corporativă”, a declarat Radu Hanga, Președintele Bursei de Valori București.  

„Listarea emisiunii de obligațiuni a CEC Bank de astăzi este prima astfel de operațiune demarată de o instituție financiar-bancară în acest an la bursă. CEC Bank ne este partener în dezvoltarea pieței locale de capital prin decizia de a lista la bursa locală emisiunile sale recente de obligațiuni și, de asemenea, începând cu acest an, ediția BVB Arena, programul nostru dedicat antreprenorilor, este «Powered by» CEC Bank. Vă felicit pentru interesul ridicat pe care investitorii instituționali internaționali și locali l-au arătat față de această nouă emisiune de obligațiuni și ne dorim să vedem listate la bursă și viitoarele emisiuni de obligațiuni ale CEC Bank”,  a declarat Adrian Tănase, CEO Bursa de Valori București. 

„Succesul unei emisiuni internaționale de obligațiuni este definit de mai mulți factori tehnici: gradul de suprasubscriere, prețul final și evoluția acestuia în piața secundară, precum și distribuția investitorilor. De asemenea, contextul economic care influențează percepția de risc asupra țării, sectorului și, în final, a emitentului, joacă un rol important în determinarea distanței dintre realizări și așteptări. În aceste condiții, suntem în fața unei listări a unei emisiuni de succes din partea unei instituții de referință pentru istoria și viitorul financiar-bancar al României, care își creează propriul drum în piața de capital și care livrează investitorilor randamente atrăgătoare”, a declarat Daniela Secară, CEO BT Capital Partners.

Emisiunea de obligațiuni asigură conformarea cu cerințele de reglementare MREL și sprijină planurile de dezvoltare generală a Băncii, reconfirmând statutul CEC Bank de emitent regulat pe piețele internaționale de capital. Obligațiunile emise de CEC Bank în 2022 și 2023, simbol CECRO25 și CECRO25E, în valoare totală de peste 650 de milioane de lei și CECRO28E, în valoare de 281,9 milioane euro sunt, de asemenea, listate la BVB.

Dl. Marcel Ciolacu, Președinte PSD
Dl. Ilie Bolojan, Președinte PNL
Dna. Elena Lasconi, Președinte USR
Dl. Kelemen Hunor, Președinte UDMR
Dl. Varujan Pambuccian, Deputat

Stimată Doamnă,
Stimați Domni,

Salutăm faptul că, în contextul actual, forțele politice pro-europene și pro-democratice au reușit să inițieze un dialog cu privire la programul de guvernare al României pentru 2025 și anii următori.

Vă prezentăm în cele ce urmează o serie de propuneri care, în opinia noastră, pot contribui atât la consolidarea echilibrului fiscal bugetar, cât și la stimularea muncii eficiente și a investițiilor, respectiv la dezvoltarea României pe baze moderne și durabile.

În acest moment dificil, nu ne putem permite soluții temporare care să agraveze situația fiscală pe termen mediu și scurt.

Așadar, considerăm că este imperios necesar ca orice măsuri adoptate să respecte următoarele principii:

1. Sarcina fiscală justă și echitabilă
Impozitele și contribuțiile sociale obligatorii trebuie stabilite în mod rezonabil, fără excepții și privilegii, ținând cont doar de mărimea veniturilor, și nu de tipul acestora. Legislația fiscală trebuie să încurajeze munca eficientă și investițiile!

2. Toleranța zero la evaziune
Măsurile legislative adoptate trebuie să descurajeze practicile comerciale ilicite și să elimine oportunitățile de fraudă create prin lege!

3. Informatizare cu sens / digitalizare orientată spre rezultate
Procesul de informatizare trebuie să aibă efectul de a reduce eforturile de declarare și conformare voluntară ale contribuabililor, dar și de a eficientiza procesul de administrare fiscală. Digitalizarea trebuie să aducă beneficii reale pentru toți cei implicați și nu doar costuri suplimentare pentru contribuabili și ANAF!

Prezentăm, mai jos, o serie de măsuri concrete care trebuie și pot fi adoptate în următoarele săptămâni, și care au vocația de a servi atât creșterii veniturilor la buget, cât și nevoii de a crea un cadru fiscal favorabil dezvoltării prin muncă eficientă și investiții, mai ales în actualul context economic.

1. Impozitul pe profit

Propunerile vizează creșterea competitivității României prin crearea unui climat propice investițiilor:

i) Păstrarea cotei de impozit pe profit de 16% care este una competitivă și respectă cerințele UE de a fi de cel puțin 15%. Revizuirea acelor măsuri care măresc artificial baza de calcul a impozitului pe profit, făcând ca rata reală de impunere să fie semnificativ mai mare.

ii) Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA 1%) introdus în anul 2024 prin Legea nr. 296/2023, deoarece are un impact negativ asupra tuturor sectoarelor de activitate, unele fiind sever afectate. Din datele noastre, cele mai afectate sectoare sunt:

◦ sectorul auto, care are probleme semnificative generate de politicile publice și de concurența masivă a Chinei. În România, sectorul auto (producția de autoturisme și componente) este o industrie esențială fiind cel mai mare producător industrial, ce contribuie semnificativ și la exporturi. IMCA 1% face ca rata efectivă de impozit să fie semnificativ mai mare de 16%, ajungând până la 100% și – din păcate – în unele cazuri, majorând pierderea fiscală a producătorilor, amplificându-le problemele cauzate de piață și generând risc de închidere a unor capacități de producție în Romania.

◦ sectorul distribuției de mărfuri, în care marea majoritate a companiilor au capital românesc, deci nu poate exista suspiciunea că profitul ar fi redus artificial prin prețuri de transfer. Acest sector este afectat suplimentar și de o măsură recent aprobată prin HG nr. 1393/2024 (deja atacată de contribuabili în procedură prealabilă, urmând procese în instanță) prin care IMCA 1% se calculează inclusiv la accizele incluse în prețurile de achiziție/vânzare.

Păstrarea IMCA 1% va face imposibilă atragerea de investiții noi și determină reducerea dimensiunii companiilor existente prin reorganizări, astfel încât cifra de afaceri să rămână sub pragul de 50.000.000 euro/an. Or, pentru a putea concura eficient pe plan regional, România are nevoie de consolidarea companiilor sale și nu de fărâmițare pentru a evita plata unui impozit nociv. În plus, dezavantajează companiile care au optat pentru măsura excelentă introdusă în 2020, și anume, consolidarea fiscală.

iii) Eliminarea impozitului suplimentar pentru companiile din sectorul petrol și gaze (ICAS 0,5% din cifra de afaceri), mai ales în contextul în care comercianții angro și cu amănuntul de combustibili (indiferent de cifra de afaceri) au fost incluși în acest sector. Aplicarea pe lanțul de comercializare (producători/ comercianți angro/ comercianți cu amănuntul) a ICAS 0,5% (care mai e și nedeductibil la calculul impozitul pe profit!) va genera creșterea prețurilor la benzină și motorină, inflație generalizată în toate sectoarele economice și va duce la creșterea costului vieții pentru toți cetățenii României.

iv) Reevaluarea sistemului de facilități fiscale pentru activitățile de cercetare-dezvoltare astfel încât acordarea acestora să fie condiționată de înregistrarea și valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală în România, stimulând integrarea rezultatelor în economia națională.

v) Indexarea amortizării fiscale a mijloacelor fixe cu inflația, pentru a stimula investițiile.

O astfel de măsură ar permite investitorilor să-și recupereze investiția în mod corect și ar da încredere acestora că Guvernul României promovează măsuri care să stimuleze și nu să descurajeze investițiile noi. Măsura apare cu atât mai necesară cu cât inflația este și se așteaptă să fie în continuare la un nivel ridicat.

vi) Majorarea la 10 ani a perioadei de recuperare a pierderilor fiscale, pentru a compensa măsura recuperării pierderii în limita a 70 % din profit. Această măsură are impact bugetar zero în următorii 5 ani, dar este necesară pentru a compensa limitarea introdusă în 2024, reducerea de la 7 ani la 5 ani a perioadei de recuperare a pierderilor în acest context fiind complet nejustificată.

vii) Eliminarea limitării deductibilității dobânzilor la 1.000.000 euro pentru dobânzile plătite de companii către bănci sau pentru leasing financiar. Această limitare afectează companiile mari care derulează investiții mari sau care au nevoi semnificative de finanțare a capitalului de lucru. În plus, nedeductibilitatea dobânzilor la debitor coroborată cu impozitarea acestora la creditor generează o situație de dublă impunere, în totală contradicție cu toate recomandările OCDE. Limitarea deductibilității poate fi păstrată pentru finanțările externe intra-grup, ca măsură de evitare a erodării bazei de impunere în România.

viii) Deductibilitate integrală a provizioanelor pentru creanțe incerte (facturi emise și neîncasate în 30 de zile de la termenul de plată), coroborată cu nedeductibilitatea cheltuielilor cu facturi neachitate în termen de 30 zile de la scadență pentru debitor.

O astfel de măsură ar fi neutră din punct de vedere bugetar, însă este o măsură necesară pentru a asigura echitatea impunerii. Considerăm că este inadmisibil ca Statul să favorizeze companiile rău-platnice (prin deducerea unor cheltuieli neachitate) în dauna companiilor care produc și vând bunuri și servicii, suportă costurile asociate acestor vânzări (inclusiv cu proprii angajați) și – suplimentar, trebuie să suporte și impozitul pe profit aferent sumelor neîncasate.

ix) Eliminarea obligației de a întocmi dosarul prețurilor de transfer pentru tranzacțiile între companii afiliate cu sediul în România, mai ales în cazul companiilor românești care fac parte dintr-un grup fiscal.

Regulile privind prețurile de transfer au fost concepute de OCDE pentru a combate transferul profiturilor din țări cu impozit pe profit mare în țări cu impozit pe profit mic sau zero. În cazul tranzacțiilor între companii afiliate românești acest lucru nu se poate întâmpla, un cost mai mare/mic pentru compania care achiziționează translatându-se într-un profit mai mic/mare pentru compania care vinde. Ambele fiind în România, rezultatul pentru buget este neutru, obligația de a întocmi dosarul prețurilor de transfer fiind inutilă din punctul de vedere al veniturilor bugetare, generând doar un cost suplimentar pentru companii. Aceasta concluzie este cu atât mai evidentă în cazul companiilor ce fac parte din același grup fiscal.

2. Impozitul pentru microîntreprinderi

Acest regim fiscal a fost introdus încă din anul 2002 ca alternativă de impunere simplificată pentru companiile cu maxim 9 angajați și venituri ce nu depășeau 100.000 euro/an și a funcționat bine până în 2017. Ridicarea pragului la 1.000.000 euro și eliminarea restricției cu privire la consultanță și management au transformat regimul fiscal simplificat într-un instrument de planificare fiscală (foarte) agresivă, acesta fiind de altfel și motivul pentru care Comisia Europeană insistă pentru respectarea prevederilor din PNRR și limitarea în continuare a acestuia.

Propunem revenirea la regimul inițial, eventual cu ajustarea plafonului la o valoare rezonabilă care să țină cont de inflație. Considerăm ca un astfel de plafon ar fi în prezent de 1.000.000 lei (200.000 euro).

3. Impozitul pe venit și contribuțiile sociale obligatorii

Cu titlu prealabil, reținem următoarele:

• Cota unică este un sistem de impunere a veniturilor care a produs rezultate excelente:

◦ prin prisma echității impunerii persoanelor fizice (proporțional cu câștigul, fără a sancționa performanța prin impunere progresivă),
◦ pentru buget (cota unică de 16% a generat în perioada 2007 – 2017 venituri fiscale cu aproximativ 20% mai mari decât s-au obținut în perioada 2000 – 2004 prin aplicarea cotelor progresive de 18 – 40%, adică 3,34% PIB vs. 2,8% PIB),
◦ prin costuri de administrare semnificativ mai mici decât costul administrării cotelor progresive.

• Cota unică trebuie întărită, nu înlocuită cu un sistem de impunere progresiv care la noi s-a dovedit a fi un fiasco;

• CAS și CASS

◦ nu sunt impozite, chiar dacă ele sunt incluse în Codul fiscal și sunt calculate ca procent din venituri.
◦ sunt contribuții în schimbul cărora contribuabilul primește contraprestații (asigurarea de pensii, asigurarea de sănătate).
◦ sunt bazate pe solidaritate între cetățeni (asigurarea de sănătate îl costă mai mult pe cel cu venituri mai mari, deși serviciile sunt aceleași) sau pe solidaritate inter-generațională (oamenii activi plătesc CAS acum pentru a asigura plata pensiilor în schimbul promisiunii statului că vor primi, cândva, pensie calculată pe baza sumelor cu care au contribuit în perioada activă).

Pe cale de consecință, considerăm că includerea CASS în impozitul pe venit este o mare eroare, chiar dacă ideea a fost inclusă într-un studiu elaborat de Banca Mondială pentru Guvernul României. O astfel de măsură este complet inoportună pentru România, la fel cum inoportune considerăm a fi și recomandările privind introducerea cotelor progresive sau renunțarea la reținerea la sursă a impozitului pe venit (aceasta din urmă fiind o recomandare pe care o considerăm foarte periculoasă dat fiind impactul asupra veniturilor bugetare curente!).

• Impozitarea progresivă a marilor averi, este o idee extrem de periculoasă care riscă să destabilizeze sistemul financiar prin migrarea masivă a activelor deținute de investitori în afara României, trebuie abandonată de urgență!

În acest context, vă propunem următorul pachet de soluții bazate pe convingerea noastră fermă că sarcina fiscală totală (impozit pe venit, CAS, CASS) trebuie să depindă doar de mărimea veniturilor și nu de tipul lor:

• menținerea cotei unice de impozit pe venit, fără excepții! Eliminarea scutirilor de impozit pentru angajații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară!

• eliminarea impozitului de 1% pentru câștigurile de pe bursă și a scutirii de impozit pe câștigurile din criptomonede. Baza de impunere pentru operațiunile cu criptomonede trebuie calculată în mod similar câștigurilor de pe bursă, reglementarea actuală nu poate fi aplicată;

• plafonarea bazei de calcul al CAS pe suma veniturilor totale realizate din muncă (salarii, activități independente, drepturi de autor, contracte de activitate sportiva) la un nivel rezonabil, de maxim 6 salarii minime pe lună/72 salarii minime/an. În mod corespunzător, rezultă și plafonarea numărului de puncte de pensie, măsură ce contribuie la sustenabilitatea pilonului I de pensii;

• plafonarea bazei de calcul al CASS la același nivel de 6 salarii minime pe lună/72 salarii minime pe an, pe suma tuturor veniturilor și scăderea deducerii personale și din baza de calcul al CASS, nu numai din baza de calcul al impozitului pe salarii, măsură ce ajută la reducerea sarcinii fiscale totale pentru salariile mici

• introducerea unor măsuri eficiente privind impozitarea sumelor care nu pot fi justificate, precum cele propuse în septembrie 2016: stabilirea unui moment zero la care toți contribuabilii cu un patrimoniu net semnificativ (> 1.000.000 euro) să depună o declarație inițială de patrimoniu + scurtă perioadă de conformare voluntară (3 luni) cu plata impozitului pe venit + cotă majorată de impozit (70%) pentru sumele ce ulterior nu pot fi justificate. Legislația din prezent pur și simplu nu funcționează! Din 2011 de când a fost introdusă, costurile de administrare (salarii inspectori, etc) au depășit de cel puțin 5 ori (!!!) sumele colectate;

• introducerea de reguli privind transparentizarea în scop fiscal a sumelor ”parcate” de rezidenți români în paradisuri fiscale (a se vedea: OCDE: CFC Rules focused on the UBO) ;

Implementarea unui astfel de pachet ar asigura:

• creșterea conformării voluntare ;

• eliminarea tentației actuale de a masca veniturile din salarii (sarcină fiscală totală de 41,5%) sub alte forme de venituri, semnificativ mai puțin fiscalizate;

• eliminarea aplicării multiple a CASS pentru mai multe tipuri de venituri (10% neplafonat pentru salarii, 10% plafonat la 5 salarii minime/lună pentru venituri din activități independente, 10% plafonat la 2 salarii minime pentru venituri din chirii, dividende, dobânzi, câștiguri de capital, alte venituri);

• reducerea cheltuielilor de administrare, controalele pentru verificarea încadrării veniturilor într-una sau alta din categorii slab fiscalizate (ex. activități dependente vs. activități independente) nemaifiind necesare (sarcina fiscală nu va mai depinde de tipul venitului).

• nu în ultimul rând, aplicarea acestui set de măsuri ar ridica presiunea exercitată de Comisia Europeană pentru modificarea reglementărilor privind microîntreprinderile, deoarece acestea și‑ar pierde complet atractivitatea pentru planificare fiscală agresivă.

În ceea ce privește cotele, considerăm că ele pot rămâne la nivelul actual, dar ar fi preferabil să se revină la situația anterioară anului 2018:

• Cota unică – 16%;

• CAS – 21%;

• CASS – 9%.

În cazul în care veți opta pentru acest pachet de soluții, impozitul pe dividende ar trebui stabilit astfel încă să contribuie la întărirea cotei unice, calculat astfel încât impozitul pe profit + impozitul pe dividende = 16% din profit (0 impozit pe dividend pentru dividendele provenite din profituri impozitate cu 16% sau mai mult, 16% pentru dividende provenite din profituri neimpozitate). În caz contrar vom reveni la dubla impunere cu cota unică a dividendelor (16% impozit pe profit + 16% impozit pe dividende).

Avantajul este reprezentat de o reducere a impactului bugetar generat de plafonarea bazei de calcul al CAS, CASS la veniturile mai mari de 6 salarii minime / lună.

O astfel de abordare, pe lângă avantajele de natură bugetară și al reducerii costurilor de conformare/administrare, al descurajării neconformării, prezintă și marele avantaj al așezării pe baze morale, echitabile a sarcinii fiscale, eliminând subminarea principiului solidarității prin tot felul de excepții/privilegii, toți cetățenii devenind egali în fața legii – așa cum de altfel prevede și Constituția.

4. TVA

Cu titlu preliminar:

• România are, de departe, cel mai mare GAP (GAP = partea care nu se colectează din TVA-ul teoretic colectabil, luând în considerare și cotele reduse). Conform ultimului studiu publicat de Comisia Europeană, în 2021 România a înregistrat un GAP de 36,7% (8,96 miliarde euro), fiind singura țară din UE care a înregistrat creștere consecutivă a GAP-ului în cei 4 ani anteriori (de la 32,7 în 2018 la 36,7% în 2021) în contextul în care, în aceeași perioadă, media GAP-ului în UE a scăzut de la 11,2% în 2018 la 5,3% în 2021.

• Începând din 2022, România a introdus o serie de măsuri de digitalizare clamate ca fiind în scopul reducerii acestui GAP. Sisteme precum RO e-Factura, RO e-Transport, RO e-Sigiliu, RO e-TVA au fost introduse rapid și fără consultări, cu costuri semnificative pentru contribuabili, care în mod evident au și protestat de nenumărate ori cu privire la efectele măsurilor și, mai ales, la lipsa totală de consultări.

• În acest moment, cu excepția RO e-Factura B2C (care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2025), toate sistemele menționate sunt operaționale. Nu avem studii actualizate în ceea ce privește efectul acestor măsuri asupra GAP-ului de TVA, dar putem trage concluzii analizând evoluția încasărilor nete din TVA:

• 6,71% PIB în 2021 (GAP 36,7% => VTTL = 10,6% PIB);
• 6,67% PIB în 2022;
• 6,56% PIB în 2023;
• 6,64% / 6,8% PIB în 2024 (6,64% estimarea noastră, pe baza execuției la 10 luni; 6,8% estimarea Guvernului prezentată Comisiei Europene).

• Din analiza acestor cifre se vede că încasările din TVA în 2024 nu numai că nu se apropie de VTTL (TVA teoretic colectabil) de 10,6% din PIB (6,64% din PIB), dar sunt mai mici chiar decât cele din 2021, când nu aveam implementate niciunul dintre sistemele „RO e-…”, ceea ce confirmă că semnalele de alarmă trase de noi au fost corecte. RO e-DEGEABA!

• Dacă ținem cont și de faptul că în 2023 și, mai ales în 2024, am avut creșteri de TVA la foarte multe produse și servicii prin restrângerea sferei de aplicare a cotei de TVA de 5% sau a celei de 9%, dar și de faptul că, în această perioadă consumul intern a înregistrat creșteri semnificativ mai mari decât creșterile PIB (deci ponderea consumului intern în PIB a crescut), rezultatele par încă și mai dezastruoase, ceea ce întărește afirmația de mai sus: RO e-DEGEABA.

• Suntem pe un drum greșit, drum care este și foarte costisitor!

• Și mai îngrijorător este că, din planul de ajustare pe 7 ani a deficitului prezentat Comisiei Europene, evoluția încasărilor din TVA este următoarea:

• 6,8% din PIB în 2024 și 2025;
• 7,3% din PIB în 2026 și 2027;
• 7,5% din PIB în 2028 – 2031.

Observăm că Ministerul Finanțelor nici măcar nu își propune să reducă GAP-ul de TVA și să se apropie de VTTL 10,6% PIB (posibil 11% PIB urmare a creșterilor de cote și a ponderii consumului intern în PIB), acest plan devenind astfel o declarație de neputință a MF/ANAF în fața marilor evazioniști! Cum e posibil să acceptam această situație?

• Nu avem o structură a GAP publicată de MF/ANAF, dar conform declarațiilor ministrului de resort, 35% din GAP provine din frauda carusel (fraudă în legătură cu achiziții intracomunitare), 30% din insolvențe (TVA colectat de la consumatori și neplătit la buget), 15% din evaziune (nedeclarare), restul de 20% nefiind specificat. Aceste cifre ne arată de ce niciunul dintre sistemele „RO e-” nu aveau cum să determine creșterea colectării: problemele principale (65% GAP, aprox. 6 mld euro in 2021) sunt legate de neplata TVA (fraudă mare), pe când sistemele introduse au vizat doar supra-declararea (s-a ajuns la situația inacceptabilă ca ANAF să primească aceeași factură în 4 sisteme diferite!).

Față de cele expuse mai sus, propunerile noastre sunt următoarele:

• introducerea taxării inverse generalizate în B2B, pentru toate facturile mai mari de 5.000 euro (25.000 lei), fără TVA, similar cu regimul aplicabil din 2017 la vânzările de telefoane mobile și computere, regim introdus prin aplicarea QRM urmare a unor fraude masive în comerțul cu astfel de echipamente. România poate cere – și nu avem niciun motiv să credem că o astfel de cerere ar fi respinsă de Comisie – să aplice acest sistem de colectare al TVA (la capătul lanțului, în B2C);

• eliminarea completă a RO e-Transport și RO e-TVA. Sunt absolut degeaba, doar generatoare de costuri pentru contribuabili, de costuri de administrare pentru ANAF. RO e-Transport este o „fabrică” de amendat contribuabilii onești, cel mai probabil același lucru urmând a se întâmpla și cu RO e-TVA;

• revizuirea din temelii a RO e-Factura și RO e-Case de marcat, primul fiind în prezent incomplet (nu include și nici nu poate include facturile emise pentru export / livrări intra-comunitare) și deci în imposibilitatea de a oferi în timp real informațiile necesare administrării fiscale eficiente;

Este important de subliniat că taxarea inversă generalizată:

• elimină complet frauda carusel și TVA pierdut prin insolvențe (de multe ori frauduloase), prin faptul că elimină, în cea mai mare parte, cash flow-ul în B2B (banii care nu circulă nu pot fi furați!).

• elimină în cea mai mare parte rambursările de TVA, ceea ce implică atât reducerea costurilor de finanțare pentru contribuabili, cât și reducerea semnificativă a costurilor de administrare. Aproximativ 50% din numărul total al inspectorilor fiscali lucrează pentru a soluționa cererile de rambursare ale contribuabililor, peste 95% din sumele solicitate la rambursare fiind confirmate. Aceștia, odată eliberați de o astfel de sarcină, vor putea fi direcționații pentru controale cu sens în ceea ce privește evaziunea, dar și pentru a asigura servicii de asistență a contribuabililor;

• elimină distorsiunile concurențiale între companiile din România și cele din UE (din UE poți cumpăra fără plata TVA, din România nu, deci trebuie să pre-finanțezi TVA până îl compensezi sau îl primești la rambursare).

5. Accize

Nu avem propuneri în ceea ce privește reglementarea sau nivelul accizelor armonizate. Recomandăm însă:

– analizarea GAP-ului de colectare a accizelor la alcool, acesta fiind (conform estimărilor proprii) mai mare chiar decât GAP-ul la TVA;

– analiza eficienței introducerii accizelor nearmonizate pentru băuturi nealcoolice îndulcite. Este posibil ca sumele colectate să fie depășite de costurile de administrare.

6. Impozite și taxe locale

6.1 Impozitul pe clădiri

Sistemul de impunere reglementat prin OG nr. 16/2022 nu poate fi – pur și simplu – implementat!

Propunem revizuirea sistemului actual, care este deja funcțional, după cum urmează:

– limitarea la două categorii, respectiv rezidențial/nerezidențial;

– calcularea valorii de impunere la fel cum se calculează în prezent valoarea impozabilă la clădirile cu destinație rezidențială deținute de persoane fizice (valoare fixă/mp, stabilită în funcție de tipul construcției, suprafața, rangul localității și zona în cadrul localității).

– diferențierea între cele două categorii să fie făcută doar prin cotele de impunere;

– stabilirea de către consiliile locale a cotele de impunere pentru ambele categorii între un minim și un maxim. Lipsa limitei maxime (eliminată prin OG 16/2022) pune în pericol toate business-urile din România, prin crearea unui cadru de reglementare extrem de impredictibil ce face imposibilă bugetarea multianuală.

6.2 Impozitul pe autoturisme

– revizuirea integrală. Până la revizuire, eliminarea scutirilor/ reducerilor excesive pentru mașini electrice/ hibride.

În încheiere, dorim să subliniem că orice măsuri fiscale ați adopta, ele vor fi degeaba dacă nu veți lua măsuri de scădere a cheltuielilor statului, anul 2024 fiind cel mai bun exemplu, în care, deși au fost majorate aproape toate impozitele, iar sumele colectate la buget au fost semnificativ mai mari, deficitul de 5 % PIB pe care a fost Construit Bugetul a ajuns să depășească 8,5 % PIB.

Vă mulțumim și vă asiguram de întregul nostru suport și de întreaga noastră disponibilitate în susținerea și implementarea măsurilor propuse.

• Gabriel Biriș, Fondator The Tax Institute, expert în fiscalitate
• Ruxandra Jianu, Fondator The Tax Institute, expert în fiscalitate
• Ana Bobircă, Fondator The Tax Institute, Conferențiar universitar, Academia de Studii Economice din București
• Roxana Voicu-Dorobanțu, Conferențiar universitar, Academia de Studii Economice din București

Despre The Tax Institute

Suntem Asociația The Tax Institute, persoană juridică română de drept privat, non-guvernamentală, non-profit și independentă, și dorim să contribuim la adoptarea unor măsuri de politică fiscală în beneficiul tuturor – al mediului de afaceri, al organismelor statului român, al societății în ansamblul ei.

Asociația The Tax Institute este o echipă de profesioniști cu experiență extensivă în domenii precum avocatura de afaceri, consultanța în fiscalitate, mediul academic și societatea civilă. Avem în comun înțelegerea profundă a faptului că demersul legislativ trebuie să se bazeze pe informație și analiză a contextului socio-economic, în așa fel încât o viziune funcțională, realistă, a unui viitor solid, să devină posibilă.

Ne propunem ca, bazat pe experiența noastră profesională, ca dealtfel și pe bunele practici observate în alte state, să contribuim cu analize temeinice și studii făcute de experți în legislație și finanțe la implementarea politicilor fiscale bine fundamentate, coerente și eficiente, care să asigure dezvoltarea României prin stimularea investițiilor și a muncii productive.

Link-ul scrisorii

Articol preluat de pe FoodBiz.ro

Mai bine de jumătate (39 din 67) dintre companiile analizate de KPMG în cel mai recent studiu – „Sistemul de remunerare – Remunerarea conducătorilor din cadrul companiilor listate”, oferă o formă de remunerație variabilă pentru directorii executivi, în ușoară creștere față de anii anteriori. 

Remunerația variabilă joacă un rol esențial, contribuind atât la motivarea, cât și la stimularea performanței directorilor executivi, în vederea atingerii obiectivelor strategice ale organizației. De asemenea, studiul mai arată că salariile conducătorilor din companiile listate la Bursă au urcat la un nou nivel în 2023, cu o creștere de 26% la vârful remunerației CEO, față de 2022. Spre deosebire de anii precedenți, cel mai mare salariu, atât pentru CEO, cât și pentru CFO, este acordat într-o companie din indicele BET (cele mai tranzacționate companii la Bursă).

2024 a fost al treilea an în care companiile listate la Bursa de Valori București au avut obligația de a publica detalii în legătură cu remunerațiile conducătorilor. Studiul KPMG a vizat o analiză a pachetelor acordate de companiile listate membrilor consiliilor de administrație, precum şi directorilor executivi, în cazul sistemului unitar de administrare, respectiv membrilor consiliilor de supraveghere, precum şi directoratului, în cazul sistemului dualist de administrare, analizând toate componentele pachetului de remunerare conform rapoartelor publicate în anul 2024, pentru remunerația acordată în 2023. 

Studiul a constatat că salariul (remunerația fixă) la nivel de CEO din companiile analizate s-a situat între 48.000 RON și 3.138.366 RON anual. Dacă suma minimă acordată unui CEO este similară celei de anul trecut, cea maximă a crescut cu aproximativ 26%. De notat că, în cazul remunerației maxime oferite CEO-ului, companiile care au acordat-o în cei doi ani de analiză sunt diferite. 

Aceleași tendințe de creștere le întâlnim și la salariile primite de directorii financiari (CFO), unde se observă o majorare a limitei superioare a remunerației fixe – 1.863.535 RON, în timp ce limita inferioară a scăzut – 41. 297 RON.  Pe de altă parte, dintre cei 13 directori financiari ai companiilor BET analizați, 9 se situează în prima jumătate a clasamentului.

În general, salariul primit de către directorii executivi este corelat cu dimensiunea companiei (remunerația crește odată cu mărimea ei), însă doar ca tendință, nu și ca regulă, existând abateri și situații excepționale. Companiile parte din BET – cele mai tranzacționate companii de la Bursă, care au făcut parte din analiza KPMG, plătesc, în general, o remunerație proporțională cu dimensiunea companiei.

Mădălina Racovițan, Partener Consultanță Fiscală, Head of People Services, KPMG în România, afirmă: „Comparativ cu anii anteriori, se înregistreză o ușoară creștere a numărului companiilor care oferă remunerație variabilă, peste jumătate incluzând această componentă în pachetul de remunerare, ceea ce este un semn pozitiv, dar există încă loc pentru îmbunătățire. Introducerea unei componente variabile in pachetele de remunerare a executivilor, bine corelată cu indicatori de performanță, ar putea contribui la crearea unor sisteme mai echilibrate și eficiente. Aceasta ar permite corelarea recompenselor cu performanta individuala si a companiei, stimulând astfel eforturi concentrate pe atingerea obiectivelor strategice.”

Planurile de stimulente pe termen lung (LTIP) reprezintă un instrument important pentru alinierea intereselor managementului cu cele ale acționarilor, oferind de asemenea beneficii semnificative, prin stimularea performanței și promovarea unei dezvoltări sustenabile a companiilor. Deși se observă o tendință de creștere a implementării acestor scheme, numărul companiilor care le adoptă rămâne modest, ceea ce subliniază oportunitatea încă insuficient valorificată de a utiliza aceste instrumente pentru a consolida performanța organizațională. 

Cu toate că ESG (Environmental, Social, and Governance) este recunoscut ca un standard esențial pentru evaluarea performanței corporative și este integrat pe scară largă în strategiile globale, studiul KPMG relevă că integrarea ESG în politicile de remunerare ale companiilor listate la BVB rămâne limitată. Doar 18 companii (din 71) menționează aspecte legate de ESG în politicile lor de remunerare, evidențiind necesitatea unei integrări mai ample pentru a alinia mai eficient obiectivele de sustenabilitate și responsabilitate corporativă.

În privința conducătorilor neexecutivi, ponderea companiilor care acordă remunerații variabile a scăzut de la 30% la 25%. Or, conform bunelor practici, structura de remunerare pentru această categorie de conducători ar trebui să excludă componentele variabile, asigurând astfel independența și obiectivitatea în procesul decizional și prevenind potențiale conflicte de interese. Totuși, fiecare companie își ajustează politica de remunerare în funcție de specificul și nevoile proprii.

Studiul  oferă o analiză detaliată și practică a tendințelor în remunerarea conducătorilor companiilor listate, constituind un  reper important în definirea strategiilor de remunerare. Este esențial, însă, ca aceste informații să fie integrate cu o analiză specifică industriei și contextului individual al fiecărei organizații pentru luarea unor decizii optime.

• Preocupări majore: peste două treimi dintre respondenți (70%) au indicat rezultatul alegerilor politice ca fiind cea mai importantă preocupare, urmată de creșterea costului vieții și mersul economiei
• Economisire și sustenabilitate: majoritatea românilor au declarat că au grijă să nu irosească mâncare (89%) și vor să facă economii (79%)
• Pesimism în creștere: românii sunt mai pesimiști în 2024 comparativ cu 2023, 67% dintre respondenți considerând că situația economică se va înrăutăți, o creștere cu 7 puncte procentuale față de anul precedent

Peste jumătate dintre respondenți (56%) sunt preocupați de creșterea costurilor pentru energie electrică, gaz și apă. Accesul la asistență medicală de calitate (54%) și posibilitatea de a găsi un loc de muncă (52%) sunt alte preocupări importante. De asemenea, 48% din respondenți sunt îngrijorați de creșterea impozitelor și a costului alimentelor, iar 40% cred că nu vor putea cumpăra o casă în viitorul apropiat.

Majoritatea tinerilor cu vârste între 18 și 30 de ani sunt cel mai îngrijorați că nu vor putea cumpăra o locuință fără ajutor financiar. Surprinzător, 81% dintre tinerii între 18 și 24 de ani sunt extrem de preocupați de rezultatul alegerilor politice, iar 83% sunt îngrijorați de creșterea costului vieții. În ceea ce privește evoluția economiei naționale, 68% dintre respondenții între 51 și 65 de ani sunt îngrijorați de viitorul acesteia.

Georgiana Iancu, Partener, coordonator al practicii de Impozite indirecte și liderul sectorului de Retail şi Produse de Consum, EY România, a rezumat astfel concluziile studiului EY Consumer Index derulat în perioada noiembrie-decembrie a acestui an: „În 2024, starea de pesimism a românilor s-a accentuat, atât în ceea ce privește situația financiară personală, cât și economia națională. Dacă în 2023, principala îngrijorare era legată de creșterea prețurilor și a costului vieții din cauza inflației, în 2024, 70% dintre respondenți sunt preocupați de rezultatele alegerilor politice, considerate determinante pentru economia României. Alte îngrijorări majore includ creșterea costului vieții (68%) și mersul economiei (61%)”.  

Principalele tendințe de consum în 2024 

În 2024, românii manifestă o atenție sporită pentru a nu irosi mâncarea, procentul celor care adoptă acest comportament crescând semnificativ de la 80% anul trecut, la 89%. De asemenea, 61% dintre respondenți nu simt nevoia de a fi la curent cu ultimele tendințe în modă, iar 58% preferă să repare lucrurile în loc să le înlocuiască. Cât privește mărcile, 39% dintre respondenți consideră că mărcile nu sunt foarte importante în deciziile lor de cumpărare.

În ceea ce privește reducerea cheltuielilor, accesoriile de modă (68%), electronicele de consum (59%) și jucăriile sau gadgeturile (58%) sunt principalele categorii vizate. În contrast, îmbrăcămintea, încălțămintea și produsele de frumusețe și cosmetice sunt mai puțin vizate pentru economisire. 

În timp ce respondenții cu vârste sub 30 de ani doresc să își reducă achizițiile pentru a economisi bani, cei din categoria de vârstă de peste 51 de ani tind să cumpere mai puțin, raționalizându-și nevoile de consum.

Comparativ cu anul trecut, mai mulți respondenți intenționează să adopte o atitudine mai prudentă față de consum și să își reducă cheltuielile. Totuși, în anumite domenii, estimările consumatorilor arată că acest lucru nu va fi posibil, din cauza creșterilor anticipate ale costurilor, în special pentru energie (57%), alimente proaspete (38%) și îmbrăcăminte-încălțăminte (23%). În plus, respondenții prevăd cheltuieli mai mari pentru vacanțe și sărbători (41%), activități recreative (27%) și cadouri sau donații caritabile (26%).

Reducerea cheltuielilor vizează categorii precum mobilier sau electrocasnice (43%), gustări și snacks-uri (41%), mâncare de la restaurant (39%), articole de lux (39%) sau echipamente sportive (32%). 

Consumatorii sunt din ce în ce mai deschiși să cumpere produse marcă proprie oferite de retaileri din categoriile de alimente proaspete (64%), îngrijirea casei și a gospodăriei (53%) și alimente ambalate (51%). În contextul creșterii generale a prețurilor, 62% dintre respondenți consideră că produsele marcă proprie îi ajută să economisească bani. Totuși, interesul pentru îmbrăcăminte, încălțăminte și accesorii marcă proprie a retailerilor a scăzut semnificativ, de la 36% anul trecut la doar 26% în prezent. 

Aproape două treimi dintre respondenți (64%) au observat că unele mărci au redus dimensiunile pachetelor, menținând însă prețurile constante sau chiar crescându-le. Acest fenomen, cunoscut sub denumirea de shrinkflation, influențează percepția consumatorilor. În acest context, interesul pentru evenimentele de cumpărături, precum Black Friday sau Valentine’s Day a crescut, atingând 60% în acest an, comparativ cu 51% anul trecut. Aceasta sugerează o dorință mai mare de a profita de reduceri și oportunități de economisire.

Cumpărăturile exclusiv online au câștigat popularitate, fiind preferate de 50% dintre respondenți în timpul ultimului eveniment major de reduceri, cu o creștere de 4% față de anul anterior. La ultimul mare eveniment de cumpărături, majoritatea respondenților (32%) au declarat că au cheltuit aproximativ la fel ca în anii anteriori; totuși, 27% au raportat cheltuieli mai mari, iar 24% au cheltuit mai puțin. 

Pentru perioada sărbătorilor și vacanțelor din decembrie și ianuarie, 39% dintre respondenți se așteaptă să cheltuiască aproximativ la fel ca anul trecut, iar 37% prevăd cheltuieli mai mari. 

Pesimism generalizat

Românii manifestă, în general, un nivel ridicat de pesimism, această trăsătură fiind evidențiată în numeroase studii sociale și economice. Este pentru prima dată în ultimii trei ani când sondajul anual EY România relevă clar capitolele la care respondenții au bifat, în proporții semnificative, opțiunea „îngrijorat”. 

Două treimi (67%) dintre respondenți se tem că situația economică se va înrăutăți, ceea ce reprezintă o creștere de 7% față de anul precedent. În ceea ce privește locurile de muncă, 60% dintre respondenți estimează că situația va rămâne neschimbată în 2024, ceea ce sugerează așteptări scăzute privind îmbunătățirea pieței muncii. De asemenea, în 2024, peste jumătate dintre respondenți (59%) se declară extrem de îngrijorați de conflicte și războaie externe.

„Așteptările privind creșterile de taxe și impozite, inflația în ascensiune, deficitul bugetar care depășește limitele acceptate de Uniunea Europeană și majorarea constantă a prețurilor la produsele de bază contribuie la un climat tot mai îngrijorător. Toate aceste aspecte, coroborate cu tensiunea specifică unui an electoral, vin să explice pesimismul accentuat resimțit de români”, concluzionează Georgiana Iancu.

România a implementat mecanismul de sprijin Contracte pentru Diferență (CfD) pentru a susține tehnologii cu emisii reduse de carbon, iar prima licitație a reprezentat un succes. Aceasta a atins obiectivul de aproximativ 1,5 GW de capacitate instalată, cu 1.096 MW energie eoliană onshore și 432 MW energie solară.

Principalele aspecte privind prima licitație:

• 47 de oferte au fost declarate eligibile pentru etapa de evaluare financiară, dintre care 21 au fost declarate câștigătoare;
• Conform mecanismului CfD, prețurile maxime de exercitare nu au putut depăși valorile de: 78 EUR/MWh pentru energia solară și 82 EUR/MWh pentru energia eoliană onshore;
• Prețuri medii ponderate estimate de exercitare în cadrul licitației: 51 EUR/MWh pentru energia solară și 65 EUR/MWh pentru energia eoliană.

În ciuda succesului acestei prime licitații, sectorul energiei regenerabile din România continuă să fie precaut, deoarece unele formulări din contractul CfD sunt mai puțin încurajatoare decât păreau inițial.

Cel mai recent comentariu al EPG analizează, pe scurt, schema de sprijin CfD din România și evidențiază principalele preocupări ale industriei. Autorii Nadia Maki și Radu Dudău prezintă o serie de incertitudini, cum ar fi lipsa unei metodologii finale, aprobate de ANRE, privind stabilirea prețului de referință,  indexarea prețului de exercitare cu indicele prețurilor de consum (IPC), dreptul statului de a rezilia unilateral contractul CfD și faptul că realizarea racordării la rețea de transport este lăsată în responsabilitatea ofertanților.

Comentariul complet poate fi citit aici.

În 2024, prețul chiriilor a crescut cu 15% față de anul precedent, conform raportului anual realizat de Storia – platforma de imobiliare lansată de OLX. Continuând trendul din 2023, apartamentele cu două camere au rămas cele mai căutate, iar luna august a fost perioada în care cei mai mulți români au căutat chirie. Storia lansează datele despre evoluția chiriilor în 2024, incluse în Rezumat de Storia, un raport anual care își propune să aducă mai multă transparență pe piața imobiliară, oferind informații despre cum au evoluat prețurile, care sunt cele mai căutate proprietăți, care sunt orașele cu cele mai accesibile prețuri sau cu cele mai ridicate prețuri, dar și multe alte date importante despre cum a arătat anul 2024 pe piața imobiliară.

„Anul 2024 a adus schimbări interesante pe piața chiriilor – prețurile au crescut, în medie, cu 15% față de anul anterior, Cluj-Napoca fiind cel mai scump oraș. Un aspect notabil a fost că Iașiul a devenit orașul în care proprietățile s-au închiriat cel mai rapid, lăsând Bucureștiul pe locul 2. Comparând piața chiriilor cu piața de achiziții, observăm că românii au manifestat un interes mai mare pentru achiziții decât pentru chirii. Deși contactările pe piața chiriilor au crescut, această creștere a fost mai moderată față de piața de achiziții, unde numărul contactărilor a crescut cu 43%”, a declarat Monica Dudău, Senior Marketing Manager Storia & OLX Imobiliare.

Piața chiriilor în 2024: Prețuri, tranzacții rapide și preferințe în căutări

Prețurile chiriilor au crescut cu 15% în 2024 față de anul 2023. Astfel, prețul mediu de cerere al unei garsoniere a ajuns la 324 de euro/lună (+13% față de 2023), iar un apartament cu două camere a ajuns la 493 euro/lună (+12%). Apartamentele cu trei camere au înregistrat o creștere de 11% față de anul anterior, având un preț de cerere de 616 euro/lună, în medie. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate pentru apartamentele cu patru camere, unde prețul mediu a fost de 1.111 euro/lună, marcând o creștere de 23% față de 2023.

Cluj-Napoca rămâne în topul orașelor cu cele mai scumpe chirii, având un preț mediu de cerere de 585 de euro/lună, urmat de București, unde chiria medie a fost de 565 de euro/lună. Sectorul 1 al Capitalei rămâne cel mai scump sector, unde chiria medie a fost de 765 de euro/lună, urmată de Sectorul 2 unde prețul solicitat pentru o chirie a fost de 601 euro/lună. Prețurile din Sectoarele 3 și 5 au fost relativ similare, cu prețuri medii de 511 euro/lună, respectiv 516 euro/lună. În Sectorul 4 prețul mediu a ajuns la 466 de euro/lună, iar Sectorul 6 din București a avut cel mai mic preț mediu solicitat – 471 euro/lună. 

Pe locurile următoare în topul orașelor se situează Brașov, cu o chirie medie de 507 euro/lună și Constanța, cu 500 de euro/lună. În Iași, chiria medie a fost de 427 euro/lună, în Sibiu de 425 euro/lună, iar în Timișoara – 405 euro/lună. În contrast, cele mai prietenoase prețuri pentru închiriere s-au găsit în Drobeta-Turnu Severin, unde prețul mediu a fost de 238 de euro/lună. Cea mai mare creștere de prețuri a fost înregistrată la Galați, (+21%), iar cea mai mică în Ploiești (+5%). În același timp, oferta a scăzut cu 10% față de anul trecut.

Anul 2024 a adus o creștere a contactărilor pe platformă, interacțiunile dintre chiriași și proprietari crescând cu 6%. Vizualizările paginilor cu anunțurile imobiliare au scăzut cu 1% față de anul trecut. Așadar, deși utilizatorii navighează mai puțin între aceste anunțuri, par mai hotărâți să închirieze. În plus, contactările au crescut și pentru case (+13%) și spații comerciale (+12%). 

Apartamentele cu două camere au rămas cele mai căutate tipuri de apartamente pentru închiriere (59%), la fel ca anul precedent. Pe locul doi s-au aflat apartamentele cu trei camere (38%), iar pe locul trei, garsonierele (18%). Procentajele totalizează mai mult de 100% deoarece mulți chiriași caută combinații de număr de camere, nu doar apartamente cu un anumit număr de camere. Aceasta indică o tendință clară: românii devin din ce în ce mai interesați de proprietăți mai spațioase. Luna august a fost perioada de vârf pentru căutările de apartamente de închiriere, o tendință obișnuită pe piața imobiliară, având în vedere apropierea începutului anului universitar. Alte luni populare pentru căutările de chirii au fost lunile septembrie și iulie. Dacă în 2023 cele mai rapide tranzacții aveau loc în București, în 2024 Iașiul a devenit orașul cu cele mai rapide închirieri, iar Bucureștiul a coborât pe locul al doilea. Dintre orașele mari ale României, proprietățile se închiriază mai lent în Timișoara.

Cea mai scumpă proprietate rezidențială închiriată pe Storia a fost o vilă din Piața Presei, București, cu un preț de cerere de 12.000 de euro pe lună. Ideală pentru o firmă, vila are 24 de camere, o curte de 1.600 mp, parcare subterană, lift și acces facil către zona de Nord și centrul orașului. O altă proprietate închiriată prin Storia, la fel de scumpă (12.000 de euro), a fost o casă situată în Cotroceni, la doar două minute de stația de metrou Eroilor. Clădirea, cu trei etaje și o suprafață totală de 600 mp, este organizată pe 130 mp pe fiecare nivel, plus o terasă la ultimul etaj. De asemenea, cea mai vizualizată proprietate rezidențială a fost un apartament cu două camere, decomandat, într-o zonă liniștită din Bacău, care avea un preț de cerere de 250 de euro/lună.  

Anul acesta, cadourile de Crăciun se cumpără cu fondurile din economii (53%), nu cu bani împrumutați (5%)

Ecourile celui mai mare eveniment comercial al finalului de an – Black Friday – s-au stins și românii se pregătesc intens de sărbătorile de iarnă, în condițiile în care doi din cinci români (44%) spun că alocă bugete mai mici anul acesta pentru cumpărăturile de sezon pentru că inflația le afectează finanțele personale și ale familiei. 

Revolut, care are peste 4 milioane de clienți în România, a vrut să afle ce planuri au românii pentru cadourile de Crăciun și ce bugete pregătesc pentru acestea. Compania de cercetare Dynata a fost din nou partenerul alături de care banca digitală a realizat această cercetare care s-a derulat în octombrie 2024. 

Cum ultimii ani au fost marcați de multe evenimente imprevizibile și unii dintre concetățenii noștri au început să fie mai atenți cu banii lor, majoritatea românilor apelează la economii pentru a-și pregăti bugetele necesare cadourilor de Crăciun (53%), arată studiul Revolut și Dynata. Atât bărbații, cât și femeile au dat același răspuns în proporții similare (53% vs 52%), în legătură cu intențiile legate de bugetele pentru darurile de sărbători. Doar 32% dintre respondenții la studiul Revolut au spus că se folosesc exclusiv de fondurile deținute în cont pentru a achiziționa cadourile de sărbători, fără să fie nevoie să economisească sau să se împrumute. Aceeași cercetare ne arată că cei care iau în calcul un împrumut pentru darurile din tolba Moșului reprezintă doar 5% dintre respondenți. În același timp, studiul a mai scos la iveală că un procent important de respondenți (11%) se decid în ultimul moment de unde vor lua bugetul pentru cadourile de Crăciun. 

Există, totuși, unele diferențe notabile după vârstă în privința surselor de finanțare a cadourilor de Crăciun. Cei mai tineri (18-24 de ani) tind mai degrabă să strângă bani (65%), cei din segmentele de vârstă medie (35-54 de ani) contează mai degrabă pe lichiditățile de care dispun (33%), în timp ce românii din categoria 45-54 de ani au cea mai ridicată rată de răspuns în favoarea împrumuturi (6%). 

Câți bani pun deoparte și cât împrumută românii pentru cadourile de Crăciun? 

Dacă ne uităm la românii care și-au făcut deja un plan financiar pentru cadourile de sărbători, studiul ne arată cei mai mulți (22%) s-au orientat spre un buget economisit de 500 de lei, 12% între 750-1.000 de lei, iar 10% între 500-750 de lei. Găsim, totuși, și 9% dintre respondenți care economisesc în acest scop chiar peste 1.000 de lei. În privința împrumuturilor, 2% au spus că vor împrumuta până la 1.000 de lei, iar alți 2% între 500-1.000 de lei. 

Generațiile se poziționează diferențiat și față de nivelul bugetelor economisite sau împrumutate. Generația Z preferă să economisească sume mai mici, de până în 500 de lei (36%), milenialii pun deoparte bugete mai consistente, de peste 1.000 de lei (11%), Gen X are cel mai mare procent de respondenți care se împrumută până la 1.000 de lei (5%). Diferențe apar și între cele două sexe – bărbații pun deoparte sume mai mari decât femeile (27% dintre respondenții bărbați economisesc peste 750 de lei, în timp ce 27% dintre femei economisesc sub 500 de lei). 

Tendința spre economisire este confirmată și de datele interne ale Revolut. Conform datelor analizate în formă agregată și anonimizată de către banca digitală, unul din patru conturi de economii în lei deschise de clienții români a fost creat după 1 octombrie 2024, iar soldul total a crescut cu 20% de la aceeași dată până la jumătatea lunii noiembrie. 

În februarie 2024, Revolut a lansat Conturile de economii instant, clienții Revolut putând obține până la 4,25% dobândă brută anuală la depozitele în lei deschise în conturile de economii oferite direct în aplicație de Revolut Bank UAB. Conturile de economii sunt accesibile la orice oră pentru depuneri sau retrageri, iar dobânda se acumulează zilnic, produsul fiind disponibil pentru toate planurile Revolut (cu dobândă diferențiată în funcție de tipul de plan deținut).   

Cum arată cadoul de Crăciun preferat? 

Experiențe, obiecte, bunuri de lux, bani? Studiul Revolut a aflat și ce și-ar dori românii să găsească sub brad, în dimineața Crăciunului. Pentru doi din cinci români (41%), cadourile preferate sunt îmbrăcămintea, accesoriile și produsele electronice/ electrocasnice. Totuși, pe poziția a doua, cu 26% se află cadourile în bani, care să le permită respondenților să își cumpere ceea ce își doresc ei. Pe poziția a treia, cu 14%, figurează experiențele (călătorii, cursuri, concerte). 6% dintre respondenți nu își doresc nimic, iar 3% au răspuns cu „nu știu” la această întrebare. 

Preferințele în funcție de sex ne arată că femeile sunt mai practice și vor mai mult decât bărbații să primească daruri în bani (27% vs. 24%), în timp ce bărbații sunt net în favoarea cadourilor constând în obiecte diverse (vestimentație, accesorii, aparatură), cu 44% vs. 38%. 

Generația Z este categoric favorabilă cadourilor în bani (33%), în timp ce milenialii preferă darurile în produse diverse (48%), GenX își dorește experiențe mai mult ca alte generații (18%), iar seniorii (65+) au cele mai multe răspunsuri potrivit cărora nu își doresc nimic (12%). 

Care sunt experiențele preferate de români pentru cadourile de Crăciun? 

Studiul Revolut arată că șapte români din zece pun pe primul loc vacanțele și călătoriile (71%). Pe poziția a doua, la egalitate, se află concertele sau biletele la evenimente și voucherele la spa și centre de wellness (16%), iar pe poziția a treia, tot la egalitate, experiențele gastronomice sau biletele la spectacole și expoziții (9%). Românii își mai doresc și activități outdoor (7%), cursuri și ateliere pentru diverse hobby-uri (7%) sau mile aeriene (4%). 

Pentru multe dintre aceste dorințe, Revolut poate fi considerat ca un one-stop-shop unde românii pot găsi soluții pentru cadouri în bani, cu ajutorul transferurilor instant care pot fi însoțite și de gif-uri animate de sezon, dar și mile aeriene, prin Punctele Revolut, sau cazări și experiențe inedite în orice colț al lumii, cu Sejururi și Activități. 

„Scopul nostru este să devenim prima opțiune de bancă digitală care pune la dispoziția clienților tot ce le trebuie pentru a-și gestiona bugetul personal. În România, ambiția noastră se traduce în ecosistemul financiar creat, prin care punem laolaltă produse bancare clasice precum credite, conturi de economii, conturi curente și produse de lifestyle, disponibile din doar câteva apăsări de ecran, alături de alte beneficii și la costuri transparente”, a declarat Mariia Lukash, Head of Growth Revolut în Europa Centrală și de Est (CEE).

Trendyol anunță integrarea primului brand românesc pe platforma sa – produsele cosmetice Gerovital. Începând din această săptămână, clienții români vor avea acces la aproximativ 100 de produse pentru îngrijirea pielii și a părului din gama Gerovital, disponibile în secțiunea Beauty a platformei Trendyol. Oferta va fi extinsă treptat, ajungând la peste 200 de produse în viitorul apropiat. Mai mult, în prima parte a anului viitor, produsele Gerovital vor fi disponibile și pentru clienții Trendyol din alte piețe din regiunea CEE, inclusiv în Republica Cehă, Slovacia și Grecia.

Irem Yılandil, Head of International Expansion la Trendyol, a declarat: „Încă din momentul intrării pe piața din România, unul dintre obiectivele principale Trendyol a fost atragerea retailerilor și brandurilor locale pe platforma noastră, pentru a-i ajuta să se dezvolte pe plan local și să-și extindă prezența în alte piețe. Listarea Gerovital, un brand românesc emblematic, este un exemplu concret al acestui angajament. Suntem mândri să promovăm produse românești de calitate și să le aducem mai aproape de consumatorii din regiune”.

Susținută de tehnologii de ultimă generație, Trendyol a lansat aplicația sa în limba română în ianuarie 2024, aceasta înregistrând cea mai rapidă creștere din Europa Centrală și de Est și ajungând la o bază locală de 1,2 milioane de clienți, cu vânzări de peste 11 milioane de produse până în decembrie. Trendyol continuă să își dezvolte markeplace-ul pe plan local prin lansarea de noi categorii, precum cea de Beauty. Integrarea Gerovital subliniază angajamentul Trendyol de a oferi o selecție diversă și relevantă de produse și branduri autohtone clienților din România.

Pentru a celebra lansarea Gerovital, clienții din România pot beneficia de reduceri de până la 40% la întreaga gamă pe parcursul lunii decembrie.

Nuclearelectrica și consorțiul internațional Candu Energy Inc. o companie AtkinsRéalis, Ansaldo Nucleare, Canadian Commercial Corporation și Korea Hydro & Nuclear Power Co au semnat ceremonial contractul de Inginerie, Procurare și Construcție (EPC) pentru avansarea retehnologizării Unității 1 a CNE Cernavodă, în data de 19 decembrie 2024. Valoarea estimată a contractului este de 1,9 miliarde EUR, iar intrarea sa în vigoare este condiționată de aprobarea Adunării Generale a Acționarilor Nuclearelectrica și de aprobarea Guvernului Canadian.

În cadrul unei ceremonii speciale de semnare, în prezența șefului Cancelariei Prim-Ministrului, dl. Alexandru-Mihai Ghigiu, a ministrului energiei în România, dl. Sebastian Burduja, a E.S. dl. Rim Kap-soo, ambasadorul Republicii Coreea în România, E.S. dl. Gavin Buchan, ambasadorul Canadei în România și E.S. dna. Valeria Baistrocchi, chargé d’affaires ambasada Republicii Italiene în România, SN Nuclearelectrica, AtkinsRéalis, Ansaldo Nucleare, Canadian Commercial Corporation și Korea Hydro & Nuclear Power Co au marcat cea mai importantă etapă a proiectului de retehnologizare a Unității 1.

Domeniul principal de aplicare a contractului EPC constă în: elaborarea proiectului detaliat și a detaliilor de execuție, achiziționarea de echipamente și materiale, executarea lucrărilor de retubare și a lucrărilor de retehnologizare, precum și construirea infrastructurii necesare pentru proiectul de retehnologizare a Unității 1 a CNE Cernavodă.

„Investițiile în energie reprezintă o componentă esențială a viziunii Guvernului de a pregăti viitorul energetic curat și durabil. Felicit Nuclearelectrica pentru proiectul de retehnologizare a Unității 1 a Centralei nucleare de la Cernavodă și pentru întreg portofoliul de investiții, menite să contribuie la stabilitatea energetică a României”, a afirmat șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Alexandru-Mihai Ghigiu.

„România și-a asumat rolul de lider regional în domeniul energiei nucleare. Dorim să fim pionieri în dezvoltarea de reactoare de mici dimensiuni, deja am semnat contractul pentru studiul de fezabilitate, am reușit să semnăm contractul pentru construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, iar astăzi am semnat și contractul final pentru retehnologizarea Unității 1 de la centrala nucleară Cernavodă, pe care o vom putea exploata pentru încă 30 de ani.
Am reușit în ultimul an și jumătate să atragem finanțări nerambursabile de aproape 14 miliarde de euro și să respectăm deviza asumată: investiții, investiții, investiții. Felicit pe această cale conducerea Nuclearelectrica pentru munca depusă și pentru că am reușit împreună să deblocăm proiecte vitale pentru România, “a declarat Sebastian Burduja, ministrul energiei în România.

„Obiectivul retehnologizării Unității 1 a CNE Cernavodă este de a asigura funcționarea unității pentru un alt ciclu de viață în condiții de siguranță și eficiență economică. Pentru a atinge acest obiectiv, toate activitățile de pregătire și implementare a Proiectului de retehnologizare U1 se desfășoară în conformitate cu standardele de excelență și cu experiența internațională dobândită în urma retehnologizării altor unități nucleare CANDU la nivel global. Acesta este un proiect cheie care va prelungi durata de viață operațională a Unității 1 cu 30 de ani pentru a sprijini obiectivele de decarbonizare a României prin evitarea a încă 5 milioane de tone de emisii de CO2 anual. Suntem dornici să lucrăm cu parteneri de renume internațional care au contribuit istoric la performanța operațională actuală a Unităților 1 și 2 de la Cernavodă”, a declarat Cosmin Ghiță, Chief Executive Officer, Nuclearelectrica.

„Ultimele șapte reactoare CANDU construite în întreaga lume, precum și extinderea continuă a duratei de viață a 10 reactoare CANDU din Ontario, au fost realizate la timp și în conformitate cu bugetul. Fiind singura organizație care și-a asumat un rol principal în fiecare proiect de prelungire a duratei de viață a reactoarelor CANDU de până acum la nivel global, palmaresul nostru de neegalat în ceea ce privește respectarea termenelor, a costurilor, a siguranței și a performanțelor de calitate, împreună cu expertiza partenerilor noștri de consorțiu de top, cu experiență dovedită, vor realiza acest proiect pentru România la un nivel peste așteptări”, a declarat Joe St. Julian, Președinte, Nuclear, AtkinsRéalis.

„CCC apreciază încrederea pe care România a demonstrat-o până în prezent în tehnologia nucleară canadiană și este încântată să faciliteze acest proiect important, care va asigura în continuare accesul românilor la energie fără emisii și va contribui la realizarea potențialului României ca centru regional pentru electricitate curată în Europa de Est,” a declarat Bobby Kwon, președinte și CEO al CCC.

„Contractul EPC de astăzi pentru prelungirea duratei de viață a Unității 1 reprezintă o realizare majoră pentru compania noastră”, a declarat Daniela Gentile, CEO al Ansaldo Nucleare. ”Acesta reafirmă încrederea de lungă durată pe care Nuclearelectrica a acordat-o în mod constant nouă și partenerilor noștri, susținând expertiza noastră. Această realizare nu doar consolidează parteneriatul nostru cu Nuclearelectrica, dar, de asemenea, după semnarea contractului EPCM pentru Unitățile 3 și 4 de la Cernavoda în timpul COP29 de la Baku, consolidează și mai mult prezența Ansaldo Nucleare în România”.

Ph.D. Whang Joo-ho, președinte și CEO al Korea Hydro & Nuclear Power Co a declarat: „Această realizare reafirmă recunoașterea la nivel mondial a expertizei KHNP în operare și întreținere. Cu peste 50 de ani de experiență în operarea centralelor nucleare și în gestionarea proiectelor, inclusiv în retehnologizarea Unității 1 Wolsong, KHNP se angajează să finalizeze acest proiect cu succes, la timp și în limitele bugetului.”

Nuclearelectrica își propune să atingă neutralitatea din punct de vedere al emisiilor de carbon, să extindă producția de energie curată, să fie lider în inovație și progres tehnologic, să gestioneze resursele în mod durabil și să dezvolte comunitatea și forța de muncă.

Grupul TeraPlast își continuă expansiunea geografică în Europa și achiziționează activele pentru producția de țevi din PVC și PE, deținute de Wavin Ungaria (business-ul de Construcții și Infrastructură al Orbia). Achiziția va fi făcută prin subsidiara Polytech Kft. Această tranzacție se aliniază cu decizia strategică a Orbia B&I de a-și eficientiza operațiunile pe piața maghiară, de a reduce complexitatea și de a se concentra pe valorificarea principalelor puncte forte în Europa.

Valoarea tranzacției este de 7,04 milioane de euro și cuprinde aproape 12.000 mp de clădiri și peste 40.000 mp de teren industrial, situate în Zsámbék, la 30 km vest de Budapesta. Echipamentele achiziționate ca parte a tranzacției au o capacitate anuală de producție de 12.000 de tone de țevi.

„Strategia noastră a fost întotdeauna să fim lideri pe fiecare piață în care ne desfășurăm activitatea. Încă de la început, planul nostru a inclus dezvoltarea unei fabrici pentru țevi din PVC în Ungaria. În timp ce abordarea noastră inițială a vizat o investiție greenfield, tranzacția cu Wavin ne permite să grăbim pornirea producției. Activele din Zsámbék ne ajută să devenim lider de piață în Ungaria și să deservim eficient piețele externe, cum ar fi Slovacia, Cehia, Austria, Polonia, Elveția, Germania și țările din Balcanii de vest. Obiectivul nostru este să creștem vânzările în Europa de vest, iar achiziția acestei fabrici ne va permite să eliminăm dezavantajul calității proaste a infrastructurii rutiere, reducând costurile de transport și timpii de livrare. Avem calitate de vest și prețuri de est, de aceea suntem siguri că vom reuși”. a declarat domnul Dorel Goia, Președintele Consiliului de Administrație TeraPlast.

Tranzacția se va încheia în doi pași, odată ce mai multe condiții prealabile vor fi îndeplinite. Este de așteptat ca Polytech să înceapă activitatea în această fabrică în al doilea trimestru al anului viitor.

În Ungaria, Grupul TeraPlast are două fabrici – Polytech și Pro-Moulding. Activele achiziționate de la Wavin diversifică gama de produse fabricate în Ungaria prin producția de țevi din PVC. Acestea vor contribui la creșterea amprentei geografice a Grupului în Europa, implicit la creșterea vânzărilor în afara României, care în prezent reprezintă 25% din cifra de afaceri consolidată.

Investiție de peste 1,5 milioane euro în primul hotel la standarde și dotări de4 stele și primul proiect de anvergură din ultimii 50 de ani în domeniul hotelier a fost realizată la Câmpulung Muscel, unde recent a fost inaugurat Hotelul Imperial.

Valoarea totală a investiției s-a ridicat la 7.788.593,26 lei, din care 70% reprezintă fonduri europene, sumă ce a fost atrasă cu succes de echipa REI Grup, prin intermediul Programului Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 2, gestionat de Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia.

„Hotel Imperial este prima investiție de anvergură din orașul nostru, în domeniul hotelier, din ultimii 50 de ani. Lucrările au început în urmă cu 5 ani, iar la începutul lunii decembrie acesta a fost inaugurat. Ne bucurăm că am finalizat lucrările, iar buna colaborare cu echipa REI ne-a ajutat să atragem finanțarea nerambursabilă cu succes”, a declarat Marilena Dumitrache, administrator al hotelului Imperial.

Noua unitate hotelieră este situată chiar în centrul orașului Câmpulung și dispune de camere single, duble și triple, cu dotări de 4 stele. Hotelul Imperial mai beneficiază și de un restaurant spațios, ce poate fi închiriat pentru evenimente private și o zonă de relaxare, cu saună și jacuzzi.

„Domeniul hotelier este unul dintre principalii beneficiari ai fondurilor nerambursabile în ultimii ani. Tot mai multe investiții noi sau modernizări s-au realizat în ultimii 4-5 ani cu fonduri europene, iar acesta este un semn clar că există un interes tot mai mare din partea investitorilor, iar accesul la finanțarea nerambursabilă este un plus de încredere dat acestora. Ne bucurăm că familia Dumitrache a ales să realizeze această investiție apelând la expertiza REI. Cu acest proiect, încheiem anul 2024 cu peste 400 proiecte depuse și gestionate cu succes, atât pentru companii, cât și autorități publice locale”, a declarat Roxana Mircea, managing partner REI Grup, lider în domeniul serviciilor de consultanță specializată în atragerea de fonduri europene și ajutoare de stat.

Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020 este succesorul Programului Operațional Regional 2007-2013 și unul dintre programele prin care România a accesat fonduri europene structurale și de investiții provenite din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), în perioada 2014-2020.

Axa prioritară 2 a vizat îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii și a beneficiat de o alocare totală de circa 900 milioane euro[1].

Printre investițiile potențial realizabile de către IMM s-au numărat construcția/ modernizarea și extinderea spațiului de producție/servicii, inclusiv dotare cu instalații, echipamente (inclusiv sisteme IT), utilaje, mașini, inclusiv noi tehnologii crearea/ modernizare/ extinderea incubatoarelor/ acceleratoarelor de afaceri, inclusiv dezvoltarea serviciilor aferente.

Creștere a turismului în România: peste 13.500
structuri de cazare și circa 450.000 locuri, în 2024

Potrivit datelor INSSE, la jumătatea acestui an, erau înregistrate peste 13.500 de structuri de cazare în România[2], cu un total de aproximativ 450.000 locuri de cazare, în ușoară creștere față de același interval analizat, din 2023.

Din cele peste 13.500 de structuri de cazare, doar 12% reprezentau hoteluri, marea majoritate a unităților de cazare fiind concentrată în apartamente sau camere de închiriat (32%), respectiv pensiuni agroturistice (26%). Mai mult, din totalul hotelurilor, peste 80% erau clasificate cu 3 şi 4 stele.

Peste 60% din totalul structurilor de cazare din România sunt încadrate în regimul de 3 stele, în timp ce aproximativ 10% din unitățile de cazare din țara noastră sunt de 4 stele și doar 1% – 5 stele.

Primele trei judeţe, ierarhizate după numărul total de structuri de primire turistică existente (inclusiv apartamente și camere de închiriat), au fost Constanţa (1.630 structuri de cazare), Braşov (1.332 structuri de cazare) şi Suceava (831 structuri de cazare).

Din numărul total de locuri de cazare turistică existente, judeţul Constanţa se află pe primul loc(26,3%), urmat de judeţul Braşov(7,9%) și de Municipiul Bucureşti(6%).

În luna octombrie 2024, comparativ cu luna octombrie 2023, sosirile în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare inclusiv apartamente și camere de închiriat din România au crescut cu 5,6%, în timp ce înnoptările crescuseră cu 4,5%, mai arată datele INSEE[3].

Potrivit datelor Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, peste 2.500 de angajați ar lucra în domeniul HoReCa[4]în județele Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman – ce fac parte integrantă din regiunea Sud-Muntenia.

Alocare de 86 mil. EUR fonduri nerambursabile pentru turismul de pe litoral și din regiunea de Sud-Est a României

Autoritatea pentru Dezvoltarea Regională „ADR” Sud-Est a publicat ghidul consultativ pe Programul Regional SE destinat investițiilor turistice din Sud-Estul României, ce finanțează, cu până la 1,5 milioane euro – fonduri nerambursabile, investiții in domeniul turistic. Alocarea programului se ridică la 86 milioane euro.

Programul de finanțare face parte din Prioritatea.1 -Obiectiv Specific OS 1.3 – Intensificarea creșterii sustenabile și creșterea competitivității IMM-urilor și crearea de locuri de muncă în cadrul IMM-urilor, inclusiv prin investiții productive (FEDR) – Acțiunea 1.6 – Stimularea activităților inovatoare și creșterea competitivității IMM-urilor – Operațiunea A.2 – Creșterea competitivității IMM-urilor în cadrul Programului Regional Sud Est 2021-2027.

Obiectivul general al PR Sud-Est 2021-2027 este creșterea competitivității economice regionale și îmbunătăţirea condițiilor de viață ale comunităților locale prin sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, a infrastructurii și serviciilor, în scopul reducerii disparităților intraregionale și dezvoltării sustenabile, prin gestionarea eficientă a resurselor, valorificarea potențialului demografic și de inovare, precum și prin asimilarea progresului tehnologic.

PR Sud-Est 2021-2027 urmărește ca Regiunea de dezvoltare Sud-Est să devină una dintre cele mai dinamice regiuni europene în ceea ce privește creșterea inteligentă și sustenabilă a economiei, valorificând diversitatea locală și stimulând inovarea în vederea diminuării disparităților și creșterii standardului de viață.

Solicitanții eligibili sunt microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii non-agricole din Regiunea de Dezvoltare Sud-Est, cu sediul social sau punct de lucru înregistrat fiscal în mediul urban, și pentru întreprinderi mici și mijlocii non-agricole, cu sediul social sau punct de lucru înregistrat fiscal, în mediul rural, cu excepția teritoriului acoperit de ITI Delta Dunării.

Ghidul final este așteptat să se publice în jurul datei de 20 decembrie, cu o alocare de 86 milioane euro, iar depunerea proiectelor este estimată pentru luna aprilie 2025.Pentru un punctaj mai bun, companiile ar trebui să susțină o cofinanțare de 40%.

„Invităm companiile care au înregistrat creștere și vor să construiască / extindă spații de servicii, hoteluri, clinici medicale, să achiziționeze echipamente și să demareze pregătirea prin selectarea unei companii de consultanță cu experiență în implementarea unor proiecte cu componentă de construcții pentru a avea absolut toate documentele pregătite în luna aprilie, atunci când este planificată deschiderea apelului. La depunere va fi nevoie de un proiect matur, cu avize obținute, inclusiv autorizație de construire”, a mai adăugat Roxana Mircea.

[1]https://www.fonduri-ue.ro/por-2014

[2]https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/capac_ro31iul2024.pdf

[3]https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/turism10r24.pdf

[4]https://www.adrmuntenia.ro/economie/static/1434

21.000 de locuri de muncă pentru străinătate au fost postate în 2024 pe eJobs, numărul reprezentând doar 8,2% din totalul de joburi disponibile în acest an. Comparativ cu 2023, se înregistrează o scădere de 21%, iar raportat la situația ultimilor 5 ani, cele 21.000 de joburi marchează cel mai scăzut nivel al ofertei de locuri de muncă pentru străinătate din intervalul 2019-2024.

Angajatorii care au venit cu cele mai multe oferte pentru candidații interesați să lucreze în afara țării au fost cei din Germania, Olanda, Grecia (în creștere cu 5 locuri față de anul trecut), Franța, Spania (în scădere cu un loc), Austria (în creștere cu 4 locuri), Italia (în scădere cu 5 locuri), Belgia (în scădere cu 5 locuri) și Irlanda (în creștere cu 6 locuri). În ceea ce privește domeniile care le-au adus cele mai multe oferte, transport / logistică rămâne pe primul loc, joburile de șofer pe curse internaționale, spre exemplu, fiind în continuare foarte populare și în rândul candidaților. Al doilea cel mai activ domeniu din punctul de vedere al angajărilor este turism / HoReCa, urmat de retail, industria alimentară, prestări servicii, medicină / sănătate (care urcă 5 poziții față de anul trecut), producție și construcții – ambele în scădere cu câte 2, respectiv 1 loc comparativ cu 2023.

„Asistăm la un fenomen destul de interesant – în timp ce 2023 a fost anul în care au plecat definitiv din România cei mai mulți români, aproximativ 700.000, contractele de muncă ale muncitorilor străini din România s-au triplat față de 2019, iar în prezent peste 84.000 de străini lucrează în România. Așa cum angajatorii din afara țării caută români care să lucreze în turism, HoReCa sau construcții, la fel și angajatorii români importă forță de muncă din Asia pentru a acoperi golurile lăsate exact în aceleași domenii de românii care au plecat să lucreze în străinătate. A devenit mai ușor decât oricând să recrutăm din toate colțurile lumii, nu pe bază de proximitate, ci în funcție de nevoile punctuale pe care le au angajatorii și de așteptările diferite pe care le au candidații”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Pentru cele 21.000 de joburi în străinătate postate anul acesta, au existat aproape 130.000 de aplicări din partea candidaților români. Și aici vorbim despre o scădere cu 20% față de anul trecut, dar și despre un minim al ultimilor 5 ani. Cele mai multe aplicări au strâns angajatorii din Germania, Olanda, Franța, Irlanda, Belgia și Grecia. Italia și Spania și-au pierdut titlurile de favorite ale românilor și se regăsesc abia pe locurile al 9-lea și al 10-lea.

„2019 a fost un an foarte bun pentru angajatorii din străinătate care căutau candidați români pentru că interesul acestora pentru joburile din afara țării era la cote foarte ridicate. Din 2020, a început să scadă constant până anul acesta, când am avut cele mai puține aplicări din ultimii 5 ani pentru pozițiile din afara țării”, mai spune Bogdan Badea. Domeniile care au atras cele mai multe aplicări din partea românilor au fost transport / logistică, turism / HoReCa, retail, prestări servicii, industria alimentară și construcții.

În acest moment, pe eJobs.ro sunt disponibile 17.000 de locuri de muncă. Dintre acestea, 1.300 sunt pentru străinătate.

XTB, companie globală fintech ce oferă o platformă de investiții online și o aplicație mobilă, anunță un parteneriat cu Tyson Fury pentru revanșa mult așteptată, care promite să fie cea mai mare confruntare din istoria boxului la categoria grea. Fury îl va înfrunta pe Oleksandr Usyk într-o revanșă a meciului pentru titlul mondial, pe 21 decembrie, la Riyadh, în Arabia Saudită.

Recunoscută pentru colaborările cu sportivi de talie mondială, precum Zlatan Ibrahimović și Iker Casillas, XTB a decis, de această dată, să facă ”echipă” cu Tyson Fury, care își dorește să recâștige titlul de campion mondial absolut. 

După lupta de 12 runde din luna mai, acum fanii sportului din întreaga lume așteaptă cu nerăbdare revanșa care se anunță a fi una spectaculoasă. Audiența globală pentru acest al doilea meci este de așteptat să depășească cifrele record ale primei confruntări, care a fost urmărită de 560 de milioane de fani din 137 de țări.

„Mă întorc să-mi revendic tronul. Ultima luptă a fost doar o bătălie, dar această revanșă va fi un război, iar istoria o va consemna. Sunt mândru să am XTB de partea mea pentru un meci pe care fanii din întreaga lume, cu siguranță, nu-l vor rata. Această colaborare reflectă angajamentul nostru comun pentru excelență și succes, iar eu privesc cu încredere oportunitățile pe care le va aduce de ambele părți”, a declarat Tyson Fury despre parteneriatul cu XTB.

Pe lângă realizările sale din ringul de box, Tyson Fury este recunoscut și pentru prezența sa pe rețelele sociale, având o audiență de peste 10 milioane de urmăritori pe toate platformele. Colaborarea cu Tyson Fury se aliniază perfect cu strategia globală de marketing a XTB și cu obiectivul companiei de a-și consolida prezența la unele dintre cele mai notabile evenimente sportive din lume.

În timpul revanșei mult așteptate, logo-ul XTB va fi vizibil pe echipamentul de box al lui Fury, precum și pe cele ale echipei sale. Aceasta reprezintă o oportunitate prin care compania își crește vizibilitatea la nivel global. Parteneriatul va continua și în 2025, fiind însoțit de o serie de activități de marketing.

„Ca brand global, ne străduim să ne implicăm în cele mai importante evenimente sportive din lume, care reflectă poziția noastră de lider pe piață, acoperirea extinsă și obiectivele de business. Această revanșă extrem de așteptată va atrage atenția fanilor sportului din întreaga lume și sunt încântat că vom lua parte la acest eveniment”, a declarat Omar Arnaout, CEO-ul XTB.

Revanșa dintre Fury și Usyk va avea loc sâmbătă, 21 decembrie, la Kingdom Arena din Riyadh, Arabia Saudită. Evenimentul sportiv va fi transmis live prin sistemul Pay-Per-View (PPV), precum și pe diferite canale de televiziune din 137 de țări.

Parteneriatul dintre XTB și Tyson Fury a fost intermediat de Nick Hunter de la P11 Group.

În întreaga lume există o diversitate culturală în ceea ce privește obiceiul de a oferi aur drept cadou. În timp ce în Occident, acest gest este mai rar întâlnit, în Orientul Îndepărtat, în special în China și India, țări recunoscute pentru piețele de bijuterii foarte dezvoltate, aurul ocupă un loc central în tradiții, fiind un simbol al prosperității și stabilității. Aceste culturi integrează aurul nu doar sub forma bijuteriilor, ci și a lingourilor și monedelor, fie pentru ocazii speciale, fie pentru sărbători semnificative. Aproximativ jumătate din cererea globală de aur este dedicată pieței bijuteriilor, China și India conduc piața globală a bijuteriilor din aur și reprezintă aproape 60% din cererea totală în acest segment.

„Prețul aurului s-a majorat în ultimul an cu 28%. În cinci ani, considerând o creștere de preț de 99%, avem parte de un câștig de 246 de lei, sau de 44% față de costul inițial. Peste zece ani, același lingou va valora 1.168 de lei, însemnând un câștig de 608 lei, sau de 109%. Desigur, aceste valori sunt estimări simple, bazându-ne pe date din trecut, nefiind o garanție a câștigurilor viitoare”, spune Victor Dima, Managerul Departamentului de Trezorerie al Tavex România.  

În contextul sărbătorilor de iarnă, aurul poate deveni un cadou ideal, datorită valorii sale durabile și simbolisticii puternice. Oferirea unui lingou sau a unei bijuterii nu reprezintă doar un gest elegant, ci și o investiție în viitorul persoanei care primește darul. Într-o perioadă în care educația financiară din România se află încă la început de drum, astfel de cadouri pot încuraja gândirea pe termen lung și stabilitatea financiară. 

„Pentru a evidenția potențialul aurului drept cadou potrivit, atât cu ocazia Crăciunului cât și cu cea a Anului Nou, este util să analizăm creșterea prețului acestuia în ultimii ani. Spre exemplu, un lingou de 1 gram al rafinăriei Valcambi, având un preț actual de 560 de lei, se vinde cu 38% peste prețul de piață al aurului. Diferența este dată de costurile care intervin în producerea și gestionarea produsului. Întrucât costurile rafinăriilor sunt fixe, cu cât un produs este mai mare, cu atât costurile reprezintă un procent mai mic din prețul per gram al lingourilor. Tavex răscumpără același lingou cu 403 lei. Adică 0,5% sub prețul de piață”, adaugă Victor Dima.

Dacă în cazul Indiei au loc achiziții semnificative de aur în special în sezonul nunților, când se pot cheltui zeci sau chiar sute de mii de dolari doar pe bijuteriile de aur, în China cele mai mari cantități de aur se achiziționează cu prilejul Noului An chinezesc. În acea perioadă, diverse rafinării și monetării realizează lingouri și monede într-un număr limitat, reprezentând creatura mitică sub auspiciul căruia se află anul ce urmează 

Dincolo de valoarea lor ca metale prețioase, în timp, aceste produse câștigă și o valoare de colecție. În cazul monedelor de aur cu însemnul șarpelui de lemn de o uncie troy, ale Monetăriei Perth din Australia, numărul de bucăți realizate este de numai 30.000, ceea ce pentru o cerere globală de aur este un număr infim. Astfel, pentru cei care doresc ca produsele de aur pe care le achiziționează să se aprecieze în valoare mai mult decât prețul aurului conținut, produsele cunoscute drept „Lunar” pot fi o opțiune foarte bună.

Sărbătoarea Noului An chinezesc este un eveniment de o anvergură extraordinară. Iar aurul are un motiv central în întregul eveniment. Rude și prieteni își oferă drept cadou lingouri, monede și chiar bijuterii reprezentând simbolul mitic al anului care urmează, cu scopul de a ura celui care va primi darul un an plin de atributele pozitive ale însemnului zodiacal. 

Studiul reprezentativ la nivel național urban, realizat de Reveal Marketing Research pentru programul România Eficientă,  analizează percepția românilor cu privire la importanța eficienței energetice în clădiri și consumul responsabil al resurselor de energie. Comparativ cu anii anteriori, rezultatele actuale confirmă că adoptarea comportamentelor eficiente energetic se află pe un trend ascendent. 

În opinia românilor, cel mai mare impact al eficienței energetice se înregistrează, în continuare, la nivelul costului utilităților (19%), urmat îndeaproape de efectele benefice asupra sănătății personale (16%),  confortului individual (15%) și sustenabilității/ mediului (12%).

Evoluția comportamentelor de economisire a energiei în gospodărie

Comparativ cu anul 2023, au crescut majoritatea procentelor referitoare la adoptarea comportamentelor eficiente energetic acasă, în special numărul intervievaților care declară că sting lumina când ies din încăpere (de la 65% la 71%) și a celor care scot din priză aparatele electronice pe care nu le folosesc (de la 34% la 41%).

Cele mai frecvente comportamente eficiente energetic adoptate de români includ stingerea luminii atunci când pleacă din încăpere (71%), stingerea televizorului (59%) și utilizarea mașinii de spălat rufe sau vase doar atunci când sunt pline (46%).

Motivația de a investi în eficientizarea energetică a locuinței 

Pentru 72% dintre respondenți, principalul avantaj al unei locuințe eficiente energetic este reprezentat de reducerea costurilor cu energia, un procent chiar mai ridicat, de 78%,  înregistrându-se în cadrul eșantionului cu vârsta de peste 45 de ani.

Ferestrele termopan rămân cea mai populară investiție de eficientizare energetică, fiind prezente în 87% dintre locuințe, în special în gospodăriile persoanelor de peste 45 de ani (93%). Pe următoarele locuri se situează izolarea exterioară (62%) și electrocasnicele eficiente energetic (60%). În plus, utilizarea termostatului pentru controlul temperaturii a înregistrat o creștere semnificativă, de la 56% (2023) la 60% (2024).

Impactul consumului de energie asupra mediului

Optimizarea eficienței energetice a clădirilor ca modalitate de protecție a mediului este importantă pentru 58% dintre români, într-o măsură semnificativ mai mare pentru femei (63% comparativ cu 53% în cazul bărbaților). 

De asemenea, 7 din 10 români conștientizează că risipa de energie (electrică, termică, carburanți, etc.) contribuie la accelerarea schimbărilor climatice. 

Renovarea energetică aprofundată a spitalelor și școlilor

Peste 65% dintre români consideră că este importantă creșterea eficienței energetice a tuturor tipurilor de clădiri, cu prioritate în cazul spitalelor (81%), școlilor (78%) și blocurilor de locuințe (74%). 

Studiul Reveal Marketing Research realizat pentru programul România Eficientă s-a desfășurat online, în perioada 21-29 noiembrie 2024, pe un eşantion reprezentantiv național urban format din 1003 respondenți cu vârsta de peste 18 ani.

Pentru mai multe informații cu privire la rezultatele obținute, vă invităm să accesați raportul de cercetare disponibil  aici.

Investitorii privesc cu optimism evoluția portofoliilor lor în următoarele 12 luni, arătând o îmbunătățire clară față de anul precedent. Conform celei de-a treia ediții a Real Estate Investors Sentiment Barometer, realizat de compania de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox în rândul celor mai importanți investitori și dezvoltatori din România, 64% dintre respondenți prognozează o creștere a valorii portofoliilor, 30% se așteaptă la stagnare, în timp ce doar 6% estimează o scădere.

Cushman & Wakefield Echinox a intervievat în luna octombrie managerii unora dintre cei mai importanți investitori și dezvoltatori imobiliari locali, regionali și globali, cu un portofoliu cumulat în România de peste 15 miliarde de euro, având o cotă de piață de aproximativ 50% din activele imobiliare locale moderne.

Bucureștiul și piețele secundare și-au consolidat poziția de principale destinații de investiții, astfel că aproximativ 80% dintre respondenți în 2024 (comparativ cu 66% în 2023 și 63% în 2022) indică Bucureștiul ca locație principală pentru noi investiții. De asemenea, piețele terțiare (orașe cu mai puțin de 200.000 de locuitori) și-au crescut atractivitatea, fiind vizate de 31% dintre investitori în 2024 (față de 24% în 2023 și 20% în 2022). Orașele secundare continuă să fie o destinație atractivă pentru mai mult de 65% din respondenți. 

Această evoluție subliniază diversificarea portofoliilor investiționale și interesul crescut pentru piețele emergente din afara capitalei. Atractivitatea acestor zone este susținută de oportunitățile de creștere, costurile mai scăzute și dinamica pozitivă a pieței.

Vlad Săftoiu, Head of Research Cushman & Wakefield Echinox: „Investitorii privesc cu optimism, dar și cu o anumită doză de precauție, piața imobiliară din România în 2025, mizând pe consolidarea segmentelor industrial & logistic și de retail, o stabilizare a cererii pentru birouri și o creștere selectivă a portofoliilor. Susținută de accesibilitatea finanțării bancare, atenția acordată sustenabilității și adaptarea la cerințele ESG, evoluția pieței sugerează un echilibru între oportunitățile existente și provocările macroeconomice, în contextul unei încrederi crescute în stabilitatea economică și a consumului la nivel național.”

Chestionați referitor la evoluția chiriilor în următoarele 12 luni, majoritatea respondenților prevăd o creștere a costurilor de închiriere pentru spațiile de birouri. După o serie de preocupări în 2023 legate de posibile scăderi, optimismul revine în 2024, sugerând o tendință ascendentă pe termen lung. Pe de altă parte, pentru piața industrială și logistică există o temperare a așteptărilor de creștere din 2024, cu o proporție mai mare a celor care anticipează stabilizarea chiriilor. 

Segmentul de retail prezintă, de asemenea, un sentiment pozitiv dar precaut. Deși mulți investitori se așteaptă la creșteri, o mare parte anticipează o constanță a chiriilor, pe fondul redresării cererii și a creșterii consumului.

Inflația rămâne principalul factor ce ar putea influența costurile de ocupare în piața imobiliară, costurile de construcție și finanțare fiind, de asemenea, indicate drept riscuri majore pentru evoluția chiriilor.

În ceea ce privește cererea, investitorii și dezvoltatorii imobiliari preconizează un nivel stabil când vine vorba de spațiile de birouri, sectorul care trece mai degrabă printr-un proces de consolidare, într-un context în care companiile se adaptează la modelele actuale de lucru. Totuși, investitorii sunt mai optimiști în privința cererii de spații de retail față de edițiile anterioare ale sondajului, chiar dacă nu sunt anticipate schimbări majore.

Întrebați despre segmentele de piață care vor atrage noi investiții în următoarele 12 luni, investitorii privesc cu optimism sectorul logistic și, într-o mai mică măsură, retailul. Sentimentul față de birouri rămâne precaut, dar în ușoară îmbunătățire în comparație cu edițiile precedente ale barometrului.

În acest context, o majoritate clară a investitorilor intenționează să-și extindă portofoliile în următorii trei ani, în timp ce 21% dintre ei plănuiesc să mențină nivelul actual al activității, iar doar 9% estimează o reducere. Principala sursă de finanțare este reprezentată de bănci, cu 49% dintre respondenți indicând accesibilitatea condițiilor de împrumut. O altă sursă importantă este reprezentată de împrumuturile din partea acționarilor (19%).

Factorii negativi principali pentru piața imobiliară indicați de către respondenți rămân inflația și ratele crescute ale dobânzilor. Situația geopolitica și stabilitatea financiară au fost, de asemenea, subliniate drept riscuri importante. Cu toate acestea, percepția investitorilor asupra stabilității macroeconomice, fiscalității și pieței muncii s-a îmbunătățit față de anii anteriori.

Totodată, sustenabilitatea devine un element cheie în deciziile investiționale, fiind percepută ca o modalitate de asigurare a succesului pe termen lung. Investitorii și-au îndreptat atenția către certificarea clădirilor și pregătirea pentru cerințele de raportare ESG impuse de Taxonomia UE.

În plus, gestionarea eficientă a costurilor de operare este principala provocare pentru 39% dintre respondenți, în timp ce 24% identifică complexitatea reglementărilor legislative drept o problemă majoră în administrarea portofoliilor imobiliare. Tendințele ce vor influența cel mai mult managementul proprietăților includ experiența și comportamentul chiriașilor, precum și adoptarea unor soluții inovatoare bazate pe date.

Grupul Kingfisher plc, companie internațională de bricolaj, a anunțat vânzarea Brico Dépôt România, unul dintre liderii pieței locale de bricolaj și amenajări pentru locuințe, către Altex România, pentru o valoare a companiei de 70 milioane EUR (echivalentul a 58 milioane GBP) și include întreaga rețea Brico Dépôt, formată din 31 de magazine în 24 de orașe, operațiunile de distribuție, precum și sediul central din București. Finalizarea tranzacției este supusă aprobării din partea instituțiilor de reglementare din România și este estimată a se finaliza în prima jumătate a anului 2025.

Thierry Garnier, CEO Kingfisher, a declarat: „Suntem încântați că am găsit în Altex un partener de încredere cu experiență și viziune pentru Brico Dépôt România. Această decizie ne permite să ne concentrăm pe piețele unde suntem cel mai bine poziționați pentru a genera randamente atractive și valoare mai mare pentru acționari și clienți. Doresc să mulțumesc tuturor colegilor de la Brico Dépôt România pentru angajamentul lor și pentru atenția acordată clienților de-a lungul anilor. Interesul major pentru această tranzacție este o confirmare a progreselor realizate de echipă în consolidarea afacerii.”

Brico Dépôt România își va continua activitatea în mod obișnuit pe parcursul acestei tranziții, menținându-și angajamentele față de clienți, angajați și parteneri.

Dan Ostahie, CEO Altex România, a declarat: „Altex România, liderul pieței de electro-IT, anunță cu entuziasm achiziția rețelei de magazine Brico Dépôt. Acesta este un moment important pentru toți cei implicați, iar acest prim pas ne deschide noi orizonturi de dezvoltare și oportunități pe piața de bricolaj din România. Obiectivul nostru principal este să continuăm să ne dezvoltăm și să oferim servicii de calitate, având clientul în centrul atenției. Strategia noastră de creștere se bazează pe un model omnichannel, asigurând o experiență de cumpărare coerentă și plăcută pentru clienți, indiferent de canalul de vânzare ales. Doresc să transmit un mesaj de încredere tuturor clienților, angajaților și partenerilor Brico Dépôt. Suntem dedicați dezvoltării acestei activități, aducând inovație și eficiență în fiecare aspect al afacerii. Fiecare membru al echipei noastre va beneficia de oportunități de dezvoltare profesională și de un mediu de lucru stimulant, care pune accent pe colaborare și excelență. Altex România este încrezătoare în viitorul companiei Brico Dépôt și este hotărâtă să continue să servească comunitatea cu produse și servicii de înaltă calitate.” 

Adela Smeu, CEO Brico Dépôt România, a adăugat: „Această tranziție marchează un moment important pentru Brico Dépôt România și cei peste 2.000 de angajați. De-a lungul anilor, am construit o fundație solidă, devenind o destinație de încredere pentru proprietarii de locuințe și profesioniștii din întreaga țară. Cu o rețea națională de 31 de magazine, suntem mândri să jucăm un rol esențial pe piața de bricolaj. Privind spre viitor, ne menținem angajamentul față de clienți, angajați și parteneri. Alături de întreaga noastră echipă, de parteneri și împreună cu Altex, vom continua să dezvoltăm business-ul și să explorăm noi oportunități de creștere.”

Brico Dépôt România este un jucător important pe piața locală de bricolaj încă din 2013, când Kingfisher a intrat în țară prin achiziția Bricostore. În cei 11 ani de activitate, compania a trecut prin transformări semnificative, susținute de investiții strategice și o atenție constantă la nevoile clienților.În 2017, prin integrarea Praktiker, compania și-a extins considerabil prezența, consolidând poziția sa în România. În prezent, Brico Dépôt operează 31 de magazine în 24 de orașe, susținute de o echipă dedicată de peste 2.000 de angajați și o rețea solidă de parteneri.În ultimii ani, Brico Dépôt România a răspuns dinamicii pieței prin creșterea gamei de produse, consolidarea prezenței digitale și dezvoltarea platformei de comerț electronic. 

Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM) a publicat rezultatele unui amplu studiu de impact, realizat de către economistul și analistul financiar Iancu Guda, CFA, EMBA, privind efectele programelor de garantare derulate între anii 2020 și 2024. Studiul a relevat contribuția semnificativă a acestor programe la susținerea companiilor românești, la reducerea disparităților regionale, precum și la creșterea veniturilor fiscale și dezvoltarea sustenabilă a economiei naționale.

Astfel, în perioada 2020-2024, finanțările acordate cu garanțiile gestionate de FNGCIMM au atins 74 miliarde de lei, cu o valoare totală a garanțiilor, în valoare de  64 miliarde de lei. Aceste valori reprezintă o creștere cu 150% față de soldul creditelor acordate de sistemul bancar în perioada 2005-2019.

„Suntem deosebit de încântați de rezultatele acestui studiu, care confirmă că programele pe care le-am conceput și le-am implementat în timpul crizelor COVID-19 și cea generată de declanșarea războiului din Ucraina, au reprezentat măsuri de sprijin extrem de oportune și bine primite de mediul antreprenorial și de piața financiară. Studiul remarcă că schemele de garantare gestionate de FNGCIMM, au jucat un rol important în bancarizarea finanțării companiilor și au contribuit la reducerea riscului sistemic de interdependență și contagiune generat prin creditul comercial. Garanțiile acordate de România în anul 2023, reprezintă cel mai înalt nivel de intermediere financiară raportat la PIB, dintre statele Uniunii Europene. Programele IMM INVEST și IMM INVEST PLUS, au oferit companiilor acces la finanțare în condiții avantajoase, eliminând barierele semnificative asociate cu cerințele de colateral și alte garanții, care știm că sunt determinante în accesarea creditelor. Pregătim, în continuare, alte produse de garantare țintite pe diferite sectoare economice și ne străduim să obținem cele mai bune condiții de finanțare și garantare europeană pentru companiile din România, prin intermediul fondului InvestEu”, a declarat Dumitru Nancu (foto), directorul FNGCIMM.

Contribuția la reducerea disparităților regionale

Finanțările au fost distribuite echitabil între regiuni, depășind proporția reprezentativității companiilor din zonele respective. Spre exemplu, companiile din București, care generează aproximativ 30% din PIB-ul național, au primit doar 14% din totalul finanțărilor.

Regiunea Nord-Est, una dintre cele mai puțin dezvoltate economic, a beneficiat de 18% din totalul finanțărilor, cu mult peste media națională. Această alocare strategică a contribuit la reducerea disparităților economice teritoriale, un obiectiv esențial pentru dezvoltarea echilibrată a României.

Creșteri semnificative ale performanțelor companiilor beneficiare

Studiul mai arată că 80% dintre companiile beneficiare ale garanțiilor FNGCIMM au înregistrat creșteri ale cifrei de afaceri în termen de 2-3 ani de la obținerea finanțării:

• 50% dintre companii au raportat creșteri de peste 50%; 
• 15% și-au dublat veniturile; 
• 12% și-au triplat cifra de afaceri.

La nivel agregat, rezultatele se prezintă astfel: 

– cifra de afaceri cumulata a crescut cu 60%, de la 315 mld lei (2020) la 505 mld lei (2023); 

– profitul net consolidat a crescut cu 88%, de la 24 mld lei (2020) pana la 45 mld lei (2023); 

– nivelul capitalurilor proprii a crescut cu 58%, de la 97 mld lei (2020) la 154 mld lei (2023),  reflectând o distribuire medie a dividendelor de 50% din profiturile realizate între 2020-2023; 

– nivelul total al activelor a crescut cu 59%, de la 222 mld lei (2020) până la 354 mld lei (2023), avansul fiind similar și pentru activele fixe (55%); în timp ce numărul de angajati a crescut cu 7%, de la 753.109 (2020) până la 804.622 (2023), finanțările generând 51.513 locuri de muncă.

Programele de garantare FNGCIMM au generat un impact fiscal direct și indirect de excepție,  efectele multiplicatoare sunt evidente: pentru fiecare 1leu garantat de FNGCIMM, se generează un impact fiscal de 2 lei în anul următor: 

– În 2023, impactul fiscal direct (TVA, contribuții salariale, impozite pe profit sau venit) a fost de 55,81 miliarde de lei.  

– Impactul fiscal indirect, generat prin lanțurile de aprovizionare și investiții domestice, a fost de 49,81 miliarde de lei. 

– Impactul fiscal generat doar în anul 2023, este de doua ori mai mare decât toate garanțiile acordate;

– Impactul fiscal generat doar în anul 2023 de 264 ori mai mare decât garanțiile efectiv executate până la finalul anului 2024.

În scenariul cel mai pesimist, al ratei creditelor neperformante de 10% pentru toate schemele de garantare FNGCIMM până în anul 2030 (de 13 ori peste nivelul actual raportat de FNGCIMM și de 4 ori peste media NPL raportată de sectorul bancar), rezultă un multiplicator fiscal de 90 lei venituri fiscale directe și indirecte pentru fiecare 1 leu garanție executată.

IMM INVEST ȘI ALTE PROGRAME INOVATIVE

Programul IMM INVEST s-a dovedit a fi un motor esențial pentru creditarea companiilor în perioada 2020-2024, acoperind o gamă variată de nevoi: capital de lucru în timpul pandemiei, investiții în recuperarea economică și sprijin pentru sectoare strategice precum agricultura, energia sau construcțiile. 

Din cele 79 miliarde de lei creștere a creditării totale din perioada 2020-2024, 74 miliarde au fost finanțări acordate cu garanții FNGCIMM. Rata creditelor neperformante pentru garanțiile FNGCIMM este de doar 0,6%, semnificativ mai mică decât media de 2,53% din sistemul bancar.

Finanțările acordate cu ajutorul garanțiilor gestionate de FNGCIMM în perioada 2020-2024, se ridică la aproximativ 74 mld. lei, cu 150% mai mult decât echivalentul creșterii soldului creditelor acordate de întreg sistemul bancar în ultimii 15 ani (vezi grafic 1.), schemele de ajutor de stat gestionate de FNGCIMM devenind cele mai de succes programe naționale de finanțare a companiilor din istoria României. Acest lucru este cu atât mai important cu cât România se deosebește între țările din UE ca înregistrând cea mai ridicată pondere a creditului comercial în structura bilanțieră a companiilor, situație cuplată cu cea mai scăzută pondere a creditului bancar în PIB (vezi grafic 2). Astfel, schemele de garantare gestionate de FNGCIMM au generat un rol important în bancarizarea finanțării companiilor, reducând riscul sistemic de interdependență și contagiune generat prin creditul comercial, acesta din urmă fiind nereglementat și mai puțin transparent comparativ cu creditul financiar acordat de sistemul bancar din România aflat sub stricta supraveghere a BNR.

Grafic 1. Evoluția soldului creditelor bancare către companii (mld. lei) Sursa: BNR

Grafic 2. Creditul comercial și bancar în țările din UE Sursa: Eurostat, BCE

De asemenea, FNGCIMM a dezvoltat și alte inițiative, precum programul AGRO IMM Invest, care a avut un impact semnificativ asupra agriculturii și lanțului agroalimentar, contribuind la creșterea sustenabilității acestui sector vital.

Perspective strategice

Studiul subliniază necesitatea extinderii programelor de garantare și în perioada următoare, având în vedere:

– Creșterea interesului pentru digitalizare și inovare, sectoare unde accesul la finanțare rămâne limitat; 

– Nevoia de a sprijini companiile mici în tranziția către un model economic verde și sustenabil; 

– Dezvoltarea unor mecanisme mai flexibile de garantare, adaptate condițiilor economice în schimbare.

Concluziile studiului scot în evidență următoarele aspecte:

Programele de garantare gestionate de FNGCIMM între 2020 și 2024 reprezintă un exemplu remarcabil de politici publice eficiente având un impact pozitiv indiscutabil în avansul istoric al creditării mediului de afaceri (numai garanțiile acordate în perioada 2020-2024 depășesc cu 150% creșterea soldului creditelor acordate de întregul sistem financiar bancar în ultimii 15 ani). 

Aceste garanții nu doar că au sprijinit companiile în perioade de criză, dar au și generat un impact economic și fiscal semnificativ, consolidând rolul sectorului privat în dezvoltarea României. Finanțările garantate au contribuit la dezvoltarea companiilor prin creșterea cifrei de afaceri, profitului și a numărului de angajati mult peste dinamica medie observată la nivelul mediului de afaceri. 

În acest context, impactul fiscal generat doar în anul 2023 este de două ori mai mare decât toate garanțiile acordate, respectiv de 264 ori mai mare decât garanțiile efectiv executate până la finalul anului 2024 (momentul realizarii prezentului studiu). 

Analiza eșantionului de companii analizate, evoluția acestora și impactul în economie, precum și principalele concluzii privind impactul fiscal multiplicator față de garantțile acordate de FNGCIMM, sau nivelul efectiv executat al acestora, validează utilitatea schemelor de garantare pentru stimularea dezvoltării companiilor active în România, penetrarea creditării bancare în finanțarea firmelor și creșterea rezilienței companiilor beneficiare. Schemele analizate de garantiile gestionate de FNGCIMM reprezintă instrumentul practic validat de piață pentru trecerea de la mentalitatea nesustenabilă de subvenționare (tratarea efectului) către cea sustenabilă de dezvoltare (tratarea cauzei).

• Prețuri cu 10% mai ridicate față de 2023
• Apartamentele cu 3 camere, cele mai căutate proprietăți (51%)
• București – orașul cu cele mai rapide tranzacții imobiliare
• Cluj – orașul cu cele mai mari prețuri pentru achiziții

Anul 2024 a adus o creștere semnificativă a prețurilor pe piața imobiliară din România, apartamentele de vânzare fiind, în medie, cu 10% mai scumpe decât în 2023, conform raportului anual realizat de Storia.  Preferințele românilor s-au schimbat în 2024, apartamentele cu trei camere devenind cele mai căutate (51%) față de apartamentele cu două camere, care au fost preferate în 2023. În ceea ce privește dinamica tranzacțiilor, Bucureștiul a fost orașul în care proprietățile s-au vândut cel mai rapid. Storia lansează Rezumat de Storia, un raport anual care își propune să aducă mai multă transparență pe piața imobiliară, oferind informații despre cum au evoluat prețurile, care sunt cele mai căutate proprietăți, care sunt orașele cu cele mai prietenoase sau cu cele mai ridicate prețuri, dar și multe alte date importante despre cum a arătat anul 2024 pe piața imobiliară.

„Deși câteva dintre tendințele observate în 2024 sunt similare cu cele din anul anterior, cum ar fi orașele cu cele mai rapide tranzacții sau cele mai ridicate prețuri, am fost încântați să vedem și câteva schimbări interesante. Un aspect surprinzător a fost faptul că oamenii au fost mult mai activi în căutările lor în luna ianuarie, în comparație cu anul 2023, când august a fost luna cu cea mai mare activitate. În 2024, interesul cumpărătorilor s-a îndreptat către apartamentele cu trei camere, care au devenit cele mai căutate, față de cele cu două camere, care au fost preferate în 2023. De asemenea, am remarcat o creștere semnificativă a implicării cumpărătorilor, reflectată în numărul crescut de contactări față de anul precedent. Pentru noi este important să urmărim îndeaproape aceste schimbări și să le oferim utilizatorilor noștri informațiile necesare pentru a înțelege cum evoluează piața. Sperăm ca acest raport să fie un instrument util pentru toți cei care doresc să fie mai bine pregătiți în procesul de achiziție imobiliară”, a declarat Monica Dudău, Senior Marketing Manager Storia & OLX Imobiliare.

Piața imobiliară în 2024: Prețuri, tranzacții rapide și preferințe în căutări

În 2024, piața imobiliară din România a înregistrat o creștere de 10% a prețurilor apartamentelor, comparativ cu anul anterior. Astfel, prețul mediu al unui apartament nou a ajuns la 1.840 euro/m², cu o creștere de 10% față de 2023. De asemenea, apartamentele vechi au înregistrat o valoare medie de 1.661 euro/m², ceea ce reprezintă o majorare de 11% față de anul trecut. În București, prețul mediu solicitat a fost de 1.904 euro/m² (+10% față de 2023), în timp ce în Cluj-Napoca un apartament s-a vândut, în medie, cu 2.737 euro/m² (+10%). Prețurile medii de achiziție au crescut și în alte orașe mari din țară în 2024: Iași – 1.609 euro/m² (+11% față de 2023), Constanța – 1.747 euro/m² (+7%) și Timișoara – 1.621 euro/m² (+9%). Cele mai mari creșteri de preț au fost înregistrate în Arad și Sibiu (+19%).

Cluj-Napoca rămâne lider în topul celor mai scumpe proprietăți din România, cu un preț mediu de 2.737 euro/m² pentru apartamentele de vânzare. În contrast, Reșița s-a remarcat prin cele mai accesibile prețuri dintre reședințele de județ, cu un preț mediu de 795 euro/m² pentru apartamente, fiind o opțiune atractivă pentru cumpărătorii care își doresc locuințe mai accesibile din punct de vedere financiar. Anul 2024 a adus și o creștere a contactărilor de pe platformă – interacțiunile dintre cumpărători și vânzători au crescut cu 43%, ceea ce sugerează că românii au continuat să exploreze activ piața imobiliară.

În 2024, preferințele cumpărătorilor s-au orientat către apartamentele cu trei camere, care s-au aflat în topul celor mai căutate proprietăți (51%). Luna ianuarie a fost perioada de vârf pentru căutările de locuințe, înregistrând cele mai multe căutări pentru apartamentele de vânzare, spre deosebire de 2023, când luna august a fost perioada cu cel mai mare interes. În ceea ce privește viteza tranzacțiilor, Bucureștiul s-a menținut ca lider, fiind orașul în care proprietățile s-au vândut cel mai rapid, urmat de Iași, Brașov și Galați. În schimb, tranzacțiile s-au finalizat cel mai lent în Călărași, Brăila, Bistrița și Focșani. 

Cea mai scumpă proprietate rezidențială vândută pe Storia în 2024 a fost un bloc cu 20 de apartamente din București, care a avut un preț de cerere de 2.600.000 euro, echivalentul a 1.715 euro/m². Proprietatea includea facilități precum parcare și subsol, având, de asemenea, două etaje și mansardă.  În același timp, cea mai scumpă proprietate vândută pe Storia în 2024 a fost un spațiu comercial, respectiv un centru logistic cu spații de birouri și hale din Mogoșoaia cu un preț de cerere de 12,5 milioane de euro. Cea mai vizualizată proprietate rezidențială de pe Storia în 2024 a fost un penthouse de 184 mp, dispus pe două nivele, cu două locuri de parcare și terase de 64 mp, având o panoramă spectaculoasă în zona Zorilor din Cluj-Napoca. Prețul de cerere al acestei proprietăți a fost de 335.000 euro.

DRI, subsidiara Grupului DTEK care dezvoltă proiecte de energie regenerabilă în UE, a semnat un nou acord de finanțare fără regres, în valoare de 24,7 milioane de euro, cu Kommunalkredit Austria AG („Kommunalkredit”), care susține construcția și operarea unui parc fotovoltaic de 60 MWp în Glodeni, județul Mureș, România („Glodeni II”).

Fondurile din finanțare vor fi utilizate pentru a acoperi o parte din cheltuielile de capital necesare, precum și TVA-ul care poate fi recuperat. Glodeni II este al doilea parc solar al DRI în România, aftat în acest moment în construcție; coordonarea lucrărilor fiind gestionată de echipa internă a DRI. 

Odată cu finalizarea parcului, în prima parte a anului 2025, acesta va produce energie verde care ar putea acoperi consumul a aproximativ 22.400 de locuințe* și contribui la reducerea emisiilor de carbon cu 21.800 de tone pe an**. Glodeni II este amplasat lângă parcul solar deja operațional de 53MWp al DRI, Glodeni I. Cele două proiecte combinate, Glodeni I și Glodeni II, vor forma unul dintre cele mai mari parcuri fotovoltaice din țară.

Aceasta este a doua finanțare obținută de DRI de la Kommunalkredit; în 2023, banca a oferit DRI un pachet financiar, în valoare de 55 de milioane de euro, pentru construcția parcului eolian de 60MWp în Ruginoasa, județul Iași, România. Acesta este primul parc eolian construit în țară în ultimul deceniu, devenit operațional în decembrie 2023.

John Stuart, CEO DRI, a declarat: „Suntem recunoscători să avem în Kommunalkredit un partener financiar de încredere, care se alătură misiunii noastre de a accelera tranziția energetică în Europa, în special în România, unde DRI își propune să atingă 1GW de energie regenerabilă și baterii de stocare până în 2030. Sprijinul acordat de Kommunalkredit pentru al doilea proiect este dovada eforturilor și succesului anterior al DRI, care devine rapid unul dintre cei mai mari jucători în domeniul energiei regenerabile din România.”

Volker Kruse, Head of Banking, Kommunalkredit, a adăugat: „Suntem încântați să ne consolidăm parteneriatul cu DRI cu încă un proiect important de energie regenerabilă în România. Sprijinirea dezvoltării infrastructurii verzi se aliniază perfect cu misiunea noastră de a stimula creșterea sustenabilă și de a accelera tranziția energetică în Europa. Glodeni II reprezintă un pas important către obiectivele de energie curată ale României, iar noi suntem mândri să contribuim la un proiect care va aduce beneficii semnificative în regiune, atât economice, cât și de mediu.”

Pe lângă Ruginoasa, Glodeni I și Glodeni II, DRI va începe construcția unui al patrulea proiect în România în anul următor – un parc fotovoltaic de 126 MWp lângă București.

DRI își propune să atingă un portofoliu de 5GW de energie regenerabilă și baterii de stocare până în 2030 în țările în care activează: Croația, Italia, Polonia și România, având deja în dezvoltare proiecte care cumulează 1,3GW.

România a fost primul stat din UE care a introdus în mod oficial în legislația națională obligațiile de raportare publică pentru fiecare țară în parte (pCbCR), iar termenul limită pentru elaborarea și publicarea acestor rapoarte este mai devreme decât cel stabilit de Directiva UE. 

În prezent, companiile încă evaluează care este cea mai potrivită metodă de raportare, iar lipsa de indicații clare poate conduce la neconformare și amenzi.

Despre aceste subiecte au discutat Ionuț Simion, Partener PwC România, Anastasia Dereveanchina, Director și Miruna Dragoman, Senior Manager, într-un nou episod PwC Tax Talks. Puteți urmări episodul PwC Tax Talks aici. 

Câteva declarații:

Grupurile cu sediul central în afara UE care au o filială medie sau mare în România sunt supuse raportării pCbCR în România pentru exercițiile financiare care încep la sau după 1 ianuarie 2023. Aceste rapoarte trebuie să fie publicate până la 31 decembrie 2024 pentru grupurile care funcționează pe baza unui an calendaristic.

Toate aceste entități vor pregăti și depune la ANAF notificarea CbCR (formularul 405), pentru fiecare an în care sunt îndeplinite criteriile. 

Dacă raportul nu este depus societățile din România pot primi amenzi de până la 100.000 de lei. Pentru o depunere incorectă sau care nu este realizată la timp, amenzile pot ajunge până la 50.000 de lei.

În ultimii doi ani, autoritățile române au acordat destul de multă atenție acestei raportări, fiind date și amenzi. Au fost trimise notificari în legătură cu codurile de identificare ale entităților parte din grup. Am avut un caz cu risc de control fiscal inopinat datorită depunerii incorecte a notificării sau chiar am observat că în timpul unui control fiscal pe un alt subiect, autoritățile au făcut și o verificare a obligațiilor CbCR și a modului de îndeplinire și au acordat amenzi. De aceea, recomandăm societăților, evident, să trateze acest subiect cu mult mai multă importanță decât au făcut-o până acum.

Potrivit legii, acest raport se poate publica într-un registru național, precum Registrul Comerțului, pe site-ul subsidiarei sau al unei subsidiare din Uniunea Europeană. La acest moment însă nu există o procedură agreată și acceptată prin care informațiile să fie publicate pe site-ul Registrului Comerțului. Se lucrează la o procedură temporară prin care acest registru să fie la nivelul Ministerului de Finanțe. Un astfel de demers este important în special pentru aceste subsidiare mijlocii și mari, care nu au un website localizat în România și cărora, ca atare, le e dificil să publice pe site-ul lor. 

Principalele elemente raportate includ veniturile nete totale și profitul brut sau pierderea, taxele datorate și taxele plătite efectiv și numărul de angajați și o descriere a activităților economice.

Toate aceste date vor fi publicate pentru fiecare jurisdicție fiscală unde compania își desfășoară activitatea, precum și separat pentru fiecare jurisdicție inclusă în lista UE privind jurisdicțiile necooperante în scopuri fiscale. Toate informațiile trebuie să fie accesibile public timp de cel puțin cinci ani.

Urmăriți alte podcasturi pe teme de fiscalitate pe blogul PwC România aici.

• XTB România adaugă în oferta sa încă 746 de noi ETF-uri cu deținere, disponibile începând cu 14 decembrie. În total, clienții vor avea la dispoziție 1.350 de ETF-uri.
• Investitorii pot crea și Planuri de Investiții pasive, cu sume mici, începând de la 75 lei.
• Comisioanele prin XTB România sunt zero, pentru tranzacții mai mici de 100.000 euro lunar.

Într-o perioadă marcată de incertitudine economică, în 2024, românii ajung să caute pe Google idei pentru a-și îmbunătăți situația financiară și pentru a identifica cele mai convenabile soluții de investiții. În contextul în care diversitatea și accesibilitatea devin atribute esențiale pentru deciziile financiare, XTB România, companie de investiții pe bursele internaționale, vine în sprijinul investitorilor prin introducerea a peste 700 de noi ETF-uri cu deținere și 4 ETN-uri bazate pe criptomonede.

La o primă vedere a celor mai frecvente căutări în 2024, devine mai clar că interesul pentru educația financiară și opțiunile de investiții pentru orice buzunar este în creștere, iar aceste preocupări vor continua și în 2025, dacă ne raportăm la instabilitatea de pe scena politică din România.

„Având în vedere că sintagme precum «investiții sigure», «cum să investești sume mici» și «cum să investesc la bursă» au fost printre cele mai frecvente interogări pe Google din acest an, suntem tot mai convinși că oamenii sunt curioși să exploreze noi opțiuni pentru a dobândi o stabilitate a finanțelor. Vorbim, astfel, despre preocupări care arată o nevoie clară de instrumente accesibile și diversificate, care să răspundă inclusiv cerințelor investitorilor aflați la început de drum”, spune Irina Cristescu, general manager XTB România. 

XTB România vine în sprijinul investitorilor cu noi soluții, adaptate atât pentru cei care încep să tranzacționeze cu sume mici, cât și pentru cei care dispun de fonduri mai mari. 

Începând cu data de 14 decembrie 2024, oferta XTB România se mărește      cu 746 de noi ETF-uri (fonduri tranzacționate la bursă), ceea ce înseamnă că toți clienții vor avea de ales din peste 1.350 de ETF-uri. Această extindere se traduce într-o diversitate impresionantă de oportunități de investiții, potrivite pentru fiecare buget. 

De ce ETF-urile sunt o soluție ideală pentru români?

• Accesibilitate: Investițiile în ETF-uri permit intrarea pe piețe globale cu sume mici, fiind potrivite și pentru investitorii începători.     
• Diversificare: ETF-urile includ active din sectoare variate, de la energie verde și tehnologie, la aur și piețe emergente.
• Flexibilitate: Toate instrumentele sunt disponibile direct pe platforma XTB, cu zero comisioane pentru tranzacții sub 100.000 de euro pe lună.

ETN-uri: accesul românilor la piața criptomonedelor 

Pe lângă ETF-uri, XTB introduce patru noi Exchange-Traded Notes (ETN-uri), care oferă clienților o modalitate inovatoare de a investi în criptomonede pe piețele financiare tradiționale. 

Spre deosebire de ETF-uri, ETN-urile sunt instrumente de creanță negarantate, ceea ce înseamnă că, în cazul insolvenței emitentului, investitorii pot risca pierderea capitalului. Cu toate acestea, ele reprezintă o soluție eficientă pentru accesarea activelor mai puțin disponibile.

Noile ETN-uri incluse în portofoliul XTB sunt:

• BTCetc Bitcoin Exchange Traded Crypto (BTCE.DE) – oferă expunere directă la Bitcoin.
• VanEck Bitcoin ETN (VBTC.DE) – o altă opțiune pentru investiții în Bitcoin.
• VanEck Ethereum ETN (VETH.DE) – oferă expunere directă la Ethereum.
• VanEck Crypto Leaders ETN (VT0P.DE) – permite expunere la un coș de criptomonede de top.

„Credem că fiecare român care își dorește să investească merită să aibă acces la soluții care să răspundă nevoilor sale, indiferent de nivelul de experiență sau de capitalul disponibil. Ne angajăm să fim alături de ei nu doar printr-un portofoliu extins de instrumente, ci și prin resurse educaționale gratuite. Într-un context politic, economic și social care se anunță volatil în 2025, ne dorim ca investitorii noștri să aibă un an cât mai stabil, în care să ia decizii informate”, adaugă Irina Cristescu. 

Cu aproximativ trei luni înainte de expirarea schemei de plafonare-compensare a prețurilor la energie, România trebuie să accelereze eforturile de a identifica și pregăti măsuri de protejare a consumatorilor vulnerabili. În acest context, Observatorul Român al Sărăciei Energetice consideră că anunțata comasare a Ministerului Energiei cu Ministerul Economiei este o decizie inoportună și ar putea avea consecințe negative asupra eforturilor de tranziție energetică și combatere a sărăciei energetice, obiective europene asumate de țara noastră.

România are una dintre cele mai mari rate ale sărăciei energetice din Uniunea Europeană, așadar combaterea acestui fenomen trebuie să rămână prioritară pe agenda Guvernului. Unul dintre riscurile majore ale desființării Ministerului Energiei este ca această problemă socială gravă să devină secundară. 

Discuția privind comasarea Ministerului Energiei cu Ministerul Economiei se suprapune cu momentul lansării activității Comitetului Interministerial pentru protejarea consumatorului vulnerabil și combaterea sărăciei energetice, comitet format la inițiativa Ministerului Energiei și înființat prin Decizia Guvernului României 380/2024. 

ORSE consideră că existența Comitetului Interministerial pentru protejarea consumatorului vulnerabil și combaterea sărăciei energetice reprezintă o bună practică în acest sens. Activitatea lui este esențială pentru elaborarea unor politici publice bine integrate, care să permită identificarea cât mai precisă a categoriilor afectate de sărăcie energetică sau aflate în situație de vulnerabilitate energetică. 

Ministerul Energiei, împreună cu acest comitet, se află acum în situația de a gestiona expirarea schemei de plafonare și compensare a prețurilor la energie la 31 martie 2025 și de realizare a unui mecanism care să intre în vigoare imediat după acest termen. În acest sens, potențiala comasare a Ministerului Energiei cu Ministerul Economiei va afecta în mod specific și decisiv șansele de realizare a acestui mecanism, cu efecte economice concrete. Amintim impactul bugetar pe care l-ar putea avea perspectiva continuării schemei de plafonare-compensare, mai ales în condițiile în care Comisia Europeană a inițiat deja procedura de infringement la adresa României începând cu octombrie 2024. 

ORSE a atras atenția în mod repetat, încă de la primul raport național pe această temă, lansat în 2017, cu privire la nevoia de acțiune coordonată, pe termen lung, pentru combaterea sărăciei energetice. România se află într-un moment critic prelungit de vulnerabilitate în contextul volatilității piețelor de energie, care deja a produs efecte dramatice asupra populației în timpul crizei din 2021-2023. Ministerul Energiei deține un rol-cheie în ceea ce privește gestionarea acestui moment. 

Dispariția acestui minister poate periclita angajamentul viitoarei coaliții de a confirma drumul european ireversibil al României și de reducere a decalajelor din societate, care au dus România pe marginea prăpastiei în ceea ce privește calitatea democrației. 

Salutăm intenția noii coaliții pro-europene de a reduce eforturile bugetare prin eficientizarea aparatului administrativ și validarea principiului de stat suplu si eficient. Totodată, considerăm că realizarea acestui lucru prin dispariția Ministerului Energiei ca entitate de sine stătătoare contravine eforturilor de tranziție a economiei țării noastre către sustenabilitate și performanță energetică în condiții de echitate socială. Prioritățile energetice ale României sunt primordiale și au rolul de a crea un mediu performant economic și de bunăstare socială. 

București, 16 decembrie 2024 – Norofert, principalul producător de inputuri organice pentru agricultură și furnizor de biotehnologie pentru agricultura din România, listat la Bursa de Valori București pe piața AeRO (simbol BVB: NRF), anunță finalizarea unei noi emisiuni de obligațiuni în valoare de 6,95 milioane de lei. Aceste obligațiuni vor fi listate pe SMT (piața AeRO) al Bursei de Valori București sub simbolul ”NRF29”, iar oferta publică a fost intermediată de TradeVille S.A.

Noua emisiune include 69.503 titluri nominative, dematerializate, necondiționate, negarantate, neconvertibile, fiecare cu o valoare nominală de 100 lei, oferind investitorilor o rată fixă a cuponului de 10% pe an, plătibilă semestrial. Obligațiunile au o maturitate de cinci ani, cu scadență în 2029. Rambursarea anticipată este posibilă cu un preț „clean” de 101% în al doilea an și 100,5% în al treilea an, oferind flexibilitate investitorilor.

Vlad Popescu, Președintele Consiliului de Administrație, Norofert: „Le mulțumim investitorilor pentru încrederea acordată. Este a doua serie de obligațiuni pe care Norofert o emite, un pas important considerând perioada dificilă pentru agricultura românească și pentru contextul politic local. Deși nu am atins pragul propus inițial, considerăm oferta publică un succes. Extinderea în piețele din SUA și Brazilia reprezintă o prioritate strategică pentru noi în următorii trei ani, având în vedere necesitatea reducerii riscurilor asociate concentrării activității într-o singură piață. În plus, investițiile în sistemele de irigații de la ferma Zimnicea vor echilibra fluxul de numerar al companiei, reducând incertitudinile legate de lipsa precipitațiilor.”

Fondurile atrase vor fi utilizate pentru extinderea sistemului de irigații la ferma din Zimnicea, accelerarea dezvoltării în piețele externe, precum SUA și Brazilia, unde Norofert a intrat din acest an, precum și pentru rambursarea obligațiunilor emise anterior, tranzacționate sub simbolul NRF25, cu scadență în 2025.

Norofert a înregistrat  în primele 9 luni ale anului 2024 o cifră de afaceri de 35,5 milioane lei,  o creștere de 10% față de aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția a fost susținută de activitatea de producție și comercializarea de inputuri agricole, inclusiv de rezultatele obținute în SUA. Într-un context agricol dificil în România, caracterizat de secetă și prețurile scăzute ale recoltelor, compania a demonstrat reziliență și a înregistrat o creștere a profitului net de peste 24%, atingând 1,4 milioane lei în primele 9 luni din 2024.

UniCredit Bank a finalizat cu succes o tranzacție de referință pentru finanțarea unui portofoliu de producție energie regenerabilă, în valoare totală de 214,45 milioane de euro către Enery. UniCredit a acționat ca Aranjor Principal Mandatat, Coordonator Comun și Bookrunner.

Această tranzacție continuă parteneriatul pe termen lung dintre UniCredit și Enery în România și Europa, către angajamentul ambelor părți de a oferi soluții de energie sustenabilă. 

Alături de UniCredit Bank, finanțarea a fost sprijinită de Banca Comercială Română și Erste Group Bank AG în calitate de Creditori Originali și Aranjori Principali Mandatați. 

Acest acord de finanțare de referință va sprijini dezvoltarea și consolidarea proiectelor de energie regenerabilă ale Enery în România, marcând un pas semnificativ în angajamentul companiei de a promova soluții energetice durabile în regiune.

Facilitatea de împrumut este alocată strategic pentru refinanțarea întregului portofoliu românesc de energie regenerabilă, oferind stabilitate financiară și eficiență operațională, sprijinind construirea unui nou proiect fotovoltaic de 64,5 MW și co-locarea sistemelor de stocare a energiei bateriei (BESS), în toate centralele operaționale și greenfield pentru a îmbunătăți rețeaua, stabilitate si capacitati de stocare.

„Acest tip de finanțare de portofoliu, adaptată portofoliului și planurilor Enery pentru România, sprijină compania să devină un IPP complet verde în România, oferind în același timp creditorilor o bază de active diversificată, cu un mix adecvat de PPA-uri și baterii pentru a acoperi echilibrarea, puterea și captarea. riscuri de preț Le mulțumim în mod special creditorilor pentru structurarea acestei finanțări, deoarece finanțarea tradițională nu oferă o soluție intermediară între finanțarea proiectelor și finanțarea corporativă. pentru IPP-uri RES în creștere, compania se poate concentra astfel pe furnizarea de proiecte inovatoare de energie regenerabilă care generează durabilitate și valoare economică pe termen lung”, a declarat Sebastian Staicu, VP Finanțe de la Enery.

Raluca Popescu, Vicepreședinte Executiv Divizia Corporate & Investment Banking UniCredit Bank a spus: „Suntem mândri să fim în fruntea celor care susțin și promovează energia regenerabilă în România pentru un viitor mai sustenabil prin soluțiile noastre de finanțare. În grupul UniCredit, prin serviciile de finanțare, consultanță și expertiza noastră solidă, ne sprijinim clienții cu cunoștințele și talentele reunite din toate piețele unde operăm. Suntem onorați să construim în continuare parteneriatul nostru cu Enery și să oferim această tranzacție de referință pentru finanțarea portofoliului de energie regenerabilă pentru clientul nostru și pentru întregul sector de energie verde din România. Vom continua să oferim finanțări noi pentru soluții de energie regenerabilă și tranziția către energie curată a clienților noștri.”

Daniel Sava, Director Finance & Advisory UniCredit a adăugat: „Această tranzacție de referință pentru finanțarea portofoliului de energie regenerabilă demonstrează angajamentul nostru puternic pentru soluții de finanțare a transformării sistemului energetic românesc, aducând expertiza din băncile noastre la nivel local, în beneficiul clienților noștri, precum Enery. Similar altor piețe în care Grupul este prezent, și în România deciziile și acțiunile noastre țin cont de obiectivele ESG, care au devenit parte a modelului nostru de afaceri.”

Wilhelm Molterer, președinte GLOBSEC, fost vicecancelar și fost ministru de finanțe al Austriei: „Europa trebuie să-și redefinească prioritățile pentru o Uniune Europeană puternică și competitivă; Avem nevoie cu disperare de piața de capital”

• Kurt Volker, fost reprezentant special al SUA pentru negocierile cu Ucraina și fost ambasador al SUA la NATO: “Există toate indiciile că 2025 va fi un an de schimbări dramatice”
• Casian Nițulescu: Ministerul Energiei promovează proiecte de dezvoltare a producției de energie electrică; Sunt convins că vom avea, în continuare, un mix energetic diversificat
• Alexandru Petrescu: Piețele pe care le reglementăm au dat dovadă de elasticitate, de stabilitate, de consolidare și de maturitate
• Mircea Man, ANRE: Marea Neagră ne face un actor important în ceea ce privește dezvoltarea și securitatea energetică a României
• Radu Hanga, BVB: Cuvântul pentru anul 2025 cred că va fi schimbare
• Dan-Virgil PASCU: Autoritatea de Concurență este probabil una dintre cele mai europene autorități din România

Peste 350 de oameni de afaceri, politicieni, personalități din lumea de business au participat, recent, la cea de-a șaptea ediție a GALEI FINANCIAL INTELLIGENCE AWARDS. 

Wilhelm Molterer, Președinte al Consiliului de administrație GLOBSEC, fost vicecancelar și ministru de finanțe al Republicii Federale Austria, a transmis, printr-un mesaj video: “Orientarea pentru Europa este clară: democrație, libertate, prosperitate și securitate. La fel de importantă precum orientarea, este setarea corectă a priorităților. Europa trebuie să-și redefinească prioritățile pentru o Uniune Europeană puternică și competitivă. Ce înseamnă aceste două priorități? Pentru mine este clar: securitate și apărare, pe deoparte, și competitivitate și inovare, pe de altă parte.” (Vezi detalii aici.)

Trecem, cu adevărat, printr-o perioadă remarcabilă, a spus ambasadorul Kurt Volker, pentru Gala Financial Intelligence 2024. Potrivit domniei sale, 2025 ar putea aduce o Rusie slabă, SUA mai hotărâte, pace în Ucraina, creștere economică în regiune și o mare oportunitate pentru parteneriatul dintre România și SUA: „Eu cred că 2025 va fi anul în care vom vedea, dacă nu o încheiere a războiului din Ucraina, cu siguranță o stabilizare semnificativă a conflictului. Și acest lucru, la rândul său, va permite o creștere economică și o dezvoltare mai mare în Ucraina. Cred că vom vedea că creșterea în sud-vestul Ucrainei, în special în apropierea României. Aceasta va fi în două cifre și va fi un motor pentru creșterea economică în regiune. 

În sfârșit, cred că există o oportunitate în toate acestea de a consolida parteneriatul dintre România și SUA. Cred că România este bine plasată. Bine plasată din punct de vedere geografic, cu procentul său din PIB cheltuit pentru apărare, bine plasată cu propria sa economie în creștere pentru a fi un partener serios pentru Statele Unite în construirea păcii, construirea prosperității și lucrul împreună pentru securitate, în regiunea extinsă a Mării Negre”. (Vezi detalii aici.)

La GALA FINANCIAL Intelligence 2024, au fost prezentate și mesajele autorităților din România.

• Casian Nițulescu: Ministerul Energiei promovează proiecte de dezvoltare a producției de energie electrică; Sunt convins că vom avea, în continuare, un mix energetic diversificat

Ministerul Energiei își face datoria și încearcă să promoveze, prin politicile specifice și prin activitatea sa, cât mai multe proiecte de dezvoltare a producției de energie electrică, atât energie din surse regenerabile, cât și energie din combustibil agreat pentru o procesul de tranziție energetică, a subliniat Casian NIȚULESCU, Secretar de stat Ministerul Energiei.

Domnul NIȚULESCU a mai spus: „Ministerul Energiei beneficiază la momentul actual de mai multe instrumente de finanțare, cum este Planul Național Național de Redresare și Reziliență, Planul de Modernizare și mai multe fonduri europene și naționale, prin care se vor realiza proiecte care vor aduce stabilitate economică în țara noastră.

 Felicit organizatorii pentru perseverență, continuitate în dezvoltarea și scoaterea în evidență a proiectelor în domeniul energetic, pentru că reprezint Ministerul Energiei”. (Vezi detalii aici.)

• Alexandru Petrescu: Piețele pe care le reglementăm au dat dovadă de elasticitate, de stabilitate, de consolidare și de maturitate

Piețele pe care le reglementăm au dat dovadă de elasticitate, de stabilitate, de consolidare și de maturitate, a spus Alexandru Petrescu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), la Gala Financial Intelligence 2024.

Domnia sa a spus: „Am atins câteva repere istorice. La nouă luni, pe piața de capital, am trecut de cota de aproape 215 mii investitori, capitalizare bursieră de 342 miliarde lei, avem un succes constant incremental pe Programul Fidelis, ultima sesiune a atras de la investitori 3,5 miliarde lei. Un alt pilon important – pensiile private – a ajuns la echivalentul la 9% din PIB, cu randament mediu de 7,2% pe fondurile pe Pilonul II. Piața de asigurări este una care intră în caracteristicile unui sector consolidat, asta ne spun indicatorii de solvabilitate, de lichiditate, pe piața de RCA avem noi și avem în procesare jucători care își vor marca pozițiile în anul 2025. Perspectivele pentru viitor în ceea ce ne privește sunt pozitive.”

Domnia sa a mai spus: „Vă transmit dumneavoastră, cele patru doamne antreprenor de la Financial Intelligence, felicitări, succes, pentru perseverența și consecvența de a duce publicația dumneavoastră într-o zonă de reper printre publicațiile importante economice din România. Nu vă spun asta ca să vă flatez, ci vă pot spune că, prin prezența celor patru-cinci membri ai Consiliului de Administrație al ASF la eveniment, mai suntem la doi membri să avem cvorum. Asta denotă importanța pe care noi o acordăm publicației dumneavoastră și altor publicații economice din România.” (Vezi detalii aici.) 

• Man, ANRE: Marea Neagră ne face un actor important în ceea ce privește dezvoltarea și securitatea energetică a României

Marea Neagră ne face un actor important în ceea ce privește dezvoltarea și securitatea energetică a României, a spus Mircea MAN, Vicepreședinte Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei.

Domnia sa a spus: “La ANRE, suntem în plin proces de promovare a unei noi metodologii de tarifare, suntem într-un dialog direct cu operatorii din piață, nu ne este indiferent cum aplicăm rata de rentabilitate, ca să menținem un grad al investițiilor, astfel încât consumatorii să poate să suporte prețurile la energie. Sunt multe provocări, începând de la ce înseamnă investiții în infrastructură la distribuții de energie, la Transelectrica, ce înseamnă distribuții de gaz. Amintesc de programul Anghel Saligny.

Avem aproape 200.000 de prosumatori. Avem o rezervă enormă și Marea Neagră ne face un actor important în ceea ce privește dezvoltarea și securitatea energetică a României”. (Vezi detalii aici.)

• Dan-Virgil PASCU: Autoritatea de Concurență este probabil una dintre cele mai europene autorități din România

Autoritatea de Concurență este probabil una dintre cele mai europene autorități din România, aplicând în mod direct articole din tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, a spus Dan-Virgil PASCU, Vicepreședinte Consiliul Concurenței.

Domnia sa a spus: „Proactiv, sprijinim în permanență Guvernul României și Parlamentul, în ce privește implementarea politicilor europene în România, tranziția către energia verde, sustenabilitate, tranziția către economia digitală, am sprijinit guvernul în modelarea măsurilor de intervenție în piețe când a fost nevoie să protejăm consumatorii, în condiții de inflație, mă refer aici la domeniul asigurărilor, la domeniul energiei, la domeniul industriei alimentare”. (Vezi detalii aici.)

• Radu Hanga, BVB: Cuvântul pentru anul 2025 cred că va fi schimbare

Cuvântul pentru anul 2025 cred că va fi schimbare, a spus Radu Hanga, președintele Bursei de Valori București.

Domnia sa a transmis: “Am extras câteva lucruri dintr-un articol din Financial Times, un articol despre Europa și viitorul ei, un interviu cu Stephan Sejourne, care este responsabil de politica industrială a Europei, care spune, o să încerc să nu traduc: „I fundamentally believe that Europe has everything to gain from being opened to the world”. Acesta este crezul lui, crede într-o economie deschisă, dar continuă: „but when China says made in China or the US says America first, we might say made in Europe or Europe first”.  Și mai spune că teama lui cea mai mare e că Europa ar putea deveni victimă colaterală a Global Trade War.

Cred că ce ne așteaptă, și nu e vorba doar despre anul care vine, este o lume care se va schimba, o lume care va fi diferită de ceea ce am trăit probabil în ultimii 10-20 de ani.” (Vezi detalii aici.)

PARTENERI: Comvex, Raiffeisen Bank, Hidroelectrica, Banca Transilvania, BRD – Groupe Societe Generale, Unicredit Bank, Transgaz, NOVA Power and Gas, Superbet, Alive Capital, Distribuție Energie Electrică România, Romgaz, TTS – Transport Trade Services, TeraPlast, Nuclearelectrica, Exim Banca Românească, Electrica Furnizare, Bursa de Valori București, Federația Patronală a Energiei, Tinmar Energy, E.On, Kapital Minds, Sphera Francize Group, Garanti BBVA, Lion Capital, Longshield, Evergent Investments, Grampet Group, Grup Feroviar Român, Aro Palace, FNGCIMM, BayWa r.e., Euro Insol, Radiocom, Antibiotice, Infinity Capital Investments, CIS Group, Transelectrica, AAF – Asociația Administratorilor de Fonduri, Țuca Zbârcea și Asociații, RetuRo, Huawei, Photomate, Bitdefender, ELCEN, Monarc Properties, Onix Asigurări, Patria Asset Management, Premier Energy, Soft Galaxy (idScan), Magnor, Conpet, PNE – Pure New Energy, Sustainability Lens, Depozitarul Central, Oscar Downstream, Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), Salrom, Green Group, Anadolu Automobil Rom, Genesis College, JTI, Bursa Română de Mărfuri, Aages, ATP Group, ATP Trucks, OMV Petrom, Veridio, Consiglieri, Estinvest, Investimental, Purcari, Crama Ceptura, FREYWILLE, Cellini, Via Huși, Maison Dadoo, Termene, AVO Hotel, BDG Import, Inatech Packaging, AVRA Aesthetic Institute, JW Marriott Bucharest Grand Hotel, Simusca.

PARTENER SUPORT: Asociația Energia Inteligentă

PARTENERI INSTITUȚIONALI: IMM România, Camera de Comerț Româno-Britanică, ICSS

PARTENER DE MONITORIZARE: mediaTRUST

PARTENER EDUCAȚIONAL: Envisia Boards of Elite

PARTENERI MEDIA: Agerpres, Kanal D, Kanal D2, România Durabilă, Economistul, Club Economic, InvesTenergy, Focus Energetic, The Diplomat Bucharest, Finzoom, EM360Studio, BiziLive TV.

* Wilhelm Molterer este fost vicecancelar și ministru de finanțe al Austriei și președinte al Partidului Popular Austriac. De-a lungul carierei sale, a ocupat mai multe funcții la nivel înalt în sectorul public. Timp de mai mulți ani, a fost director general al Fondului european pentru investiții strategice. Este, de asemenea, fost vicepreședinte al Băncii Europene de Investiții, iar între 1994 și 2002 a fost ministru federal al agriculturii, silviculturii, mediului și gestionării apelor.

GLOBSEC este un think-tank global, cu birouri locale în Bratislava, Bruxelles, Kiev, Viena și Washington D.C., angajat să consolideze securitatea, prosperitatea și durabilitatea în Europa și în întreaga lume. Misiunea sa este de a influența viitorul prin generarea de noi idei și soluții pentru o lume mai bună și mai sigură.

** Ambasadorul Kurt Volker este un expert de top în politica de securitate externă și națională a SUA, cu peste 35 de ani de experiență într-o varietate de capacități guvernamentale, academice și din sectorul privat. A fost reprezentant special al SUA pentru negocierile cu Ucraina din 2017 până în 2019 și ambasador al SUA la NATO în perioada 2008-2009. Ambasadorul Volker este fondatorul și președintele Alliance Strategic Advisors, LLC și un distins membru al Centrului pentru Analiza Politicii Europene.

El a co-fondat Universitatea Americană din Kiev în 2022, este administrator al Colegiului American al Mediteranei și face parte din consiliile consultative ale Institutului pentru Pace din SUA, GW University Elliott School of International Affairs și BGR Group. Din 2012-2019, Amb. Volker a fost directorul executiv fondator al Institutului McCain pentru Leadership Internațional, o parte a Universității de Stat din Arizona cu sediul în Washington, DC.

Circa 65% dintre companiile din România aleg canalele social media drept principalele metode de promovare, conform „Romanian Ecommerce Report 2024”, studiul realizat de MKOR la comanda VTEX (NYSE: VTEX), platforma entreprise compozabilă și completă.

Studiul, lansat în premieră în cadrul European Digital Commerce (EDC), arată că șase din zece microîntreprinderi au înregistrat o scădere a vânzărilor online în 2023, semn că afacerile mici întâmină dificultăți în adaptarea la piața dinamică a comerțului digital.

În schimb, două din trei întreprinderi mari au raportat o creștere a vânzărilor, ceea ce reflectă capacitatea lor de a valorifica resurse mai ample și strategii mai avansate.

Comform datelor analizate, aproximativ 70% dintre start-up-uri au înregistrat o creștere a vânzărilor online, subliniind potențialul de dezvoltară rapidă în stadiile incipiente ale activităților digitale.

În 2023, cele mai vândute categorii de produse online au fost:  

• Electrocasnice și Aparate Electronice (16%, +10% față de 2022)  
• Produse pentru Casă, Grădină și DIY (14%)  
• Bunuri de consum non-food (FMCG non-food) (12%)  
• Jucării, Produse pentru Copii și îngrijire a micuților (10%, +4%)  
• Produse pentru Sport (9%, +5%).

Magazinele de ecommerce reclamă o competiție acerbă cu producătorii sau cu alți retaileri în încercarea de a-și atrage și a-și păstra clienții. Anul trecut, aproape 42% dintre afacerile de ecommerce (+ 21% față de 2022) au menționat competiția cu producătorii sau alți retaileri ca fiind una dintre principalele provocări pentru business în 2023.

O altă provocare pentru retailerii online în 2023 a fost abandonarea coșului de cumpărături (33%), în creștere cu +12% față de 2022, mulți utilizatori adaugă produse în coș, dar nu finalizează achiziția. 

De asemenea, 28% dintre comercianții online (în creștere cu +11% față de 2022) susțin că în 2023, deși traficul pe site-uri crește, conversia vizitatorilor în clienți plătitori este dificilă. Acest lucru indică o nevoie de optimizare a experienței utilizatorilor, precum și a strategiilor de vânzări.

În plus, studiul VTEX arată că aproape 27% dintre afacerile ecommerce reclamă politicile de preț (+15% față de 2022) ca principala provocare a anului 2023. Stabilirea prețurilor competitive care să atragă clienți, dar și să asigure profitabilitate reprezintă o problemă în creștere. Această provocare este amplificată de volatilitatea economică.

În același timp, 26% dintre afacerile din ecommerce (în creștere cu 6% față de 2022) se confruntă cu dificultăți în atragerea clienților potriviți. Identificarea publicului-țintă și atragerea acestuia prin campanii eficiente rămâne, în continuare, o prioritate pentru afacerile online, în condiții de creștere a competiției.

Pentru 23% dintre afacerile online (+5%), studiul Romanian Ecommerce Report 2024 VTEX indică provocări legate de aprovizionare și de livrare, 19% dintre businessurile online (+ 7% față de 2022) reclamă politicile de retur și de rambursare printre probleme, iar 17% reclamă loialitatea clienților (în scădere cu 3%) față de 2022.

În același timp, participanții la studiul VTEX Romanian Ecommerce Report 2024 au menționat: incompatibilitatea cu cerințele pieței (51%), strategia de dezvoltare (38%), dimensiunea redusă a echipei (15%), cunoștințele limitate despre segmentul de piață (9%), logistica și stocurile limitate (11%) ca potențialele bariere pentru ca un business să treacă din offline în online.

Studiul a fost realizat pe un eșantion de 350 de companii. 

European Digital Commerce Summit 2024 a fost scena unde toate aceste informații au fost prezentate pentru prima dată, oferind retailerilor date esențiale pentru a-și ajusta strategiile de marketing și operațiunile în 2025. 

• Funcțiile de mobilitate globală sunt percepute tot mai mult ca parteneriate strategice, 89% dintre executivii chestionați anticipând că programul de mobilitate își va păstra importanța sau chiar va deveni mai necesar în următoarele 12-18 luni.
• 72% dintre respondenți consideră că este esențial să alinieze strategiile de mobilitate cu obiectivele extinse ale afacerii.
• 70% consideră prioritară dezvoltarea, atragerea și menținerea talentelor în organizație.
• 67% dintre organizațiile care susțin munca la distanță au o politică implementată la nivelul organizației.
• 51% intenționează să utilizeze AI pe termen scurt și lung, iar 73% planifică investiții viitoare în AI pentru a ajuta la automatizarea sarcinilor administrative.
• 76% folosesc tehnologia pentru gestionarea proceselor de mobilitate globală.

Studiul de evaluare a mobilității globale realizat de către KPMG, „Cartografierea viitorului – mobilitate strategică pentru forța de muncă de mâine” relevă că provocările economice și geopolitice actuale sunt factorul cheie ce determină organizațiile globale să-și reevalueze strategiile. Noile reglementări legislative sau modificările suferite de cele existente creează transformări fundamentale în peisajul conformării, aducând noi obligații pentru companii și impunând cerințe suplimentare echipelor de mobilitate globală cu rol esențial în echilibrarea diverselor provocări, arată raportul. 

Studiul KPMG reunește opiniile a 225 de profesioniști în mobilitate globală din organizații multinaționale din 29 de țări și 12 industrii, oferă date valoroase despre evoluția programelor de mobilitate global. Acesta subliniază acțiunile cheie pe care echipele ar trebui să le folosească pentru a debloca întregul potențial al programelor de mobilitate și pentru a profita de noile oportunități aduse de schimbările din mediul de afaceri, încurajând echipele să se adapteze. De asemenea, raportul furnizează date valoroase și despre dezvoltarea programelor de mobilitate astfel încât să includă și politici fiscale și de imigrare, structură, guvernanță, priorități, măsuri privind performanța, tehnologie, robotică, automatizare, munca la distanță și multe altele.

„Echipele de mobilitate internațională îmbunătățesc, de obicei, modul în care sunt îndeplinite cerințele legale și gestionează riscurile sub o monitorizare intensă”, a declarat Marc Burrows, Liderul global al Serviciilor de Mobilitate globală, KPMG Global. „Cu toate acestea, peisajul actual necesită mult mai mult, adesea cu mai puține resurse disponibile. În acest caz, este nevoie de soluții inovatoare, care necesită alinierea strategică la obiectivele de afaceri și o adaptabilitate fundamentală pentru a prospera”, mai spune el. 

Perceput din ce în ce mai mult ca un partener strategic și un consilier de încredere, raportul elaborat de KPMG arată că aproape trei sferturi dintre respondenți consideră că alinierea la strategia generală de afaceri este o prioritate reală. În plus, recent, ediția 2024 a KPMG CEO Outlook a evidențiat că 92% dintre executivi plănuiesc să crească numărul de angajați și 80% pun accentul pe dezvoltarea competențelor, de aceea alinierea strategiei privind angajații cheie, așa-numitele talente, este considerată crucială pentru mobilitatea globală – 70% dintre respondenți enumerând dezvoltarea talentelor, atragerea și retenția lor drept o prioritate. 

Odată cu avântul luat de proiectele de mobilitate transfrontalieră, provocările unei forțe de muncă globalizate sunt mereu prezente. Raportul dezvăluie că 67% dintre organizațiile care susțin munca la distanță au o politică formală în vigoare – o abordare proactivă care ajută la structurarea și formalizarea capacităților de muncă la distanță, ajutând la asigurarea conformării cu cerințele fiscale și de imigrare.

Numărul de funcții de mobilitate globală care se bazează pe tehnologie pentru a crește eficiența operațională continuă să crească, soluțiile de gestionare a forței mobile de muncă fiind utilizate pe scară largă. Aproape două treimi din organizații se bazează pe un model centralizat sau regional pentru managementul mobilității globale, acesta fiind perceput ca esențial pentru îmbunătățirea consistenței, controlului și receptivității la dinamica și nevoile regionale.

76% dintre respondenți raportează că folosesc instrumente de gestionare a fluxului de lucru și a datelor, iar adoptarea AI este de așteptat să crească – 51% plănuind să integreze AI în programele lor, iar 73% planifică pe termen lung investiții viitoare în AI pentru a ajuta la automatizarea sarcinilor administrative. 

Raportul încurajează echipele de mobilitate globală să compare strategiile folosite cu cele ale concurenților lor globali pentru a evalua valoarea reală a operațiunilor curente și a dezvolta noi inițiative, programe și politici orientate spre viitor.

„Pentru a rămâne competitive, organizațiile ar trebui să monitorizeze și să revizuiască în mod regulat politicile de mobilitate pentru a se asigura că acestea rămân eficiente, competitive și aliniate nevoilor afacerii”, a declarat Katherine Avery, Director, KPMG în SUA. „Colaborarea și comparația sunt esențiale. Colaborați cu furnizorii – înțelegeți provocările și învățați de la concurenți pentru a vă asigura că echipa dumneavoastră este echipată corespunzător pentru a răspunde cerințelor în continuă schimbare ale viitorului.”

Mădălina Racovitan, Partener și Lider al departamentului de Servicii pentru Mobilitate Internațională, KPMG în România, afirmă: „În ultimii ani, angajații și-au exprimat din ce în ce mai des dorința de a putea lucra de la distanță, cel puțin parțial, uneori chiar din alte țări. Angajatorii au observat și ei multe beneficii într-o forță de muncă mai mobilă, atât din perspectiva flexibilității, cât și din perspectiva atragerii talentelor, care, în acest fel, nu erau contrânse să lucreze într-o anumită locație. Totuși, munca la distanță dintr-un alt stat decât cel în care se află angajatorul poate genera implicații semnificative din punct de vedere fiscal, al securității sociale și al regulilor de imigrare, nu doar pentru angajații în cauză, ci și pentru angajatorii lor. Prin urmare, o evaluare atentă realizată de profesioniști calificați este esențială pentru ca organizația să poată dezvolta o strategie care să profite la maximum de oportunitățile oferite de munca la distanță, păstrându-se totodată conformă cu cerințele fiscale și alte reglementări legale.”