Acasă Blog Pagina 63

Garanțiile acordate de România în anul 2023, reprezintă cel mai înalt nivel de intermediere financiară raportat la PIB, dintre statele uniunii europene

0

În perioada 10-13 octombrie 2024, o delegație condusă de Dumitru Nancu, directorul general al FNGCIMM, a participat în Republica Moldova, la o serie de evenimente de promovare a antreprenoriatului și de facilitare a accesului la finanțare, prin instrumente inovatoare de finanțare și garantare, dezvoltate la nivel european.

De asemenea Dumitru Nancu a avut o întâlnire bilaterală cu doamna Anca Dragu, Guvernatorul Băncii Moldovei, pentru o mai bună înțelegere a sistemului financiar moldovean și pentru a identifica posibile căi de colaborare și de intermediere financiară pentru antreprenorii din cele două țări.

În data de 11.10.2024, Asociația Europeană a Instuțiilor de Garantare a desfășurat la Chișinău un seminar operațional (Operational Training Session – OTS), pentru a facilita transferul de cunoștințe, bune practici, optimizarea produselor de garantare și abordari inovatoare între membrii organizației.

Lucrările sesiunii de instruire au fost deschise de dl.Vadim Codreanu, Directorul Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), dna. Veronica Arpintin, Secretar de stat, Ministerul Economiei, Dezvoltării și Digitalizării din Moldova și doamna Katrin Sturm, Secretar General al AECM.

Așa cum s-a desprins din prezentarea reprezentantului Republicii Moldova, garanțiile acordate de România în anul 2023, reprezintă cel mai înalt nivel de intermediere financiară raportat la PIB, dintre statele Uniunii Europene, dar și față de alți membri ai AECM, din afara Europei. Astfel, România cu un procent de 2,50% garanții acordate din PIB, surclasează țări precum Polonia ( 1,20%), Italia (0,80%), Republica Cehă (0,70%), Spania (0,50%), Slovenia (0,50%), Austria (0,30%), Germania (0,20%). Între țările europene din afara UE, care se remarcă cu procente semnificative din PIB, menționăm Republica Moldova (0,43%) și Bosnia Herțegovina (0,10%).

Având în vedere rezultatele implementarii programului de garantare IMM INVEST, Dumitru Nancu, directorul general FNGCIMM, a fost invitat să prezinte în cadrul acestei sesiunii, evoluția și impactul programului IMM INVEST- recunoscut a fi cel mai de succès program de garantare la nivel european. Directorul general a expus în intervenția sa și procesul de tranziție pe care îl parcurge în prezent FNGCIMM, de la schemele de susținere a finanțarii IMM-urilor prin garanții de stat, la garanții inovatoare din surse proprii FNGCIMM.

Alte dezbateri de interes au fost prezentate de membrii ai AECM din Polonia, Austria, Elveția, Finlanda, Grecia și Republica Moldova, care au prezentat diferite abordări și inovări în ceea ce privește instrumentele financiare, optimizarea produselor de garantare cu finanțare din fonduri europene, precum și modalitati de evaluare și măsurare a impactului pe care îl produc aceste garanții financiare în economie. 

În aceeași perioadă, la Chișinău s-a desfășurat și ANTREPRENOR EXPO, principalul eveniment de promovare și interacțiune a mediului de afaceri din Republica Moldova cu actori interni și internaționali.

În marja acestei manifestări majore, se desfășoară Industrial Suppliers and Engineering Forum, eveniment ce se derulează pe parcursul a trei zile cu scopul de a oferi o platformă dedicată dezvoltării afacerilor și extinderii acestora pe piețele internaționale. 

Directorul FNGCIMM, Dumitru Nancu a fost invitat să își aducă contribuția în panelul dedicat accesului la finanțare a antreprenorilor – Garanții Financiare și instrumente de partajare a riscurilor de credit, în conferința deschisă de vicepremierul moldovean, dl. Dumitru ALAIBA, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării. 

Directorul FNGCIMM a împărtășit experiența României în administrarea celor mai de impact scheme de garantare la nivel european – IMM INVEST, impactul acestor programe asupra economiei românești și a antreprenorilor, precum și lecțiile învățate.

Alaturi de președintele AECM, dl.Guy Selbherr, de dl Vadim Indoitu, directorul Fondului de Garantare a Creditelor din Moldova, precum și de dl. Daniel Noroc, Președintele Asociației Băncilor din Moldova, directorul FNGCIMM a dezbătut  tendințele și impactul instrumentelor de garantare la nivel european, importanța dezvoltării și adaptării acestor instrumente pentru stimularea economiei, precum și impactul instrumentelor de partajare a riscului de credit asupra antreprenorilor și economiilor naționale.

ANTREPRENOR EXPO are ca principali piloni strategici dezvoltarea sectorului industrial și integrarea pe piața europeană, accesul la finanțare și suport pentru antreprenori, susținerea femeilor antreprenor, inclusiv acces la finanțare și programe de mentorat. 

În cadrul expoziției, circa 150 de producători moldoveni își prezentă produsele și serviciile. Pe parcursul acesteia, Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului din Moldova oranizează o serie de conferințe pentru informarea mediului antreprenorial, dar și a publicului larg privind cele mai recente inițiative guvernamentale de susținere a antreprenorilor, susținute financiar atât de la bugetul de stat, cât și de partenerii externi.

Cum poate România să își protejeze industria?


de Luciana Miu și Mihnea Cătuți,
Energy Policy Group

Transformarea industriei: o necesitate presantă 

În contextul geopolitic și economic actual, politicile industriale din Uniunea Europeană sunt esențiale pentru a asigura securitatea, prosperitatea și atenuarea schimbărilor climatice. Un nou val de politici și scheme de suport, axate pe transformarea sustenabilă a industriilor statelor membre, reflectă o reorientare a gândirii strategice atât la nivel european cât și național. Astfel, mult-așteptatul raport al lui Mario Draghi a propus o abordare duală a problematicii tranziției industriale axată pe obiectivele de decarbonizare și competitivitate, două dimensiuni strâns întrepătrunse, care trebuie abordate concomitent. În acest sens, este nevoie de un mix de politici și stimulente economice care să permită operatorilor industriali, mai ales din industriile energo-intensive, să se transforme și să poată concura pe piețele europene și globale, cu o expunere cât mai redusă la vulnerabilități pe lanțul de producție. Aceste semnale au fost preluate de către decidenții din România, rezultând în noi angajamente de susținere și finanțare a marii industrii. Deși binevenite, mecanismele propuse abordează doar parțial provocările de competitivitate ale industriei românești și cel mai probabil, în forma actuală nu vor reuși să prevină decalajul României față de alte state europene. 

Cum susține România transformarea industriei sale?

Istoricul schemelor de suport pentru industria grea din România reflecta, până recent, o abordare monolitică și prea puțin mulată pe complexitățile tehnologice, comerciale, și sociale ale tranziției industriale. Din 2010 și până în prezent, schemele de ajutor de stat destinate industriei au vizat în principal reducerea costurilor indirecte de emisii și a costurilor de energie, fără a stimula în mod eficient transformarea industrială. Pentru a susține continuarea activității industriale pe termen mediu și lung, ajutoarele de stat ar trebui condiționate de cerințe de reducere a emisiilor dar și țintite către noi tehnologii și procese de producție industrială. Asemenea scheme de suport trebuie lansate urgent, având în vedere calendarul de eliminare a alocărilor gratuite de certificate de emisii pentru industria energo-intensivă, conform reviziei Directivei EU ETS. Din 2034, aceste sectoare industriale vor plăti integral pentru emisiile generate.  

În septembrie 2024, Guvernul a lansat prima schemă amplă de ajutor de stat destinată tranziției industriei românești, ca parte a “Planului Național pentru Marea Industrie”. Schema de ajutor, în valoare de 1 miliard de euro, este destinată investițiilor în măsuri de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, și va acorda un sprijin de până la 100 de milioane de euro per beneficiar. Anunțul schemei vine la puțin timp după lansarea în consultare publică a Programului-Cheie 7 din Fondul de Modernizare, de asemenea destinat susținerii operatorilor industriali prin finanțarea investițiilor de modernizare și eficientizare energetică a instalațiilor. Bugetul total al programului este de 150 de milioane de euro, cu sprijin maxim de 30 de milioane de euro per beneficiar.

Deși schemele reprezintă un semnal binevenit din partea decidenților români, acestea nu vor reuși să stimuleze transformarea profundă a industriei grele, dacă nu sunt bine calibrate la magnitudinea acestei transformări. Măsurile de sprijin ar trebui țintite către proiecte de impact în sectoarele cele mai vulnerabile în procesul de tranziție și care prezintă un avantaj competitiv. Schemele de ajutor de stat ar trebui să fie dimensionate proporțional cu efortul financiar necesar pentru transformare și suficient de flexibile pentru a absorbi volatilitatea costurilor pe termen lung asociate transformării, inclusiv prețul carbonului din piața EU ETS. În caz contrar, Planul Național pentru Marea Industrie riscă să cheltuiască în mod ineficient resursele publice, scăzând totodată șansele industriei românești de a ține pasul cu competitori din alte țări europene. 

Care sunt costurile transformării industriale?

În primul rând, este necesară o conștientizare mai bună a costurilor de transformare a industriei energo-intensive. Un studiu EPG arată că pentru implementarea planului de transformare a producției de oțel primar al Liberty Galați (care include și o dublare concomitentă a producției) ar fi nevoie de o investiție de aproximativ €1 miliard de euro în instalații noi. Pentru producătorii de ciment, a căror principală soluție de decarbonizare profundă este captarea emisiilor din procesul de clincherizare, costurile de capital pot fi între €116 și €470 de milioane de euro per instalație. În sectorul chimic, instalarea pompelor de căldură de temperaturi ridicate sau a echipamentelor pentru utilizarea hidrogenului verde presupune, de asemenea, investiții importante din partea operatorilor. 

Pe lângă aceste costuri însemnate de investiție, transformarea industriilor energo-intensive presupune și o creștere a costurilor operaționale. Aceste pot proveni atât din schimbarea tipurilor de combustibili utilizați (de exemplu înlocuirea gazului natural cu energie electrică acolo unde este posibil din punct de vedere tehnic în siderurgie și industria chimică), cât și din utilizarea unor materii prime diferite (cum ar fi înlocuirea cu hidrogen a cocsului în siderurgie și a gazului metan în industria chimică). În cazul sectorului cimentului, captarea emisiilor implică un consum energetic suplimentar. Conform estimărilor EPG, costurile OPEX de producție a clincherului cu captarea emisiilor de dioxid de carbon  ar putea crește cu 35%-250% comparativ cu tehnologia actuală. 

Deși costurile aferente transformării industriale sunt mari, costul inacțiunii este mai mare pe termen lung. Având în vedere proiecțiile de preț al carbonului ale Comisiei Europene, industriile energo-intensive din România ar putea ajunge să plătească un cost total al emisiilor de peste 25 de ori mai mare în 2050 comparativ cu nivelul actual. Acest lucru se datorează atât calendarului de reducere a lichidității certificatelor de emisii, cât și eliminării treptate a alocărilor gratuite de certificate de care industria beneficiază în prezent. 

Pe termen scurt, însă, costurile asociate transformării sunt mai mari. Acestea pot fi susținute atât prin implementarea unor scheme de ajutor de stat (cum este deja cazul în țări precum Germania sau Olanda), cât și prin crearea unei piețe pentru produsele industriale cu emisii reduse prin adoptarea unor criterii pentru achiziții publice ecologice. Ar putea fi implementate de asemenea mecanisme de sprijin care să ofere certitudine cu privire la prețul carbonului din EU ETS, care să le creeze operatorilor economici un cadru stabil pentru implementarea investițiilor necesare.

Fără o infrastructură adecvată, România riscă relocări industriale

Trebuie menționat și faptul că susținerea investițiilor individuale nu poate avea efectul scontat în absența infrastructurii și lanțurilor de aprovizionare necesare transformării. Spre exemplu, EPG a arătat că implementarea planului de decarbonizare al Liberty Galați ar presupune un consum anual de peste 160.000 tone de hidrogen verde și 1,45 milioane de tone de fier vechi. România nu dispune în prezent de infrastructura necesară pentru mobilizarea unor asemenea cantități de hidrogen verde, în timp ce doar 1,86 milioane de tone de fier vechi rămân anual în România. În mod similar, decarbonizarea producției de ciment nu se poate realiza în absența infrastructurii de transport și stocare de dioxid de carbon și a unui plan de dezvoltare a acestuia.  

În lipsa unei infrastructuri adecvate pentru energie electrică, hidrogen și dioxid de carbon, industria românească nu va putea să adopte tehnologiile necesare transformării. Consecințele pentru economia națională ar putea fi grave, putând duce la descompunerea lanțului de producție și relocarea etapelor celor mai poluante în afara României, în zone cu avantaje de cost

Astfel de relocări industriale ar duce la pierderea locurilor de muncă și degradarea economiei locale și județene în zonele industriale. România ar pierde, de asemenea, oportunitatea de a deveni un lider regional pentru producție industrială verde și pentru atragerea noilor lanțuri valorice conexe, precum producția de echipamente și componente de infrastructură. Astfel de pierderi ale activității industriale ar avea un impact asupra autonomiei României prin creșterea dependenței de importuri și prin pierderea unor industrii cu importanță strategică. Așadar, costurile de transformare ale industriei românești trebuie adresate prin intervenții din partea statului, nu doar pentru reducerea emisiilor, ci mai ales pentru a crea condițiile în care România să își mențină activitatea industrială.

Cum poate România să susțină transformarea industriei sale?

Costul social, politic, și economic al relocării industriei în afara granițelor, pentru care există un risc real, trebuie reflectat în politicile industriale și schemele de suport aferente. Aceste scheme trebuie să țină cont de structura costurilor de transformare, de volatilitatea prețurilor factorilor de producție, și de urgența dezvoltării de infrastructură. Pe lângă finanțarea nerambursabilă a investițiilor în tehnologii și procese noi pe care îl propune Planul Național pentru Marea Industrie, România ar putea implementa scheme flexibile de suport și de lansare a pieței pentru materiale cu emisii reduse, care pot avea un impact mai mare pe termen lung

O schemă de contracte pentru diferență pe bază de carbon (Carbon Contracts for Difference) poate garanta operatorilor economici un preț stabil al carbonului și spori încrederea mediului de afaceri în investițiile de decarbonizare. Aceste tipuri de scheme sunt flexibile, fiind posibilă aplicarea lor pentru acoperirea costurilor operaționale și ajustarea dinamică a nivelului de susținere. Ar trebui prioritizate industriile unde necesarul de finanțare este cel mai mare iar riscul relocării este cel mai presant. Nu în ultimul rând, schemele pot fi bidirecționale, generând venituri pentru guvern în cazul în care prețul de piață efectiv al carbonului este mai mare decât cel de exercitare (în simularea efectuată în studiul EPG, acest lucru se întâmplă pentru sectorul producției de oțel primar).

Un alt instrument important care poate acompania finanțarea costurilor transformării este mecanismul de Achiziții Publice Ecologice (APE). Acest mecanism, implementat voluntar la nivel UE și obligatoriu în câteva state membre, poate stimula piața pentru produse cu emisii reduse, precum oțelul și betonul folosite în proiectele de infrastructură și construcții publice, prin aplicarea de criterii ecologice. Versiunea cea mai recentă a Planului Național pentru Achiziții Publice Ecologice a României include pentru prima oară construcția de drumuri și de clădiri de birouri printre categoriile pentru care se aplică criteriile de achiziții ecologice. Un alt studiu EPG arată că pentru a ajunge la efectul intenționat de stimulare a producției industriale verzi, este esențială stabilirea unor criterii clare de emisii și circularitate, cât și a unei metodologii robuste de calcul  a emisiilor, în cadrul unui sistem național APE. Pe viitor, Planul ar putea extinde aplicarea acestor criterii și la alte categorii de proiecte publice, precum construcția de poduri și infrastructură feroviară.

Complexitatea transformării industriale din România nu poate fi adresată decât printr-un  portofoliu de instrumente financiare, fiscale și de stimulare a pieței, flexibile și capabile să adreseze vulnerabilitățile cele mai importante ale industriei energo-intensive. Acest portofoliu trebuie complementat de politici comerciale ale UE pentru prevenirea competiției neloiale, planuri de dezvoltare a infrastructurii, și intervenții domestice pentru a asigura aprovizionarea cu materii prime critice. Un asemenea pachet cuprinzător de acte normative, strategii, și scheme de suport ar putea plasa România într-o poziție de lider industrial în Europa Centrală și de Est. 

ANALIZĂ XTB: Planurile îndrăznețe ale lui Musk, evaluate de investitori. Timpul, singurul care va demonstra dacă Tesla aduce cea mai mare revoluție în industrie


La prezentarea Tesla și lansarea Starship de săptămâna trecută, Elon Musk a arătat lumii și investitorilor cum vede viitorul, demonstrând că viziunea sa nu este deloc obișnuită, însă timpul va răspunde, totuși, tuturor întrebărilor pe care piața le are, subliniază analiștii XTB, companie de investiții pe bursele internaționale. 

Capitalizarea bursieră a Tesla este de aproximativ 770 de miliarde de dolari, cu un profit de 9 miliarde de dolari anul trecut, în timp ce Volkswagen din Germania, un producător clasic de automobile, de exemplu, valorează aproximativ 50 de miliarde de dolari, cu un profit de 19 miliarde de dolari. 

Din acest punct de vedere, valoarea Tesla este aproximativ aceeași cu valoarea tuturor celorlalte companii auto la un loc. Prin urmare, nu este de mirare că piața evaluează Tesla semnificativ mai mult și mai scump decât alte companii auto și chiar semnificativ mai scump decât cele din sectorul tehnologiei precum Apple, Microsoft, Meta, Alphabet sau Nvidia, subliniază analiștii XTB.

Care să fie explicația? Tesla și directorul companiei Elon Musk promit de mult timp o revoluție în domeniul energiei și al transportului. 

Musk vrea ca proprietarul unei Tesla să obțină și „profit pasiv”

Analizând în mod obiectiv modul de utilizare a unei mașini, în prezent, majoritatea proprietarilor constată că, de fapt, automobilul rămâne parcat, acasă sau la serviciu, în mare parte din zi.

Dar Tesla promite să răstoarne complet această concepție prin promisiunea că va duce la bun sfârșit funcția de autonomie completă, adică mașina va putea transporta alte persoane, de exemplu, în timp ce proprietarul doarme sau lucrează. Cu alte cuvinte, proprietarul poate ajunge confortabil la serviciu și apoi poate obține profit cu mașina sa, aceasta transportând alte persoane fără a fi necesară prezența proprietarului.

Acest lucru ar contribui, desigur, la utilizarea mai eficientă a resurselor din economie, ceea ce, în cele din urmă, ar trebui să ne avantajeze pe toți, punctează analiștii XTB. De asemenea, mașinile autonome vor fi, în cele din urmă, mai sigure și mai confortabile, cu o mai bună înțelegere a traficului, ceea ce permite ca o persoană să-și dedice timpului unei alte activități decât condusul, în timp ce se află pe drum spre o destinație. 

Investitorii așteaptă de la Tesla să-și folosească know-how-ul în acest domeniu și să câștige mulți bani din software-ul său. În aceste condiții, Tesla nu este înțeleasă pe piață ca o companie auto clasică, ci ca pe ceva mai mult.  Dar va fi suficient pentru Tesla? Desigur, răspunsul la această întrebare va veni în timp.

La  prezentarea viziunii Tesla de săptămâna trecută, Elon Musk a venit cu proiecte ambițioase și promisiuni pe măsură. După ani de întârziere (primele promisiuni de autonomie completă pentru mașini veneau în jurul anului 2018), părintele companiei a arătat în sfârșit cum vede viitorul, corelat, desigur, cu zborul de testare a rachetei Starship de duminică.

Tesla a provocat, fără îndoială, o revoluție în acest domeniu și a determinat direcția altor companii auto, dar va trebui în continuare să transpună în practică viziunea, să obțină autorizații de la autoritățile de reglementare și să trimită aceste mașini pe șosea. 

Modul în care își va utiliza, în cele din urmă, tehnologiile este discutabil, la fel cum este discutabil dacă va reuși să își monetizeze software-ul. Există multe cazuri în lume în care o companie a avut cel mai bun produs, dar nu a reușit să îl monetizeze bine, subliniază analiștii XTB. 

Un exemplu recent este Open AI – chiar dacă este considerată un lider în domeniul inteligenței artificiale, organizația se așteaptă la pierderi cumulate de zeci de miliarde de dolari în următorii ani. Totuși, dacă Tesla și-ar îndeplini cu adevărat aceste promisiuni și ar livra milioane de mașini similare de-a lungul anilor, ar fi cea mai mare revoluție în transportul rutier de la apariția automobilelor.

Prețurile gazelor naturale vor crește în viitor. Cât de mult? Depinde de noi!

0

Prețurile gazelor naturale în viitor vor fi în funcție de cererea și oferta de pe piața de gaze, de restricțiile reglementative adresate formelor de energie emitente de CO2, dar și de reglementările privind emisiile de metan, fiscalitatea energetică, taxarea directă sau indirectă a gazelor,  obligațiilor colaterale impuse actorilor din industria de gaze.

La nivel global, mai mult de 50 de proiecte de GNL se pregătesc să umple decalajul dintre cerere și ofertă, care se estimează că va ajunge la aproximativ 500 până la 870 mil MWh în 2040. Decalajul va fi probabil completat de proiecte GNL cu costuri economice sub 30 Euro/MWh, în mare parte din America de Nord. Având în vedere modul în care se așteaptă să se dezvolte traiectoria cererii de GNL până în 2050, fereastra 2030 ar putea fi ultima oportunitate pentru producția de gaze și dezvoltarea de noi proiecte GNL.

Wood Mackenzie prognozează până în 2050, că exporturile suplimentare de GNL din SUA vor crește prețul spot al gazelor naturale la Henry Hub, prețul de referință al gazelor naturale pe bursa din Statele Unite, deși nu dincolo de istoria recentă. Deoarece prețurile la gaze naturale pentru utilizare finală sunt influențate de prețurile spot, creșterea prețurilor pe bursă la gaze naturale afectează în cele din urmă prețurile la gaze naturale pentru consumatorii din toate sectoarele de utilizare finală din SUA într-o oarecare măsură. Prețurile gazelor naturale pentru consumatorii industriali și de energie electrică tind să provoace modificări în prețurile spot mai direct, deoarece costurile de livrare către acele sectoare încorporează mai puține tarife fixe în comparație cu sectoarele rezidențiale și comerciale.

Se prognozează ca prețul spot Henry Hub, în scenariul optimist va ajunge la aproximativ 4,30 USD/MMBtu până în 2050, comparativ cu prețul de referință de aproape 3,80 USD/MMBtu. Creșterea cererii de gaze naturale care rezultă din exporturile mai mari de GNL, are ca rezultat un preț proiectat Henry Hub și mai mare, ajungând la aproximativ 4,80 USD/MMBtu în 2050. În schimb, prețul anual la vedere al Henry Hub a fost în medie de 6,52 USD/ MMBtu în 2022, iar prețul proiectat pentru 2050 în cazul pesimist este de aproape 6,40 USD/MMBtu.

EIA a prezentat în 2023 previziunile pentru piața energetică asiatică, ca parte a Perspectivelor energetice internaționale. Se desprind o serie de scenarii care ar putea remodela în mod dramatic mixul de resurse energetice din Asia, prețurile gazelor naturale fiind așteptate să fie considerabile în ecuație, deoarece resursele cu emisii reduse de carbon concurează pentru a înlocui cărbunele.

În scenariile în care prețurile gazelor naturale sunt scăzute și costurile de capital regenerabile sunt ridicate sau aproape de punctul de mijloc al gamei de rezultate modelate de EIA, gazele naturale ar putea depăși cărbunele și sursele regenerabile în sectorul de producere a energiei electrice din China până în 2050.

În cadrul scenariului de preț scăzut al gazelor naturale, prețurile livrate către China ar ajunge la 27 Euro/MWh până în 2050, în timp ce cazul de referință al agenției se prevede că prețurile vor crește la 43,8 Euro/MWh. 

Un preț atât de ridicat al gazelor naturale ar duce la un rezultat foarte diferit pentru generarea de energie electrică în China, deschizând ușa pentru ca sursele regenerabile să ocupe o parte masiva până în 2050, potrivit EIA.

Potrivit IEA, într-un scenariu care prezintă prețuri mari la gaze naturale și costuri scăzute ale energiei regenerabile, energia solară ar crește cu o rată anuală de 8,2% din 2020 până în 2050.

Un caz de preț scăzut al gazelor naturale ar înregistra o creștere a producției totale de energie electrică pe bază de gaz natural cu 239% față de cazul de referință comparativ în 2050.

Când vine vorba de prețuri, biogazul nu are rival. Producția acestei surse de energie pe bază de digestie anaerobă poate începe de la 50€/MWh. Costurile de producție ale altor energii regenerabile conexe, cum ar fi hidrogenul verde și gazeificarea termică, încep de la 70, respectiv 90€/MWh. În ciuda fluctuației continue a prețurilor gazelor naturale, starea pieței din 2022 a demonstrat necesitatea economică de a dezvolta în continuare tehnologia biogazului.

Deși se prevede că biogazul va înlocui parțial gazul natural, ambele sunt în prezent utilizate în combinație ca combustibil pentru vehicule și pentru a produce energie electrică. Dezvoltarea va continua în acest fel, reducând progresiv utilizarea gazelor naturale și garantând o tranziție mai naturală și mai eficientă din punct de vedere al costurilor către o independență completă a combustibililor fosili.

Cu toate faptele pe masă, biogazul se dovedește a fi una dintre cele mai puternice energii regenerabile care poate împinge Europa spre autosuficiență energetică. 

Dacă prețul mediu pe burse din Europa se așteaptă să atingă valori de 50 – 60 Euro/MWh, prețul la consumatorul final se așteaptă să atingă valori mult mai mari. Tarifele de transport, distribuție, înmagazinare vor crește în viitor, la fel fiscalitatea, impozitarea resurselor fosile, taxele de mediu, costurile cu reducerea emisiilor de metan etc., ceea ce face ca prețul la consumatorul final să ajungă la un nivel de cca 120 euro/MWh.

CE NE REZERVĂ VIITORUL

  • Se așteaptă ca în 2025 să existe o creștere semnificativă a aprovizionării cu GNL, pe măsură ce proiectele din Qatar și America de Nord vor fi finalizate, și astfel să asistăm la o scădere si mai mult a prețurilor dupa anul 2025, dar care va reorienta o parte din consumatori pe gaze cu impact asupra cererii și a creșterii pe termen mediu și lung a prețurilor.
  • Se așteptă un impact limitat din partea Chinei asupra cererii de petrol și GNL din cauza penetrării puternice a vehiculelor electrice pe partea petrolului, precum și a producției interne robuste și a creșterii importurilor de conducte pe partea de gaze. Chiar și așa China ar trebui să redevină cel mai mare cumpărător de GNL din lume în a doua jumătate a anului 2025.
  • Concurența Europa-Asia în domeniul GNL va domina probabil comerțul în restul acestui deceniu, provocând volatilitate în spread-urile TTF-JKM, cu un prag mediu mai mare pentru gaz la nivel mondial din cauza prețurilor mai mari ale cărbunelui.
  • Pe termen scurt Wood Mackenzie se așteptă ca prețul gazelor naturale să se tranzacționeze pe Henry Hub la 3,380 USD/MMBtu (10,44 euro/MWh) în decembrie 2024 și să crească la 6,014 USD/MMBtu (18,58 Euro/MWh) în decembrie 2025. În previziunile sale privind prețul gazelor naturale pentru 2028, sistemul Wallet Investor a estimat că prețul va urca la 8,704 USD/MMBtu (26,89 Euro/MWh) în martie a acelui an. 
  • Prognoza pe termen lung a prețului gazelor naturale a Fitch Rating preconiza că gazul va avea în anul 2025 un preț de 9,27 Euro/MWh pe Henry Hub și de 30,9 Euro/MWh, iar în anul 2026 un preț de 26,14 Euro/MWh pe Henry Hub și de 47,53 Euro/MWh. 
  • Previziunile Deloitte pentru prețul gazelor naturale pentru 2030 au indicat că Henry Hub se va tranzacționa la 56,7 Euro/MWh iar pentru 2040 se așteptau ca prețul gazului din SUA să crească la 66,67 Euro/MWh.
  • Deloitte a estimat că prețurile gazelor la Henry Hub vor crește cu 2% pe an după 2041.

Infosan a început construcția unei noi clinici de oftalmologie în București, cu o investiție de circa 2 milioane de euro

0

Infosan, singurul spital privat de oftalmopediatrie din România, a demarat lucrările de construcție pentru o nouă clinică în București, consolidându-și astfel prezența pe piața serviciilor medicale de specialitate. Cu o investiție de 2 milioane de euro din fonduri proprii, noua clinică este programată să fie finalizată în prima jumătate a anului 2025. La capacitate maximă, aceasta va putea deservi până la 200 de pacienți zilnic, oferind servicii de oftalmologie pentru copii și adulți.

„Decizia extinderii serviciilor noastre într-o nouă clinică în zona Iancului – Vatra Luminoasă face parte din strategia de dezvoltare organică a rețelei Infosan. Am alocat 2 milioane de euro pentru a ne asigura că reușim să oferim pacienților din București acces la tehnologii medicale avansate și servicii oftalmologice de top. Investit nu doar în echipamente care asigură un diagnostic corect și un tratament de calitate, ci și în spații dedicate confortului și siguranței pacienților noștri. Suntem încrezători că această clinică va contribui semnificativ la creșterea calității serviciilor medicale din Capitală și va reuși să răspundă numărului în creștere de pacienți cu afecțiuni de vedere”,  a declarat Călin Ciubotaru, cofondator și medic Infosan.

Noua unitate va include 20 de cabinete de consultație și tratament, precum și o optică specializată atât pentru copii, cât și pentru adulți. Deschiderea clinicii se va face în trei etape. În prima fază, vor fi puse la dispoziție 5 cabinete și optica, urmând ca celelalte facilități să fie adăugate succesiv până la finalizarea proiectului. Clinica va fi echipată cu tehnologii de ultimă oră și va oferi servicii de diagnosticare și tratament pentru o gamă largă de afecțiuni oftalmologice, incluzând controlul și tratamentul problemelor de vedere la copii, dar și tratamente complexe pentru adulți.

„Ne dorim să fim aproape de comunitate și să oferim acces la cele mai bune soluții de diagnostic și tratament oftalmologic. Vom pune la dispoziție pacienților o gamă largă de servicii oftalmologice, inclusiv consultații, diagnosticare avansată și tratamente inovatoare pentru afecțiuni ale vederii. Echipa noastră de specialiști va include medici cu experiență și tehnologie de vârf, asigurând pacienților cea mai bună îngrijire posibilă”, a adăugat dr. Călin Ciubotaru.

Spitalul Infosan, fondat în 2002, este unul dintre cele mai importante centre medicale oftalmologice din București, având deja un spital monospecialitate cu o capacitate de tratament de 3000 de pacienți pe lună în ambulatoriu și 300 de pacienți pe lună în spitalizare de zi.

Infosan are o echipă de 35 de cadre medicale și oferă servicii de diagnostic, tratament și îngrijire pentru o gamă largă de afecțiuni oftalmologice la adulți și copii, precum managementul miopiei, ambliopie, strabism, cataracta congenitală, retinopatie de prematuritate, dar și la adulți – cataractă, strabism, afecițuni retiniene, glaucom, etc. În cei 22 de ani de activitate peste 80.000 de pacienți unici i-au trecut pragul.


Infosan este în prezent singurul spital privat de oftalmopediatrie din România. Infosan are misiunea de a elimina orbirea prevenibilă și deficiențele de vedere, prin empatie, competență și îngrijire personalizată fiecărui pacient, pentru a le îmbogăți viața. Compania a fost înființată în 2002 de doi medici sub forma unui cabinet, în 2006 devine clinică, iar din 2015 capătă statutul de spital. Infosan are un număr de 35 cadre medicale și o capacitate de tratament de 3000 de pacienți pe lună în ambulatoriu și 300 de pacienți pe lună în spitalizare de zi. Oferă servicii de diagnostic, tratament și îngrijire pentru o gamă largă de afecțiuni oftalmologice la copii, precum managementul miopiei, ambliopie, strabism, cataracta congenitală, retinopatie de prematuritate, dar și la adulți – cataractă, strabism, afecițuni retiniene, glaucom, etc. În cei 22 de ani de activitate peste 80.000 de pacienți unici au trecut pragul. Infosan a încheiat 2023 cu o cifră de afaceri de 4,5 milioane de euro.

CCIR se delimitează categoric de comportamentul deviant al Directorului general al CCIA Sibiu

0

Referitor la articolul cu titlul: „După Alfred Bulai, un alt profesor universitar este acuzat de studenți pentru mai multe forme de abuz: „Te învăț eu psihologie, dar o să te doară”, preluat de platforma de știri Hotnews de pe site-ul Investigatoria.ro și publicat la data de 12 octombrie 2024, Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) face următoarele precizări:

Așa cum reiese din articolul mai sus menționat, un număr de 34 de studenți ai Facultății de Științe Socio-Umane, specializarea Psihologie, din cadrul Universității “Lucian Blaga” din Sibiu, au depus, în luna iunie a.c., o sesizare către conducerea instituției de învățământ superior, privind comportamentul abuziv al profesorului Eugen Iordănescu, care ocupă și funcția de Director general al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Sibiu (CCIA Sibiu). Potrivit investigației, studenții în cauză reclamă faptul că profesorul Eugen Iordănescu îi umilește în timpul cursurilor, obligându-i să se urce pe mese și pe scaune ca mecanism de pedeapsă, le adresează întrebări despre viața intimă și, în general, are un comportament umilitor față de aceștia.

CCIR condamnă cu fermitate astfel de comportamente și practici și consideră că această atitudine aduce prejudicii deosebite de imagine sistemului educațional și, deopotrivă, întregului sistem cameral din România, solicitând autorităților competente – Ministerului Educației, organelor de cercetare penală etc., luarea de urgență a măsurilor care se impun.

De altfel, din perspectivă instituțională, CCIR a sesizat, încă de la începutul anului trecut, instanța judecătorească în legătură cu modalitatea prin care Eugen Iordănescu din funcția de Director general și-a arogat, în mod ilegal, conducerea camerei de comerț sibiene, prin adoptarea unui Statut al acesteia ilegal, contrar Statutului-cadru prevăzut de lege pentru camerele de comerț din România. Alături de Statutul ilegal, un alt exemplu al conduitei abuzive, dincolo de lege, este, cu titlu de exemplu, și “împuternicirea” dată de Eugen Iordănescu, sieși, să reprezinte camera sibiană în cadrul CCIR, potrivit documentului atașat. În plus, sub conducerea lui Eugen Iordănescu, în cazul căruia, în anul 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv, că acesta a fost colaborator al Securității, CCIA Sibiu a ales să înceteze orice fel de colaborare cu mediul de afaceri local, dar și cu organizațiile similare din teritoriu, inclusiv cu CCIR. 

Ne exprimăm convingerea că instituțiile abilitate vor acționa cu celeritate în acest caz de abuz grav la adresa studenților din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu și vor lua măsurile legale care se impun. 

Un ansamblu rezidențial în care construirea comunității este prioritară

0

Piața imobiliară nu e populată doar de rechini. Încearcă să ne convingă de asta, cu propriul exemplu, Atria Urban Resort, complex imobiliar dezvoltat de Evergent Investments, în parteneriat cu Cityring Property, în zona de nord-vest a Bucureștilor, în sectorul 1. Iese în evidență față de frecventele investiții de profil prin conceptul unitar sub o diversitate de aspecte, de la proiectare la evoluție, de la populare la relații interumane și chiar de la vegetație la locuri de joacă. Conceptul este creația antreprenorului Liviu Lepădatu, CEO al Cityring Property, inginer prin formația inițială, convertit la ceea ce-l pasionează acum prin studiu și documentare pe parcursul a vreo douăzeci de ani. Îl completează conceptual Liria Themo, director de marketing al Atria Urban Resort, născută, educată, crescută, formată profesional (comunicare și sociologie) în SUA din părinți români și stabilită în România de niște ani buni.    

Caracterizarea scurtă, la prima vedere, este că ansamblul rezidențial Atria Urban Resort înseamnă pe trei sferturi spații deschise (verzi, cu alei, cu apă) și construcții numai pe sfert și acelea, cu numai câteva etaje. Dezvoltarea constructivă, cu limite prestabilite, e finită tot pe trei sferturi. Dezvoltatorul anunță „finalizarea fazei a III-a a proiectului și lansarea ultimei etape, în cadrul căreia vor fi construite peste 450 de apartamente, dintr-un total de 1.365. Proiectul, a cărui valoare consolidată se apropie de 140 de milioane de euro, urmează să se încheie în aproximativ doi ani și reprezintă, în peisajul rezidențial bucureștean, un model de dezvoltare sustenabilă.  

Faza a III-a a proiectului imobiliar păstrează linia fazelor anterioare, clădirile având preponderent o înălțime P+4 și parțial P+6, cu distanțe între ele cuprinse între 30 de metri și 100 de metri. Suprafața totală a acestei faze este de peste 22.800 mp, din care 5.750 mp sunt destinați exclusiv spațiilor verzi. Cele 350 de apartamente au design și compartimentări diferite: studiouri de până la 47 mp utili, precum și apartamente cu 2, 3 și 4 camere, cu grădini proprii, balcoane sau terase ample. Valoarea de piață a fazei a III-a este estimată la aproximativ 40 de milioane de euro”. Adresarea urmărită de la început este către categoria de mijloc a populației, familii cu copii, oameni care-și aduc și părinții împreună cu ei.    

Liviu Lepădatu: „Ne așteptăm ca vânzarea apartamentelor din faza III, pe care tocmai am finalizat-o, să se încheie anul viitor. În piața noastră, perioada medie de derulare a proiectelor de la faza de construcție până la finalizarea vânzării este de trei ani, iar piața rezidențială din Capitală are perspective favorabile. Din datele pe care le-am analizat, din punctul de vedere al tranzacțiilor, piața rezidențială este de aproximativ un miliard de euro doar în sectorul 1. Cifrele iau în calcul construcțiile vechi și noi, case și apartamente. De aceea ne gândim deja la o nouă investiție, astfel ca după finalizarea Atria, să continuăm cu un nou proiect rezidențial.”  

Liria Themo: „Atria Urban Resort este un complex rezidențial destinat vânzării către clientul final, proprietarul, deoarece obiectivul nostru în acest proiect a fost să creăm un veritabil resort urban unde rezidenții/proprietarii să se simtă acasă. Suntem interesați de calitatea locuirii și să dezvoltăm în interiorul complexului o comunitate care împărtășește aceleași valori și are interese comune. În momentul de față, această comunitate numără deja aproape 1.500 de persoane. Dacă mergi prin Atria, vezi toate ferestrele luminate, aici e viață, e echilibru, e comunitate.”

Spunând acestea, interlocutorii-gazde ne conduc pe alei, ne ajută să aruncăm o privire și prin apartamente și, mai ales, insistă asupra referirilor la viața comună a rezidenților. Ei înșiși fac parte din asta, fizic și afectiv fiind prezenți toată ziua, fără să se bage în viața oamenilor. În același timp, semnele arată că oamenii nu sunt de capul lor. Cele mai vechi construcții au vreo cinci ani, dar nu li se vede pic de adaosuri, intervenții, pretinse decorațiuni, cum se poartă pe la bloc. Normele tehnice se îmbină cu normele de bun simț. Ca la carte spus, „eficiența energetică este reprezentativă pentru proiect, toate clădirile din fazele III și IV aliniindu-se standardelor nZEB. În acest scop, în faza III a proiectului au fost instalate 292 de panouri solare care vor produce energie pentru prepararea apei calde menajere și vor ajuta la optimizarea costurilor cu utilitățile pentru viitorii rezidenți. De asemenea, pe lângă sistemul propriu de panouri solare, asistat de centrală proprie, fiecare apartament este dotat și cu un sistem de ventilație cu recuperare de căldură, reducând astfel consumul suplimentar de energie. Ferestrele și pereții din exterior au un grad de izolare termică ridicat, iar tâmplăria din PVC folosită face parte dintr-o categorie superioară, cu trei foi de sticlă (tripan) cu folie 4S și LowE și baghetă Warm Edge, care vor izola mai bine, optimizând astfel consumul de energie. Totodată, grosimea materialelor termoizolante a crescut de la 10 cm la 15 cm, iar grosimea termoizolațiilor teraselor a fost majorată de la 15 cm la 25 cm. Toate locurile de parcare sunt dotate cu canalizație pentru instalația electrică de alimentare a viitoarelor stații de încărcare pentru mașini electrice”. 

Fiecare fază de construcție sugerează ca rezultat câte un minuscul cartier, inclusiv cu piscina lui, cu loc de întrunire și de recreere, cu un soi de forme de relief. Legătura o face vegetația unitară, adecvată locului, amenajată de un peisagist profesionist (Nicolas Triboi) și o fac, de asemenea, copiii, care aleargă între blocuri, se cheamă între ei de la un loc de joacă la altul, nu au nicio reținere în a-și lăsa risipite prin nisip și prin iarbă mingi și trotinete și jucării, pentru că sunt acasă oriunde-n jur. E o lume comună și Liria ne atrage atenția că „Atria vine de la ideea de inimă verde”. 

Sphera Franchise Group preia brandul italian Cioccolatitaliani

0

Compania Sphera Franchise Group, considerată „cel mai mare operator de foodservice din România”, anunță că „își extinde portofoliul prin adăugarea francizei italiene Cioccolatitaliani*, parte a Grupului Gioia. Brandul este cunoscut pentru produsele sale pe bază de ciocolată, inclusiv înghețată, produse de patiserie și cafea.

Sphera Group intenționează să dezvolte franciza pe piața italiană și va inaugura prima unitate Cioccolatitaliani în prima jumătate a anului 2025, cu o investiție de circa 500.000 de euro. Grupul estimează aproximativ 4 noi deschideri pe an în următorii 5 ani, concentrându-se inițial pe regiunile din nordul Italiei, dar are în vedere și piața din România. Grupul Sphera este deja prezent în Italia cu 18 unități KFC francizate”. 

Călin Ionescu, CEO al Sphera Franchise Group: „Într-o industrie dinamică precum HoReCa, abilitatea de a identifica și fructifica noi oportunități de creștere este esențială pentru succesul pe termen lung. Experiența noastră operațională și rezultatele businessului din Italia, prin rețeaua noastră de francize KFC, reprezintă o bază puternică pentru diversificare, oferindu-ne posibilitatea de a valorifica sinergiile existente. Achiziția drepturilor de franciză Cioccolatitaliani se aliniază strategiei de creștere Sphera Group, oferindu-ne posibilitatea să ne extindem către un nou segment de consumatori și să ne dezvoltăm într-un mod sănătos, prin adăugarea unui brand profitabil în portofoliul nostru. Acest demers strategic ne consolidează poziția de lider și ne întărește prezența pe piață, adresând o nouă categorie de nevoi ale clienților, în același timp ce răspundem așteptărilor investitorilor noștri de dezvoltare continuă și creștere a profitabilității.”

Cioccolatitaliani reamintește că „operează în prezent o rețea de 43 de unități, majoritatea situate în Italia și câteva în Balcani, Orientul Mijlociu și Africa de Nord. În 2023, Cioccolatitaliani a servit peste 6 milioane de clienți, cu peste 4,5 milioane de cafele, peste 350.000 de lingouri de ciocolată și peste 3,7 milioane de cornete de înghețată.

De-a lungul timpului, brandul a câștigat numeroase premii: din 2018 până în 2020, a fost desemnat câștigătorul premiului Best Managed Companies oferit de Deloitte, care recunoaște cele mai bine gestionate companii din Italia; a fost numit Best Culinary Experience în cadrul Food Service Awards Italy, în 2017, și Best Export Format cu ocazia Food Community Awards, în 2018”. 

Fondată în 2009 de familia Ferrieri, cu peste 40 de ani de experiență în domeniul patiseriei, Cioccolatitaliani este caracterizată prin faptul că „s-a distins prin angajamentul său față de ingredientele premium, precum Cacao Fino de Aroma, unul dintre cele mai rare și apreciate soiuri de cacao din lume. Gama de produse Cioccolatitaliani include o varietate de articole, precum înghețată artizanală preparată cu diferite arome și ingrediente de înaltă calitate, lingouri de ciocolată, praline și alternative realizate din renumita Cacao Fino de Aroma. Brandul oferă, de asemenea, cafea gourmet cu o selecție de băuturi precum espresso și cappuccino, produse de patiserie italiene proaspăt coapte, clătite și gofre servite cu înghețată cu aromă de ciocolată și diverse topping-uri”.

Sphera Franchise Group este „cel mai mare grup de foodservice din România, deținând companiile care operează francizele KFC, Pizza Hut și Taco Bell în România, și KFC în Chișinău, Republica Moldova, și în anumite zone din Italia. Grupul deține peste 170 de restaurante pe cele trei piețe și are aproximativ 5.000 de angajați. Sphera Franchise Group este listat la Bursa de Valori București din 2017 sub simbolul SFG, fiind singura companie HoReCa inclusă în indicele principal BET, precum și în indicii FTSE Global Microcap și MSCI Frontier Markets Small Cap”.

Gioia Group este definit ca „o companie umbrelă în sectorul de retail alimentar, care gestionează brandurile Cioccolatitaliani și Bun Burgers. Grupul operează 62 de unități în întreaga lume, cu un venit total de 46 milioane euro în 2023 (16,5 milioane euro din Cioccolatitaliani), reflectând o creștere de 207% din 2009, și are 418 angajați (+23% față de 2022). Peste 8 milioane de clienți aleg în fiecare an brandurile Gioia Group. Prezența sa este extinsă, cu unități în toată Italia și în străinătate, Cioccolatitaliani fiind prezent în Malta, în zona Balcanilor și în Orientul Mijlociu”.

Reff & Asociații și Deloitte România au asistat BLIK România în obținerea autorizației de funcționare a sistemului de plăți BLIK România, o premieră pentru piața locală

0

Reff & Asociații și Deloitte România au asistat BLIK România, compania locală înființată de furnizorul polonez de soluții inovatoare de plăți Polski Standard Płatności Sp. z o.o., care operează în Polonia sub brandul BLIK, în procesul de autorizare a sistemului de plăți BLIK România de către Banca Națională a României. Autorizația de funcționare a sistemului de plăți BLIK România, administrat de BLIK România S.A., a fost emisă de către BNR în data de 1 octombrie 2024.

BLIK este primul sistem de plăți din UE care își extinde activitatea în România și introduce pe piața locală un concept cu totul nou pentru efectuarea plăților online și nu numai, prin generarea unui cod unic de șase cifre în aplicația de mobile banking a fiecărui utilizator, care oferă utilizatorilor o alternativă sigură și rapidă la folosirea cardurilor fizice sau virtuale.

„Aș dori să mulțumesc Reff & Asociații și Deloitte România pentru sprijinul foarte important oferit pe tot parcursul procesului de autorizare, ca parte a asistenței acordate BLIK România. Obținerea autorizației de funcționare din partea BNR marchează o etapă cheie în dezvoltarea BLIK în România, una dintre cele mai importante piețe din regiunea Europei Centrale și de Est, mai ales din perspectiva creșterii comerțului electronic. Evoluția rapidă a sectorului digital și popularitatea tot mai mare a tranzacțiilor fără numerar oferă condițiile ideale pentru implementarea unei soluții inovatoare de plată precum BLIK”, a spus Ryszard Drużynski, CEO, BLIK România.

Pe parcursul întregului proces de autorizare, BLIK România a fost asistată de către echipele de avocați din Reff & Asociații și Deloitte Legal Polonia cu privire la toate aspectele juridice legate de acest proiect. De asemenea, practicile de consultanță în managementul riscului din cadrul Deloitte România și Deloitte Polonia au acoperit toate aspectele privind administrarea riscului și securitatea cibernetică.

„Obținerea autorizației de funcționare de către sistemul de plăți BLIK România reprezintă un reper pentru piața de plăți locală și un mare succes pentru echipa noastră, având în vedere gradul ridicat de complexitate a proiectului, precum și de inovație. Cerințele de reglementare aplicabile infrastructurilor pieței financiare, cum este cazul sistemului de plăți BLIK România, sunt printre cele mai complexe din sectorul financiar, astfel încât pregătirea unui dosar de autorizare atât de amplu, format din sute de documente, a necesitat o colaborare foarte strânsă între echipele noastre de avocați și consultanți din România și Polonia. Suntem recunoscători clientului nostru pentru oportunitate și încrederea acordată și îi felicit pe colegii mei pentru profesionalismul și implicarea de care au dat dovadă și în acest proiect provocator”, a declarat Andrei Burz-Pînzaru, Partener la Reff & Asociații | Deloitte Legal, și Liderul Departamentului Financiar-bancar.

Echipa juridică din cadrul Reff & Asociații | Deloitte Legal a fost formată din Andrei Burz-Pînzaru, Partener, Roxana-Maria Bratosin, Managing Associate, din Departamentul Financiar-Bancar, care a coordonat întreaga echipă de proiect, Dănuț Arion, Senior Associate, din Departamentul Financiar-Bancar, precum și Fraga Varadi, Managing Associate, și Alexandru Tinică, Associate, din Departamentul Corporate M&A, care au acordat asistență cu privire aspectele societare. Echipa Deloitte România a fost formată din Andrada Tănase, Director, Cristina Tache, Manager, și Ana Ursu, Senior Consultant, din departamentul de Risc de Reglementare, și din Raluca Anton, Senior Manager, din departamentul de Securitate Cibernetică.

BLIK este un standard comun de plăți creat în 2015 în Polonia, care este accesibil în prezent aproape fiecărui client al instituțiilor financiare care oferă aplicații mobile pe piața poloneză. Acesta permite efectuarea de plăți online, la terminalele de plată tradiționale (POS) prin cod BLIK, plăți contactless, depuneri și retrageri de bani de la bancomate, precum și transferuri de bani instantanee către un număr de telefon (P2P). Dezvoltarea sistemului este gestionată de compania Polski Standard Płatności (PSP), care îmbunătățește continuu funcționalitățile BLIK pentru a oferi utilizatorilor cât mai multe opțiuni. În prezent, aproape 17 milioane de utilizatori folosesc activ BLIK.

Transportatorii solicită extinderea termenului limită de retro-echipare cu tahograf inteligent 2

0

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) demonstrează imposibilitatea obiectivă de dotare a autovehiculelor de transport intracomunitar cu tahograf inteligent 2, operațiune impusă la nivel European, cu termen de îndeplinire 31 decembrie 2024. UNTRR solicit prelungirea termenului:

În 3 luni, românii ar putea avea interzis la internațional!

Termenul limită pentru dotarea autovehiculelor de transport intracomunitar cu tahograf inteligent 2 este 31 decembrie 2024, după care cei care nu au respectat această regulă au de îndurat consecințe grave. Germania încadrează la încălcări foarte grave lipsa unui tahograf inteligent versiunea 2, iar în Franța, penalitățile pot duce chiar la un an de închisoare și o amendă de 30.000 de euro! Până în septembrie, din circa 60.000 de autovehicule care fac preponderent transport intracomunitar, din cele 185.000 de autovehicule de transport marfă de peste 3,5t licențiate în România, doar 10.000 erau echipate cu noul tahograf inteligent 2, iar circa 17.000 erau echipate cu tahograful inteligent 1. Chiar considerând un ritm mai accelerat de montaj al tahografului inteligent 2 până la finalul anului, încă 10.000 de autovehicule ar putea fi dotate cu tahograful inteligent 2, însă o treime din flota dedicată operațiunilor intracomunitare ar fi în pericol să nu poată fi dotată și să nu poată să treacă frontiera din România spre alte țări UE începând cu 1 ianuarie 2025. 

În acest context, UNTRR solicită autorităților române și europene extinderea cu doi ani a termenului limită de retro-echipare cu tahograf inteligent 2 a autovehiculelor de marfă și persoane utilizate în transportul internațional în Uniunea Europeană (UE). 

Toate autovehiculele care efectuează transport intracomunitar de mărfuri și persoane, dotate cu tahograf analogic sau digital non-inteligent trebuie echipate cu tahografe inteligente 2 până la finalul acestui an, iar pentru cele echipate cu tahograf inteligent 1 termenul este de 18 august 2025, așa cum prevede Pachetul Mobilitate 1 (PM1) prin Regulamentul 1054/2020. 

O extindere a acestui termen cu doi ani ar permite transportatorilor să facă operațiunea de retro-echipare cu ocazia inspecțiilor tehnice periodice ale tahografului, scutind astfel cheltuieli importante. „Dacă nu se extinde termenul, transportatorii rutieri români riscă să piardă accesul pe piața UE, întrucât doar autovehiculele dotate cu tahograful inteligent 2 vor putea efectua transporturi internaționale intracomunitare începând cu 1 ianuarie 2025 și cele cu tahograf inteligent 1 pânã în august 2025. 

Nerespectarea acestei reguli poate duce la amenzi imense și sancțiuni complementare cum ar fi imobilizarea autovehiculului și tractarea lui până la cel mai apropriat atelier autorizat pentru schimbarea tahografului cu unul inteligent 2, probabil la costuri mult mai mari decât în cazul unei schimbări voluntare”, a declarat Radu Dinescu, secretar general UNTRR. 

Din sondajele realizate de UNTRR și IRU pe această temă reiese că industria transporturilor rutiere atât din România, cât și din celelalte state membre UE se confruntă cu întârzieri și provocări majore în respectarea termenelor limită ale Pachetului Mobilitate1. Un studiu IRU din septembrie efectuat în rândul a peste 1.000 de transportatori arată că doar 6,42% din flota acestora fost dotată cu tahograf inteligent 2. 

Conform analizelor UNTRR, transportatorii români operează în mod dedicat circa 60.000 de autovehicule în transportul rutier internațional de mărfuri în UE, la care se adaugă alte câteva zeci de mii utilizate ocazional. Majoritatea necesită retro-echipare cu tahografe inteligente 2 în următoarele trei luni. 

Este nevoie de măsuri urgente! 

În acest context, UNTRR solicită autorităților române și europene măsuri urgente pentru a evita blocarea accesului românilor la piața UE: 

1. Extinderea termenelor prevăzute de Regulamentul 1054/2020 cu doi ani, pentru a permite efectuarea retro-echipării în cadrul inspecțiilor tehnice periodice ale tahografului. 

Reamintim că introducerea serviciului de autentificare a semnalului OSNMA la generația a 2 a tahografului inteligent, planificată inițial de Comisia Europeană pentru sfârșitul lui 2023, este încă în așteptare, ceea ce adaugă incertitudine și complexitate procesului de retro-echipare, precum și costuri suplimentare

2. Alocarea de fonduri europene pentru acoperirea costurilor suplimentare asociate retro-echipării autovehiculelor cu tahografe inteligente 2. 

Spania este singurul stat UE care are un program de-minimis pentru sprijinirea firmelor de transport în vederea retro-echipării cu tahograf inteligent 2, deși sunt mai multe state în care industria de transport rutier a solicitat un astfel de sprijin, inclusiv Romania și Polonia. UNTRR a solicitat încă din 2020 alocarea de fonduri europene pentru retro-echiparea cu tahograf inteligent 2 a flotelor transportatorilor rutieri români implicate în transporturi internaționale în UE. 

Obligativitatea retro-echipării tuturor autovehiculelor utilizate în prezent, în transporturile intracomunitare, introdusă de Pachetul Mobilitate 1 este o măsură unică în istoria tahografului și, în general, în domeniul tehnic, la nivel european, în condițiile în care, anterior, toate obligațiile au vizat doar vehiculele nou-înmatriculate. 

Această obligație împovărătoare de retro-echipare cu tahograful inteligent 2 vizează facilitarea controlului măsurilor Pachetului Mobilitate 1 pentru transportatorii români și estici, precum detașarea și întoarcerea acasă a șoferilor și a camioanelor, contestate de UNTRR, Guvernul României și alte țări europene afectate, la Curtea de Justiție UE – CJUE care săptămâna trecută s-a pronunțat și a anulat întoarcerea acasă a camioanelor. 

„Ne confruntăm cu o situație fără precedent în UE, când un Regulament obligă echiparea retroactivă a tuturor autovehiculelor utilizate în transportul intracomunitar! Trebuie înțeles că noi, esticii, facem transportul cross-trade în UE, în timp ce în țările dezvoltate din vestul Europei, operatorii lucrează preponderent național. De exemplu, în Franța, 94% dintre autovehiculele operate sunt implicate exclusiv în transport național și nu au nevoie de tahografe inteligente 2. Și atunci orice măsură luată, care ne pune pe noi în dificultate să ne retro-echipăm în timp util, poate afecta modul de funcționare a pieței europene de transport. Aceste aspecte le vom prezenta către Comisia Europeană într-o abordare cât mai realistă în privința potențialelor amenințări ale funcționării pieței europene de logistică“, a mai spus secretarul general UNTRR. 

Românii au doar 2 alternative 

Obligativitatea ca toate autovehiculele să se doteze în termen de trei luni cu noua variantă de tahograf ar putea duce și la multe situații neplăcute pentru transportatorii români. Deoarece în România, cei doi unici producători privați de tahografe din UE au doar câte un reprezentant unic, care fac regulile după bunul plac, îngrădind la maximum concurența și așa limitată la nivel european. De aceea, ne dorim ca autoritățile din România să își joace rolul de arbitru imparțial, corect, care să faciliteze îndeplinirea obligației legale de către transportatorii români. 

În paralel vom adresa solicitări de clarificare Comisiei și celor doi producători europeni care se bucură de exclusivitatea furnizării unor echipamente obligatorii prin lege, supra-protecția reprezentanților la nivel național fiind total nejustificată. Transportatorii români nu pot monta în România tahografe noi cumpărate din alte țări din UE, fără să plătească tributul reprezentantului local al unuia din cei doi producători de tahografe, abordare inexistentă în orice altă țară din UE. 

La nivelul IRU, subiectul va fi discutat la Bruxelles în 16 octombrie a.c., o decizie a membrilor urmând sã fie luată față de potențiale solicitări cãtre CE. 

Suntem pe locul 3 în UE 

România ocupă locul 3 în privința transporturilor rutiere internaționale de mărfuri în UE 27 de tip cross-trade (operate de un transportator RO între alte țări UE) și a transporturilor rutiere de mărfuri în regim de cabotaj (operat de un transportator RO între două locații de încărcare/descărcare din interiorul unei alte țări UE). În acest context, UNTRR evidențiază necesitatea alocării de fonduri europene pentru a sprijini transportatorii rutieri români în activitãțile de transport rutier prestate în cadrul UE, prin acoperirea costurilor suplimentare asociate retro-echipării obligatorii cu tahografe inteligente versiunea 2. 

UNTRR solicită adoptarea urgentă a acestei mãsuri, care va contribui la menținerea industriei de transport rutier ca lider la exportul de servicii al României, cu 7,81 miliarde euro în 2023, în fața exportului de servicii IT de 7,772 miliarde euro și cu un sold pozitiv (export-import) de 6,226 miliarde de euro, înaintea soldului serviciilor informatice, de 5,9 miliarde euro. 

Solicitările UNTRR privind amânarea obligației de retro-echipare a autovehiculelor de transport internațional cu tahografe inteligente 2 și alocarea de fonduri europene pentru retro-echiparea obligatorie cu tahograf inteligent 2 a autovehiculelor care operează transporturi internaționale în UE se regăsesc în Manifestul UNTRR pentru alegerile europarlamentare 2024: Prioritățile industriei transporturilor rutiere la nivel european disponibil aici: 

https://www.untrr.ro/ro/untrr-lanseaza-manifestul-pentru-alegerile-europarlamentare-2024-priorita-ile-industriei-transporturilor-rutiere-la-nivel-european.html.

UNTRR rămâne angajată în dialogul cu autoritățile naționale și europene pentru a găsi soluții eficiente și echitabile în beneficiul transportatorilor rutieri din România. 

Bursa Locurilor de Muncă pentru Absolvenți, interacțiune directă cu angajatorii

0

Bursa Locurilor de Muncă pentru Absolvenți organizată de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov, cu sprijinul Instituției Prefectului – Județul Ilfov, s-a dovedit a fi un succes, prin participarea numeroasă și interesată a solicitanților. Oferta a cuprins 957 de locuri de muncă vacante în diferite domenii de activitate, dintre care 109 au vizat persoane cu studii superioare, iar restul de 848, persoane cu studii medii, muncitori calificaţi și necalificați. Au fost prezenți 37 de angajatori, din 85 contactați de organizatori.

AJOFM Ilfov precizează că „au participat 416 persoane, printre care 24 de absolvenți (dintre care 12 au fost selectați în vederea încadrării). La eveniment au participat și elevi din anul terminal de la diferite licee din județul Ilfov, ce au luat parte la un atelier privind tehnici de căutare a unui loc de muncă (conceperea unui CV european, a unei scrisori de intenție, prezentarea la interviu), precum și persoane custodiate aflate în ultima perioadă de executare a pedepsei de la Penitenciarul București-Jilava. De asemenea, au fost prezenți și cetățeni ucrainieni, interesați de oferta de locuri de muncă vacante.

Participanţii au avut posibilitatea de a interacționa în mod direct cu angajatorii și de a identifica mai uşor locul de muncă corespunzător pregătirii lor profesionale și aspirațiilor personale, precum și cursul de calificare, recalificare, specializare sau perfecţionare dorit, aceştia beneficiind de asistenţă din partea consilierilor AJOFM Ilfov.

În acest sens, AJOFM Ilfov a organizat un punct de informare și consiliere profesională, precum și un punct de informare asupra posibilităților de reconversie profesională. Totodată, au existat și un stand destinat promovării economiei sociale și un stand dedicat legii nr. 111/2022 privind reglementarea activității prestatorului casnic la care persoanele interesate au putut afla informații cu privire la reglementările în domeniu, iar la standul EURES au fost prezentate ofertele angajatorilor din Spaţiul Economic European”.

Au participat și reprezentanți ai Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane, care „au prezentat importanța prevenirii și protejării comunității de riscurile traficului de persoane și ale exploatării prin muncă, precum și reprezentanți ai Batalionului 313 Cercetare în Adâncime Burebista, care au fost prezenți în vederea recrutării persoanelor interesate. De asemenea, au participat reprezentanți ai Asociației Ateliere fără frontiere și ai Asociației Proiect Voiajor, care, prin proiectul Jobs for Ukraine, care au venit în întâmpinarea cetățenilor ucrainieni prezenți la eveniment în vederea facilitării discuțiilor între aceștia și angajatori”. Au fost reprezentate Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, prin Nela Plugărescu, Corina Scarlat și Camelia Mihalcea, precum și Consiliul Consultativ al AJOFM Ilfov.

Foto: AJOFM Ilfov

Soluții pentru crearea unei societăți incluzive 

0

Fundația Vodafone anunță că „lansează competiția internațională Skills Upload Jr Challenge, prin care elevii din nouă țări europene, inclusiv România, sunt încurajați să lucreze în echipă, alături de profesorii lor, și să se impliceîn schimbarea comunităților în care trăiesc, prin utilizarea instrumentelor digitale”.

Tema centrală este „Reducerea decalajului digital: Incluziunea prin tehnologie digitală”, cu focus pe generarea de soluții ce abordează Obiective de Dezvoltare Durabilă precum Educația de calitate (ODD 4) și Orașe și comunități sustenabile (ODD 11). Competiția se desfășoară în perioada octombrie 2024-aprilie 2025, simultan în România și în alte 8 țări europene: Albania, Germania, Grecia, Italia, Portugalia, Spania, Turcia și Țările de Jos. Formatul competiției presupune organizarea de finale naționale, precum și o festivitate de premiere europeană, care se va desfășura în martie 2024 la București și la care vor fi invitate echipele câștigătoare din toate țările participante. 

În România, competiția este derulată în parteneriat cu Junior Achievement (JA) România și se adresează elevilor și profesorilor de nivel gimnazial din școlile publice. Echipele participante vor fi formate din 3-4 elevi din clasele V-VIII și un profesor coordonator. Ideile de proiect, încadrate în tematică, se pot înscrie în competiție în perioada 9 octombrie-8 noiembrie 2024.

Angela Galeța, directorul Fundației Vodafone în România: „Știm că educația și tehnologia sunt catalizatorii schimbării, iar imaginația și talentul sunt răspândite peste tot. Fiecare elev poate să fie un inovator care așteaptă să fie descoperit. De aceea, ne bucurăm să avem competiția Skills Upload Jr Challenge în România și îi încurajăm pe elevii de gimnaziu și pe profesorii lor să se înscrie cu idei de proiecte care pot să reducă decalajul digital din comunitățile în care trăiesc. Împreună putem să ne asigurăm că nimeni nu rămâne în urmă în călătoria spre o societate digitalizată.”

Inițiatorii subliniază că „elevii și profesorii pot aprofunda domeniul tehnologiei, inclusiv tematici legate de inteligența artificială, precum și subiectele din subtemele Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD), prin intermediul celor patru module recent lansate de Fundația Vodafone pe platforma www.școaladinviitor.ro: Robotică, Inteligență digitală, Mediu & ecologie și Pregătiți pentru viitor. Pe parcursul competiției, echipele vor beneficia de sesiuni de pregătire și de utilizare a metodei Brainstorming pentru a identifica probleme locale și pentru a propune soluții de utilizare a tehnologiei digitale pentru a le rezolva. Acest format reflectă efortul Fundației Vodafone și al JA România de a încuraja tinerii din România să devină conștienți de inegalitățile existente și să folosească tehnologia pentru a promova incluziunea socială și a reduce decalajul digital.

Pe durata competiției, echipele vor putea să treacă în etape succesive pe baza unor criterii, precum originalitatea și potențialul soluției de a răspunde unei probleme locale, integrarea tehnologiei digitale în mod sustenabil, adecvat și realist în raport cu problema definită și dezvoltarea unui prototip. Cele mai bune cinci echipe vor participa la finala națională organizată în luna februarie 2025 la București. Tot în Capitală va fi organizată, în primăvara anului următor, și finala europeană a competiției.  Echipa câștigătoare din România va avea ocazia să își prezinte proiectul în fața unui auditoriu internațional, să interacționeze cu elevi din celelalte țări participante și să învețe cum să abordeze problemele legate de decalajul digital într-un context internațional.

Detalii despre competiție, regulament de înscriere și condiții, găsiți aici https://jar.ro/competitie-skills-upload-jr-challenge”. 

Financial Intelligence organizează luni, 14 octombrie, cea de-a cincea ediție a evenimentului BANKING FORUM

0

Financial Intelligence organizează luni, 14 octombrie 2024, de la ora 10:30, cea de-a cincea ediție a evenimentului BANKING FORUM, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel. Evenimentul va putea fi urmărit și online, LIVE, pe www.financialintelligence.ro, pe pagina de Facebook Financial Intelligence și pe canalul de Youtube Financial Intelligence

În cadrul evenimentului vom discuta următoarele subiecte:

  • Rolul băncilor în contextul actual global
  • Digitalizarea sistemului bancar și pregătirea pentru DORA – Regulamentul european privind reziliența operațională digitală în sectorul financiar
  • Contribuția sistemului bancar la susținerea mediului antreprenorial
  • Combaterea tentativelor de fraudă din mediul online, care targhetează conturile bancare
  • Măsurile fiscale din sectorul bancar
  • Finanțări verzi
  • Cum arată viitorul în banking: Bănci vs Fintech?
  • Programe guvernamentale pentru finanțarea companiilor
  • Îmbunătățirea gradului de educație financiară
  • Finanțarea în insolvență – soluția pentru salvarea companiilor cu probleme financiare
  • Contribuția industriei de asigurări la reziliența societății și a economiei
  • Leadership și guvernanță corporativă în banking – provocări și soluții

Speakeri invitați: Adrian CÂCIU, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene; Ștefan NANU, Director General, Direcţia Generală de Trezorerie şi Datorie Publică, Ministerul Finanțelor Publice; Daniel DĂIANU, Președintele Consiliului Fiscal; Florin DĂNESCU, Președinte executiv, Asociația Română a Băncilor; Alexandru PETRESCU, Președinte, Autoritatea de Supraveghere Financiară; Daniel ZAMFIR, Președinte, Comisia economică, industrii și servicii din Senat; Sebastian HOTCA, Președinte interimar, ANPC; Bogdan PĂTRU, Government Engagement Director, Mastercard Romania & Croatia; Tolga BANYOCU, Director General Adjunct, Aria Soluţii Clienți, Garanti BBVA România; Anca NUȚIU, Director Executiv Retail, BRD Groupe Société Générale; Valentin ANGHEL, CEO & Founder AVBS Broker de Credite; Dumitru NANCU, Director General, FNGCIMM; Stere FARMACHE, Președinte al Directoratului, Fondul Român de Contragarantare; Alexandru DOBREV, Șef serviciu, Serviciul monitorizare a infrastructurilor pieței financiare, Direcția monitorizare a infrastructurilor pieței financiare și a plăților, Banca Națională a României; Alin UNGUREANU, Cyber Security Expert, Nextgen Software; Silvia USCOV, Managing Partner, USCOV Attorneys at law; Alexandru CIUNCAN, Președinte, UNSAR – Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România; Nicoleta RADU, Director General, PAID România; Alina POPA, Head of Legal, CITR; Speranța MUNTEANU, Managing Partner, Veridio Return; Radu TUDOR, Senior Partner, Infinexa; Cristiana DECA, Co-fondator & CEO, Decalex; Nicoleta MIHAI, Președinte, Turnaround Management Association și Gabriela HÂRȚESCU, Decan și Chief Operating Officer, Envisia – Boards of Elite.

Evenimentul va fi moderat de Ancuța Stanciu, Membru Fondator și Redactor Șef Financial Intelligence, și de Adina Ardeleanu, Membru Fondator și Redactor Șef Adjunct Financial Intelligence.

Mulțumim partenerilor pentru susținerea evenimentului!

PARTENERI: Mastercard, PAID România, Alpha Bank, CEC Bank, Garanti BBVA, BRD Groupe Société Générale, Exim Banca Românească, Provident Financial România, AVBS – Broker de Credite, UNSAR – Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România, CITR, Veridio Return, Infinexa, idScan, Nextgen Software, Agricover Credit, Decalex, Fondul Român de Contragarantare (FRC), Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii SA-IFN (FNGCIMM), Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR), Onix Asigurări, Turnaround Management Association, Consiglieri, FREYWILLE.

PARTENERI INSTITUȚIONALI: Patronatul Industriei Asigurărilor din România, PWN România, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, Camera de Comerț Româno-Britanică, ICSS.

PARTENER EDUCAȚIONAL: Envisia – Boards of Elite

PARTENER MONITORIZARE: mediaTRUST

PARTENERI MEDIA: Agerpres, România Durabilă, Economistul, Club Economic, The Diplomat Bucharest, Finzoom, New Money, Bizi Live TV.

Mai multe detalii despre eveniment puteți găsi aici.

Leonardo Badea (BNR): Raportul Draghi – câteva concluzii de interes și oportunități de dezvoltare pentru România 

Ultimii ani au reprezentat o perioadă complicată, în multe privințe, iar acest lucru a fost și continuă să fie resimțit la toate nivelurile societății. Din punct de vedere economic, am parcurs multe transformări, am reușit să evităm o serie de pericole importante și am fructificat unele oportunități, chiar dacă poate nu în aceeași măsură pe cât ne-am fi dorit sau pe cât ar fi fost posibil într-o situație mai puțin nefavorabilă.

Dinamica transformărilor și a provocărilor economice și sociale rămâne însă foarte accelerată, iar modul în care continuăm să răspundem acestora prin acțiuni pe termen scurt și demersuri strategice pe termen lung menține un impact considerabil asupra dezvoltării viitoare.

Tocmai de aceea, este important să nu pierdem din vedere faptul că orice perioadă de transformare și provocări structurale comportă și oportunități de dezvoltare și îmbunătățire. Acest lucru este știut, dar uneori nu se regăsește suficient în abordările politicilor structurale. De asemenea, este util să nu uităm să profităm cât mai bine de avansul important din perioadele anterioare, pentru că, în pofida faptului că multe lucruri nu sunt încă la nivelul pe care ni-l dorim, economia României a progresat foarte mult în ultimii 20 de ani. Nu o arată doar indicatorii; este vizibil în multe ipostaze și este confirmat în discuțiile cu investitorii străini și cu experții cu care colaborăm în relațiile internaționale.

Pentru că România este o parte integrată indisolubil a Uniunii Europene, multe dintre tendințele pe care le observăm pe plan local sunt efecte directe sau indirecte ale unor trenduri mai ample ale economiei europene și mondiale pe care le resimțim simultan cu partenerii noștri europeni. Totodată, preocupările și eforturile comune ale Uniunii sunt adesea oportunități pentru România de a-și exploata avantajele și potențialul în vederea dezvoltării și menținerii unui ritm ridicat de convergență, cu beneficii pentru economie și societate.

Din această perspectivă, provocările cu care se confruntă economia UE, evidențiate o dată în plus în raportul prezentat de Mario Draghi, merită să fie avute în vedere în efortul periodic de reevaluare a politicilor structurale și a planurilor strategice ale României privind dezvoltarea economică. Este util să reamintim că reputatul economist italian a fost, pe rând, director executiv al Băncii Mondiale, vicepreședinte pentru Europa al Goldman Sachs, guvernator al Băncii Italiei, președinte al Băncii Centrale Europene și prim-ministru al Italiei, acumulând o experiență și o influență profesională ce conferă o greutate aparte concluziilor pe care le formulează în raportul recent publicat. Chiar dacă anumite propuneri ale sale nu au generat unanimități, cred că este destul de probabil ca de o bună parte dintre recomandările raportului să se țină seama în modul în care va fi gestionată continuitatea strategiilor economice de către reprezentanții nou-aleși ai forurilor europene.

De altfel, nu ne aflăm în fața primului demers de analiză a decalajelor de dezvoltare și competitivitate cu care se confruntă UE în raport cu alte blocuri economice. Chiar în luna aprilie, un alt fost premier italian, Enrico Letta, a realizat un raport privind viitorul pieței unice și nevoia adaptării la provocările globale. Una dintre recomandările sale cheie era introducerea unei „a cincea libertăți” în UE, privind libera circulație a cunoștințelor și inovației precum și sprijinirea educației. Scopul asociat acestei propuneri era de a consolida infrastructura tehnologică și de cercetare, precum și de a elimina barierele în calea schimbului transfrontalier de cunoștințe. Încă de la acel moment, se acordă multă importanță mobilizării economiilor, promovării investițiilor, tranziției digitale și integrării în continuare a cadrelor de reglementare aferente acestor domenii. Un element aparte ce se desprindea din Raportul Letta era propunerea de intensificare a cooperării transatlantice și chiar de realizare a unei „piețe unice transatlantice”.

Revenind la Raportul Draghi, acesta este centrat pe ideea de recuperare a decalajului de competitivitate constatat în raport cu două zone economice cheie relevante pentru Europa pe piețele internaționale de bunuri și servicii, respectiv Statele Unite ale Americii și Republica Populară Chineză. Relevante pentru România sunt însă, în special, căile și acțiunile care sunt propuse pentru atingerea acestui obiectiv, dintre care merită amintite: îmbunătățirea productivității (inclusiv prin digitalizare și fructificarea avantajelor oferite de AI), sporirea investițiilor (în special în tehnologii și mijloace de producție), revizuirea mecanismelor pieței energiei, reducerea fragmentării pieței unice, utilizarea mai eficientă a resurselor și reducerea dependențelor externe, mai multă suplețe și armonizare a cadrului de reglementare, precum și simplificarea cadrului de decizie și coordonare europeană. 

Așa cum arătam puțin mai sus, nici una dintre cele enumerate în Raportului Draghi nu reprezintă preocupări noi la nivel european, însă unul dintre meritele sale este că le pune într-o altă perspectivă, evidențiind interconexiunile și necesitatea imperativă de a acționa, mai degrabă mai devreme decât mai târziu. De aceea, consider că raportul este un nou punct de referință esențial pentru dezbatere, subliniind necesitatea reformelor, chiar și în contextul potențialelor critici din partea diferitelor state membre cu privire la unele dintre concluzii și propuneri.

Mai jos vom aborda pe rând câteva dintre temele raportului din perspectiva situației actuale a economiei noastre și a perspectivelor de dezvoltare pe care le avem.

Unul dintre factorii importanți care influențează competitivitatea este productivitatea muncii. Din această perspectivă, situația României este una mixtă. Figura 1 de mai jos realizată pe baza datelor furnizate de Eurostat și Bloomberg arată că în România, cumulat pentru perioada 2010-2023, avansul în termeni reali al nivelului productivității muncii pe oră lucrată a fost unul dintre cele mai semnificative din UE.

Figura 1: Evoluția în termeni reali a nivelului productivității muncii pe oră lucrată (2010=100)

Sursa: Eurostat, Bloomberg

Există însă două elemente care nuanțează evoluția favorabilă observată mai sus. În primul rând a existat în mod continuu pe parcursul perioadei de circa 13 ani menționată o volatilitate semnificativă, printre cele mai ample din regiune, a nivelului productivității muncii, așa cum reiese și din graficul de mai jos.

Figura 2: Variația anuală a nivelului real al productivității muncii pe oră lucrată (%)

Sursa: Eurostat

Totodată, nivelul nominal al productivității la care se afla România la începutul perioadei analizate a fost unul dintre cele mai reduse, plasându-se sub cel înregistrat în Bulgaria și de câteva ori mai mic decât în Polonia, Ungaria sau Cehia (așa cum reiese din Figura 3).

Figura 3: Nivelul nominal al productivității muncii pe oră lucrată (euro)

în anul 2000în anul 2021
Sursa: Eurostat


Astfel, deși dinamica productivității în România a fost mai accelerată pe ansamblul perioadei, totuși nivelul nominal consemnat în anul 2021 era în continuare mai redus față de cel din Polonia, Ungaria și Cehia, chiar dacă decalajul s-a redus semnificativ față de cel existent cu 20 de ani în urmă. Ca în numeroase alte țări europene, există și în România o discrepanță importantă între nivelurile productivității aferente regiunilor, zona capitalei fiind aproape în toate cazurile cea care statistic concentrează valori adăugate mai mari și implicit un nivel de productivitate mai ridicat (după cum se observă în partea din dreapta a Figurii 3). O altă observație este că zona de nord-est se clasează și după acest criteriu pe locul cel mai nefavorabil între regiunile României, ceea ce nu surprinde, având în vedere investițiile și capacitățile de producție mai reduse și mai puțin evoluate tehnologic, cu doar puține excepții, pe care a reușit să le atragă în ultimele decenii. În medie, la nivel național rămânem semnificativ mai jos față de multe țări din jur, cu care ne aflăm în competiție directă pe piața unică europeană (principala destinație a exporturilor noastre).

Așadar, există în continuare mult spațiu pentru creșterea productivității, așa cum o demonstrează nivelul pe care îl consemnează în prezent economii din vecinătate, precum cea a Ungariei și Cehiei. Două dintre soluții, pe termen mediu și lung, sunt îmbunătățirea calificării forței de muncă și, respectiv, creșterea capacităților tehnologice. 

  • Pentru prima dintre ele, drumul de urmat este adaptarea continuă și sporirea în timp a nivelului de formare, atât de bază, cât și specific profesional, al forței de muncă. Este un obiectiv permanent, dar la care, din păcate, am rămas semnificativ în urmă în ultimii ani. 
  • Pentru cea de-a doua, continuarea investițiilor este de cea mai mare importanță, aici se fac pași importanți în perioada curentă, iar avansul a fost unul semnificativ, însă trebuie să adresăm riscul tot mai vizibil de încetinire a acestora din multiple cauze.

În ceea ce privește gradul de pregătire a forței de muncă, o serie relevantă de indicatori care arată perspectivele pe termen lung, mai ales în contextul noii economii, sunt cei referitori la competențele digitale. De altfel, digitalizarea este una dintre ariile abordate pe larg de raportul Draghi, tocmai pentru că există așteptări ca avansul tehnologiilor digitale să contribuie la un plus de productivitate la nivel global. 

România încă punctează foarte bine la criterii legate de disponibilitatea internetului de mare viteză și tehnologiile utilizate pentru conectare, dar și alte țări au recuperat din decalajul pe care îl aveau în urmă cu mai mulți ani. De exemplu, la finele anului 2023, gospodăriile populației dispuneau de conexiune la internet cu viteza de cel puțin 1 gigabit pe secundă în proporție de 95% în România, 82% în Ungaria și 75% în Polonia (date Eurostat). Din păcate, în România avantajul conectivității a fost până în prezent exploatat pe deplin în mare parte doar de companiile din sectorul serviciilor IT și de specialiștii în domeniu (inginerii IT, programatorii etc.). Într-adevăr, valoarea adăugată creată de aceste segmente a contribuit incontestabil la creșterea PIB și la excedentul de balanță comercială al serviciilor în ultimii ani. Din păcate însă, tendințele curente indică o încetinire pentru acest sector, la nivel internațional și european. În contrapondere, se prefigurează o creștere semnificativă a importanței competențelor digitale de bază și de nivel mediu, deoarece, cu cât o pondere mai mare a forței de muncă dispune de astfel de pregătire, cu atât productivitatea muncii ar putea crește în contextul adoptării pe scară largă a noilor tehnologii în tot mai multe domenii ale activității economice. De aceea, este important să lărgim baza de fructificare a accesului favorabil la internet, profitând de acest avantaj pentru a spori calificarea actualei și viitoarei generații de angajați. De altfel, în lumea actuală, este oricum greu de imaginat un proces de educare și formare și educare care să nu implice competențe digitale cel puțin la nivel de bază.

Din această perspectivă, din păcate, România se plasează în prezent pe ultimele poziții în UE și la un nivel foarte redus în ceea ce privește ponderea populației care deține competențe digitale cel puțin la nivelul de bază, așa cum rezultă din Figura 4 de mai jos.

Figura 4: Ponderea persoanelor cu competențe digitale de bază și peste nivelul de bază (2023)

Sursa: Eurostat

Un alt domeniu care poate contribui la creșterea productivității în sectorul privat și poate aduce mai multă eficiență activităților desfășurate în sectorul public este digitalizarea autorităților publice. Datele publicate de Eurostat pentru anii 2022 și 2023 arată că, de exemplu, ponderea persoanelor care au utilizat internetul pentru a accesa pagini sau aplicații ale unor autorități publice cel puțin o dată în cursul anului respectiv este, în cazul României, cea mai mică dintre statele UE: doar aproximativ 23 la sută comparativ cu 30 la sută în Bulgaria, 71 la sută în Cehia, 76 la sută în Polonia și Ungaria și 69 la sută în medie la nivelul UE.

Datele de mai sus evidențiază că accesul la internet este doar o precondiție, care nu conduce la creșteri durabile ale abilităților și competențelor dacă nu este însoțit de un efort adecvat pe partea de educare și formare. Aceasta ar fi una dintre căile importante pentru menținerea unui ritm accelerat de creștere a productivității muncii și recuperarea în continuare a decalajelor față de țările vecine cu care concurăm la exporturi pe piața unică europeană.

Așa cum menționam anterior, cea de-a doua cale importantă este cea a investițiilor. Așa cum reiese din Figura 5, încă din anul anterior aderării la UE, România a beneficiat de un aport important al formării brute a capitalului fix la formarea PIB, la care au contribuit atât investițiile din sectorul public, cât și cele din sectorul privat, iar finanțarea acestora s-a realizat deopotrivă de la bugetul public național, din fonduri europene și prin investiții private autohtone și străine. 

Figura 5: Ponderea persoanelor cu competențe digitale de bază și peste nivelul de bază (2023)

Sursa: Eurostat

Observăm în figura de mai sus că, în perioada 2006-2015, România s-a clasat aproape permanent pe prima poziție în regiune din perspectiva ponderii investițiilor în PIB, alături de Cehia și mult peste nivelurile înregistrate în Polonia, Bulgaria sau Ungaria și peste media UE. Totuși, după criza financiară globală și mai ales în intervalul de timp 2016-2018, tendința a fost de scădere și de apropiere de media UE. Începând cu anul 2019 însă, contribuția formării brute de capital fix la formarea PIB a revenit pe creștere, atingând în 2023 un maxim al perioadei curente, de circa 27 la sută, valoare similară cu cea înregistrată în Cehia și în Ungaria și superioară mediei UE de aproximativ 22 la sută.

Datele de mai sus arată că suntem pe un trend favorabil al investițiilor, pe care este important să îl menținem și să îl orientăm cât mai mult posibil spre sectoarele cu valoare adăugată mare și care contribuie la exporturi sau la oferta internă de bunuri și servicii ce pot substitui importurile.

Pentru aceasta, asigurarea finanțării este deosebit de importantă. Pe lângă bugetul public și investițiile străine directe, contribuția capitalului privat autohton este crucială. În acest context, o abordare din Raportul Draghi care merită atenție și în România este accentul pus pe nevoia de a încuraja și facilita mobilizarea către piața de capital a resurselor financiare ale populației, care în Europa sunt în mod tradițional și în proporție dominantă păstrate în depozite bancare. Susținerea unui efortul investițional considerabil în vederea îmbunătățirii competitivității necesită reorientarea într-o proporție mai mare a acestora către piețele de capital (nu doar spre participații la capitalul firmelor, ci și spre investiții în obligațiuni emise de acestea). 

Pentru aceasta este însă nevoie de un plus de încredere, care se poate câștiga prin îmbunătățirea cadrului de guvernanță și de protecție a investitorilor. De aceea, la nivel european, consolidarea și aprofundarea proiectului Uniunii Piețelor de Capital devin foarte importante și ne putem aștepta la noi actualizări ale cadrului de reglementare privind piața de capital, cu accent pe armonizarea supravegherii, dar și pe transparență și accesibilitate (deopotrivă pentru companii și pentru investitori).

În România, se observă deja o creștere a participării persoanelor fizice pe piața de capital, prin creșterea numărului de conturi de tranzacționare active, dar și a sumelor investite. Această evoluție a avut loc în paralel cu participări semnificative ale populației la emisiunile de titluri de stat dedicate acestora, multe dintre ele listate la Bursa de Valori București.

Tot în acest domeniu, Raportul Draghi menționează rolul în creștere pe care îl pot avea fondurile private de pensii, un sector insuficient dezvoltat în Europa față de SUA. Este încă un domeniu în care România are potențial ridicat de dezvoltare și de consolidare a progresului înregistrat în ultimii ani. Este suficient să menționăm că fondurile de pensii private din cadrul Pilonului II și Pilonului III din România, sistem înființat în 2008, cumulează peste 8 milioane de participanți, active de circa 8,6 la sută din PIB (aproximativ 152 miliarde de lei) și cumulează participații semnificative la capitalul multor companii importante pe plan local listate la Bursa de Valori București, fiind totodată investitori importanți în obligațiuni corporative și titluri de stat românești. Rolul important în economie pe care l-au dobândit în doar 16 ani are însă potențialul de a crește în continuare, nivelul activelor fiind încă foarte redus prin comparație cu media europeană (32% din PIB în 2022 conform Raportului Draghi).

Un al treilea element cheie pentru competitivitate îl reprezintă costurile materiilor prime și componentelor. În această privință, ultimii ani au adus schimbări majore pentru industria europeană, deopotrivă privind accesibilitatea materiilor prime și a componentelor importate, cât și prețul acestora. Suntem în mijlocul unei reveniri în forță a dezbaterilor privind modalitatea și proporția în care este eficientă și fezabilă o regândire a lanțurilor de aprovizionare, din rațiuni economice și strategice. 

Indiferent de concluziile pe termen scurt și mediu ale polemicilor dintre școlile de gândire economică pe această temă, sunt piețe și tipuri de materii prime unde se poate face mai mult pentru a îmbunătăți accesul sau designul actual al mecanismelor de funcționare a piețelor atunci când vorbim de componentele reglementate ale acestora. Un bun exemplu este piața energiei electrice, care se confruntă cu o dispersie mare a prețurilor și cu nevoia de investiții importante în producție, stocare, rețele de transport și facilități de interconectare. 

În domeniul energiei electrice, România are una dintre cele mai favorabile poziții din zonă în ceea ce privește combinația de resurse primare utilizate în producție (în funcție de perioadă și condiții, circa 60% din total provine, în părți aproximativ egale, din producția hidrocentralelor, a centralei nucleare de la Cernavodă și a regenerabilelor – turbine eoliene, panouri solare și biomasă). Avem însă volatilitate mare a prețului, mai ales atunci când trebuie să recurgem la importuri, situație care necesită soluții specifice bazate pe investiții pentru că induce perturbări importante în activitatea economică ce nu pot fi ignorate pe termen lung pentru că afectează competitivitatea unor sectoare industriale importante pentru echilibrul extern.

Lista temelor de interes readuse în prim plan de Raportul Draghi poate continua, iar analiza acestora în corelație cu situația din prezent a economiei românești, a potențialului și acțiunilor prin care putem să continuăm să ne dezvoltăm este întotdeauna utilă. Poate că, inclusiv din perspectiva României, unele lucruri nu sunt accentuate suficient, dar cred că raportul trebuie în primul rând privit ca un motiv în plus de a menține în actualitate nevoia de adaptare și reformă, ca un nou imbold pentru dezbateri profunde privind transformări care implică toate statele membre. Domeniile de acțiune pot fi completate și dezvoltate. De exemplu, poate că ar fi necesar în viitoarele politici europene un accent mai mare pe efortul de reducere a decalajelor economice dintre regiuni și actualizarea modului în care sunt privite criteriile de convergență și stabilitate economică.

În anul 1950, Robert Schuman a avut viziunea că „Europa nu va fi realizată dintr-o dată sau conform unui singur plan. Ea va fi construită prin realizări concrete care creează mai întâi o solidaritate de facto” (https://european-union.europa.eu/principles-countries-history/history-eu/1945-59/schuman-declaration-may-1950_en). Cred că acest spirit de integrare graduală, dar ambițioasă, care prin obiective și soluții să genereze coeziune și să câștige susținerea tuturor națiunilor membre, este important să fie reamintit și menținut, iar apelul lui Mario Draghi pentru investiții și reforme cu scopul de a îmbunătăți competitivitatea merită să fie în continuare discutat, adaptat și preluat în strategiile viitoare la nivel european și național.

Minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României din 4 octombrie 2024

0

Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, președinte al Consiliului de administrație și guvernator al Băncii Naționale a României; Leonardo Badea, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administrație; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administrație; Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație.

În cadrul ședinței, Consiliul de administrație a discutat și adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind evoluțiile macroeconomice, financiare și monetare curente și de perspectivă prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.

În discuțiile privind evoluția recentă a inflației, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației s-a mărit în iulie 2024 la 5,42 la sută, de la 4,94 la sută în iunie, iar în august a scăzut ceva mai modest, la 5,10 la sută, rămânând astfel peste nivelul prognozat. S-a observat că avansul față de iunie este atribuibil creșterilor de dinamică consemnate în acest interval de prețurile alimentelor și energiei, pe fondul secetei severe și al majorării tarifelor de distribuție pentru gaze naturale, al căror impact a fost doar parțial contrabalansat de cel exercitat de prelungirea dezinflației pe segmentele prețuri administrate și combustibili, sub influența unor efecte de bază și a descreșterii cotației țițeiului.

În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a întrerupt trendul descendent, urcând în august la 5,8 la sută, de la 5,7 la sută în iunie, în condițiile în care prețurile alimentelor procesate și-au reaccelerat creșterea, iar dinamica înaltă a prețurilor serviciilor și-a încetinit scăderea, în timp ce dinamica prețurilor mărfurilor nealimentare a continuat să se reducă relativ alert, la fel ca în trimestrul II, rămânând însă ridicată, au remarcat membrii Consiliului.

În urma evaluării, s-a concluzionat că ușoara ascensiune a ratei anuale a inflației de bază a avut ca principale resorturi un efect statistic nefavorabil manifestat pe segmentul alimentelor procesate și majorarea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare, dar și costurile salariale crescute, transferate cel puțin parțial, asupra unor prețuri de consum, inclusiv pe fondul așteptărilor inflaționiste pe termen scurt încă înalte și al cererii solide de bunuri. Influențele astfel generate le-au devansat pe cele decurgând din efectele de bază dezinflaționiste de la nivelul subcomponentelor non-alimentare, precum și din scăderea dinamicii prețurilor importurilor, au punctat membrii Consiliului. 

S-a sesizat, în acest context, că dinamica prețurilor de producție din industrie pentru bunurile de consum și-a stopat practic trendul descendent în iulie-august 2024, inclusiv ca efect al accelerării pe mai departe a creșterii în termeni anuali a prețurilor bunurilor de folosință îndelungată, iar așteptările inflaționiste pe termen scurt ale firmelor și consumatorilor s-au reamplificat pe ansamblul trimestrului III, în contextul unor evoluții lunare volatile. Totodată, anticipațiile pe termen mai lung ale analiștilor bancari și-au întrerupt ajustarea descendentă în august și au rămas constante în septembrie, marginal sub limita de sus a intervalului țintei, iar puterea de cumpărare a consumatorilor și-a accentuat creșterea în debutul trimestrului III, corespunzător evoluției dinamicii salariului net real, au subliniat membrii Consiliului.

Referitor la poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au observat că activitatea economică și-a încetinit creșterea în trimestrul II 2024, la 0,1 la sută, de la 0,5 la sută în precedentele trei luni, astfel încât excedentul de cerere agregată a continuat probabil să se restrângă în acest interval, contrar previziunilor.

Consumul gospodăriilor populației și-a accelerat însă considerabil creșterea în trimestrul II, inclusiv în termeni anuali, contribuind decisiv la mărirea avansului PIB față de aceeași perioadă a anului trecut, la 0,8 la sută, de la 0,5 la sută în trimestrul I, au arătat membrii Consiliului. S-a remarcat că un aport consistent a venit și din partea formării brute de capital fix, a cărei creștere în termeni anuali a rămas robustă, deși a continuat să încetinească față de trimestrul anterior.

În schimb, evoluția exportului net și-a accentuat puternic impactul contracționist în trimestrul II 2024, în condițiile în care volumul importurilor de bunuri și servicii și-a accelerat ascensiunea, în vreme ce volumul exporturilor și-a prelungit declinul în termeni anuali. Drept urmare, deficitul balanței comerciale și cel de cont curent au înregistrat o amplă creștere de dinamică, ce a fost accentuată în cazul celui din urmă de înrăutățirea substanțială a soldului balanței veniturilor secundare, sub influența diminuării intrărilor de fonduri europene de natura contului curent.

În ceea ce privește piața muncii, membrii Consiliului au convenit că tensiunile de pe piață și-au prelungit în trimestrul III tendința de atenuare reamorsată spre finele intervalului precedent, dar continuă să fie ridicate. Astfel, s-a observat că efectivul salariaților s-a mărit doar ușor în iunie-iulie, iar rata șomajului BIM și-a reluat creșterea în debutul trimestrului III, ajungând la 5,5 la sută în august, de la 5,1 la sută în iunie. Totodată, sondajele de specialitate relevă o slăbire pronunțată pe ansamblul trimestrului III a intențiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, precum și o scădere a deficitului de forță de muncă raportat de companii, superioară ca amplitudine creșterii înregistrate în trimestrul precedent.

Ritmul de creștere a salariilor și a costurilor cu forța de muncă rămâne însă foarte ridicat și preocupant din perspectiva inflației, dar și a competitivității externe, au susținut în mai multe rânduri membrii Consiliului. În acest context, au fost evidențiate dinamica anuală de două cifre a salariului brut nominal și creșterea acesteia la 17,3 la sută în iulie – în principal sub impactul noii majorări a salariului minim brut pe economie -, precum și dinamica similară a costului salarial unitar din industrie, care s-a redus doar marginal în debutul trimestrului III în raport cu media intervalului precedent.

Totodată, s-a apreciat că discrepanțele dintre cererea și oferta de forță de muncă de la nivelul anumitor sectoare, precum și dinamica remunerației din sectorul public constituie și în viitorul apropiat surse de potențiale presiuni suplimentare asupra salariilor și costurilor cu forța de muncă din mediul privat. În sens opus ar putea să acționeze însă mai vizibil relativa slăbire a cererii, îndeosebi a celei externe, precum și trendul descendent al ratei inflației, alături de recursul în creștere la muncitori extracomunitari, dar și la tehnologizare, au reiterat mai mulți membri ai Consiliului.

În discuțiile privind condițiile financiare, membrii Consiliului au remarcat noua scădere consemnată în august de principalele cotații ale pieței monetare interbancare imediat după reducerea de către BNR a ratei dobânzii-cheie și a ratelor dobânzilor la facilitățile permanente, precum și parcursul liniar ulterior al acestora. S-a sesizat că randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat și-au accentuat descreșterea în prima decadă a lui august, similar randamentelor din economiile avansate și din regiune – în contextul așteptărilor revizuite ale investitorilor privind traiectoria ratei dobânzii Fed –, dar au reintrat apoi pe o pantă pronunțat ascendentă, acumulând o creștere semnificativă, ce s-a corectat însă relativ abrupt în ultimele zile din septembrie.

În această conjunctură, după ajustarea descendentă consemnată în iulie, cursul de schimb leu/euro a revenit în august și a tins să se mențină până la finele trimestrului III la valorile mai ridicate prevalente în trimestrul II, inclusiv pe fondul reamplificării volatilității pe piața financiară internațională, sub impactul acutizării tensiunilor din Orientul Mijlociu. Raportul leu/USD s-a reînscris însă și a rămas până la sfârșitul lunii septembrie pe o traiectorie general descendentă, dată fiind evoluția ratei de schimb a dolarului SUA pe piețele financiare internaționale. 

Riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului rămân semnificative, au susținut membrii Consiliului, evocând deficitele gemene mari și incertitudinile ridicate asociate procesului de consolidare fiscală, inclusiv în context electoral, dar și evoluțiile economice pe plan global și tensiunile geopolitice în escaladare.

În același timp, s-a observat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se mărească în primele două luni din trimestrul III, până la 7,7 la sută în august, de la 6,7 la sută în iunie, în principal ca urmare a accelerării creșterii împrumuturilor în lei ale populației, prioritar pe seama celor pentru consum, al căror flux a atins în iulie un maxim istoric. Ritmul creditului acordat societăților nefinanciare a continuat la rândul lui să se mărească pe ansamblul intervalului, cu aportul exclusiv al componentei în lei, a cărei dinamică ascendentă a fost influențată decisiv de creditele acordate în contextul programelor guvernamentale, au semnalat mai mulți membri ai Consiliului. În schimb, variația componentei în valută și-a reluat descreșterea. În aceste condiții, ponderea componentei în monedă națională în creditul acordat sectorului privat și-a accelerat ascensiunea, ajungând la 69,7 la sută în august, de la 69,1 la sută în iunie.

În ceea ce privește perspectiva apropiată, membrii Consiliului au remarcat că, potrivit noilor date și evaluări, rata anuală a inflației va scădea până la finele anului curent pe o traiectorie fluctuantă și mai ridicată decât cea evidențiată în prognoza pe termen mediu din luna august, care cobora la 4,0 la sută în decembrie 2024, la 3,4 la sută la finele anului 2025 și la 3,2 la sută în iunie 2026.

S-a arătat că descreșterea va fi antrenată într-o proporție însemnată de factori pe partea ofertei.  Acțiunea lor dezinflaționistă, decurgând în principal din efecte de bază, va continua însă să fie mai modestă pe termen foarte scurt decât s-a previzionat anterior, în contextul efectelor de sens opus exercitate asupra dinamicilor prețurilor alimentelor și energiei de condițiile meteorologice nefavorabile din acest an și de majorarea cotațiilor unor mărfuri, au sesizat membrii Consiliului. Totodată, s-a constatat că influențe inflaționiste suplimentare vor veni și de pe segmentul produselor de tutun, în condițiile majorării neașteptate a prețurilor acestora în perioada recentă, în timp ce dinamica prețului combustibililor va rămâne probabil mai puțin inflaționistă în următoarele luni decât s-a anticipat în august.

Incertitudini însemnate continuă să fie totuși asociate evoluției anticipate a prețurilor energiei și alimentelor, inclusiv pe fondul modificărilor legislative din domeniu, precum și traiectoriei viitoare a cotației țițeiului, în contextul tensiunilor geopolitice, au apreciat membrii Consiliului.

S-a convenit că din partea factorilor fundamentali sunt însă de așteptat presiuni inflaționiste mai moderate decât în prognoza precedentă și în atenuare relativ pronunțată  pe termen foarte scurt, dată fiind probabila descreștere a excedentului de cerere agregată în semestrul II 2024 la valori semnificativ inferioare celor previzionate anterior, dar în condițiile continuării creșterii solide a consumului privat și ale menținerii dinamicii costurilor salariale unitare la niveluri foarte ridicate. În schimb, efecte dezinflaționiste evidente vor genera probabil pe acest orizont de timp decelerarea creșterii prețurilor importurilor, precum și ajustarea descendentă a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt, au subliniat mai mulți membri ai Consiliului.

Referitor la perspectiva apropiată a poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că noile evaluări indică creșteri trimestriale ceva mai modeste ale economiei în semestrul II 2024 decât s-a previzionat anterior, dar în accelerare graduală, implicând și o creștere a dinamicii anuale a PIB pe ansamblul intervalului.

S-a observat că, potrivit indicatorilor cu frecvență ridicată, creșterea în termeni anuali a economiei a fost probabil susținută și în trimestrul III prioritar de consumul privat. Totodată, un nou aport pozitiv, dar în scădere, este posibil din partea formării brute de capital fix, în timp ce în cazul exportului net se conturează un impact contracționist doar ușor diminuat, în condițiile în care variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a redus întrucâtva decalajul negativ față de cea a importurilor în luna iulie, consemnând o creștere relativ mai pronunțată, soldată cu reintrarea ei consistentă în teritoriul pozitiv. Pe acest fond, creșterea anuală a deficitului comercial, precum și cea a deficitului de cont curent s-au temperat în raport cu media trimestrului precedent, rămânând însă deosebit de alerte, au semnalat membrii Consiliului.

Membrii Consiliului au evidențiat incertitudinile și riscurile mari ce decurg din conduita politicii fiscale și a celei de venituri în 2024, având în vedere rezultatul execuției bugetare din primele opt luni ale anului și caracteristicile recentei rectificări bugetare, incluzând majorarea țintei de deficit fiscal. Pe orizontul mai îndepărtat de timp, incertitudini și riscuri mari sunt în schimb asociate măsurilor fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate în perspectivă în scopul consolidării bugetare, în contextul planului fiscal structural pe termen mediu prezumat a fi transmis Comisiei Europene în toamna acestui an, în conformitate cu noul cadru de guvernanță economică al UE, au susținut membrii Consiliului.

S-a convenit, totodată, că incertitudini și riscuri crescute la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice din Europa și de pe plan global, în contextul escaladării tensiunilor geopolitice.

Inclusiv din această perspectivă, membrii Consiliului au subliniat importanța menținerii unui ritm ridicat al atragerii de fonduri europene și cerința utilizării eficiente a acestora, inclusiv a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esențiale pentru realizarea reformelor structurale necesare și a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice.

Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea asigurării și menținerii stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. 

S-a reiterat, totodată, importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.

În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută; totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută și a ratei dobânzii aferente facilității de depozit la 5,50 la sută. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

INS: Rata anuală a inflaţiei în luna septembrie 2024 comparativ cu luna septembrie 2023 a fost 4,6%

0

Indicele preţurilor de consum (IPC – indicator pentru determinarea inflaţiei la  nivel naţional)  în luna septembrie 2024 comparativ cu luna august 2024 a fost 100,33%. Rata inflaţiei de la începutul anului (septembrie 2024 comparativ cu decembrie 2023) a fost 3,8%. Rata anuală a inflaţiei în luna septembrie 2024 comparativ cu luna septembrie 2023 a fost 4,6%.  Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (octombrie 2023 – septembrie 2024) faţă de  precedentele 12 luni (octombrie 2022 – septembrie 2023) a fost 6,1%. 

Indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator pentru  determinarea inflației la nivelul statelor membre ale UE )  în luna septembrie 2024 comparativ cu luna august 2024 a fost 100,40%.  Rata anuală a inflaţiei în luna septembrie 2024 comparativ cu luna septembrie 2023 calculată pe baza indicelui  armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 4,8%.  Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (octombrie 2023 – septembrie 2024) faţă de  precedentele 12 luni (octombrie 2022 – septembrie 2023) determinată pe baza IAPC a fost 6,4%. 

Tabelul 1: Indicele preţurilor de consum şi rata medie lunară a inflaţiei 

– procente – 

Septembrie 2024 faţă de:Rata medie lunară a inflaţiei,  în perioada 1 I – 30 IX
August 2024Decembrie 2023Septembrie 20232024 2023
Mărfuri alimentare 100,79 103,83 104,72 0,4 0,5
Mărfuri nealimentare 99,98 102,88 103,30 0,3 0,6
Servicii 100,39 105,88 107,88 0,6 1,0
TOTAL 100,33 103,77 104,62 0,4 0,6

 Tabelul 2: Indicii parţiali calculaţi prin excluderea din IPC a anumitor componente  

 – luna anterioară = 100 –  

Septembrie 2024 %
(a) Total IPC exclusiv băuturi alcoolice şi tutun 100,25
(b) Total IPC exclusiv combustibili 100,53
(c) Total IPC exclusiv produsele ale căror preţuri sunt reglementate* 100,46
(d) Total IPC exclusiv legume, fructe, ouă, combustibili şi produsele ale căror preţuri sunt  reglementate* 100,55
(e) Total IPC exclusiv legume, fructe, ouă, combustibili, produsele ale căror preţuri sunt  reglementate*, băuturi alcoolice şi tutun 100,46
TOTAL 100,33

INDICELE PREŢURILOR DE CONSUM ÎN LUNA SEPTEMBRIE 2024

LA PRINCIPALELE MĂRFURI ŞI SERVICII Coeficient de ponderareDenumirea mărfurilor/serviciilorSeptembrie 2024 faţă de:
August 2024 %Decembrie 2023 %Septembrie 2023 %
10000TOTAL100,33103,77104,62
3291TOTAL MĂRFURI ALIMENTARE100,79103,83104,72
566Produse de morărit şi panificaţie100,55101,87101,66
35– Produse de morărit100,1895,2887,00
21– Făină99,9795,2886,62
14– Mălai100,4795,2787,47
454– Pâine, produse de franzelărie şi specialităţi100,66102,46102,99
381– Pâine100,66102,03102,66
11– Produse de franzelărie100,43103,28104,73
39– Specialităţi de panificaţie100,27105,70104,54
323Legume şi conserve de legume102,67107,56113,79
19– Fasole boabe şi alte leguminoase102,76103,50105,58
48– Cartofi94,7798,53105,48
188– Alte legume şi conserve de legume105,25109,81116,28
207Fructe şi conserve din fructe103,18107,61107,22
97– Fructe proaspete98,6697,34107,03
103– Citrice şi alte fructe meridionale107,48117,95107,73
7– Conserve din fructe101,03108,94109,80
101Ulei, slănină, grăsimi100,32101,2494,39
91– Ulei comestibil100,3499,5793,78
8– Margarină99,78114,9497,23
803Carne, preparate şi conserve din carne100,12103,07103,57
60– Carne de bovine100,08103,43104,86
231– Carne de porcine99,84102,23102,29
182– Carne de pasăre100,14102,01101,47
269– Preparate din carne100,28103,45104,67
20– Conserve din carne100,37100,87101,31
118Peşte şi conserve din peşte100,27103,20104,19
78– Peşte proaspăt100,16102,75103,82
14– Conserve şi alte produse din peşte100,62103,06103,83
509Lapte şi produse lactate100,64102,06103,03
208– Lapte – total100,62102,69104,01
133– Lapte de vacă100,60102,46104,22
129– Brânză – total100,54103,11104,06
78– Brânză de vacă (telemea)100,55102,90103,30
51– Brânză de oaie (telemea)100,51103,43105,20
34– Unt101,2289,4789,54
60Ouă100,5096,95100,24
139Zahăr, produse zaharoase şi miere de albine100,27106,40106,87
25– Zahăr100,1495,5694,79
21– Miere de albine100,11102,88103,78
86Cacao şi cafea100,65104,37105,14
64– Cafea100,66103,44103,87
127Băuturi alcoolice100,50106,09107,08
39– Vin100,43106,46108,25
21– Ţuică, rachiuri şi alte băuturi100,52102,89103,41
65– Bere100,53106,89107,63
252Alte produse alimentare100,32106,26106,92

INS: Câștigul salarial mediu net în luna august a fost de 5158 de lei, în scădere cu 84 de lei față de luna iulie

0

În luna august 2024, câştigul salarial mediu brut a fost 8443 lei, cu 137 lei (-1,6%) mai mic decât în luna  iulie 2024.  Câştigul salarial mediu net a fost 5158 lei, în scădere cu 84 lei (-1,6%) față de luna iulie 2024. Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în  tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (11204 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (2972 lei). Comparativ cu luna august a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 13,8%.

Câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum 

Indicele câştigului salarial real a fost 108,3% în luna august 2024 față de luna august 2023. Indicele câştigului salarial real a fost 98,2% în august 2024 față de luna iulie 2024.  Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 248,7%, cu 4,6 puncte procentuale mai  mic decât cel înregistrat în luna iulie 2024. 

Evoluţia indicilor preţurilor de consum şi a indicilor câştigurilor salariale medii nete,  în perioada august 2022 – august 2024 

August 2024 comparativ cu Iulie 2024 

În luna august 2024, în majoritatea activităţilor din sectorul economic2, nivelul câştigului salarial mediu net a scăzut comparativ cu luna iulie 2024, ca urmare a acordării în lunile precedente de prime ocazionale, drepturi în natură şi  ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului  salarial mediu net au fost determinate de nerealizările de producție, încasările mai mici (în funcție de  contracte/proiecte), ori ca urmare a concediilor de odihnă când nu se acordă tichete de masă şi alte drepturi salariale. 

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat  după cum urmează: 

• 23,7% în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului, respectiv cu 11,2% în  transporturi aeriene; 

• între 7,5% și 9,0% în depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, fabricarea altor mijloace de transport,  intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii); 

• între 4,0% și 6,0% în tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie,  harnașamentelor şi încălțămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), fabricarea produselor textile, activităţi de  servicii anexe extracţiei, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, industria  construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), fabricarea echipamentelor  electrice; 

• între 2,5% și 4,0% în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), alte  activităţi industriale n.c.a., captarea, tratarea şi distribuţia apei, producţia şi furnizarea de energie electrică şi  termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (cu  excepţia mobilei, inclusiv fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite), colectarea şi  epurarea apelor uzate, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, telecomunicaţii, fabricarea substanţelor şi a  produselor chimice. 

Creșterile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost determinate de acordarea de prime ocazionale  (prime trimestriale, de fidelitate sau pentru performanțe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din  profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare), dar și de realizările de producţie ori încasările mai mari (în  funcţie de contracte/proiecte).  

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au  înregistrat după cum urmează: 

• cu 7,9% în activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii;

•între 2,0% și 3,5% în activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrări audio  şi activităţi de editare muzicală (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), extracţia minereurilor  metalifere, fabricarea produselor din tutun, cercetare-dezvoltare; 

• între 1,0% și 2,0% în hoteluri şi restaurante, alte activităţi extractive, fabricarea băuturilor, industria alimentară,  transporturi pe apă. 

În sectorul bugetar s-au înregistrat scăderi ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în administraţia publică (-1,4%), respectiv în învăţământ (-0,7%). Câştigul salarial mediu net a crescut comparativ cu  luna precedentă în sănătate şi asistență socială (+1,9%). 

ANALIZĂ XTB, Radu Puiu: Adevăratul cost al fenomenelor meteorologice extreme, reflectat în economia lumii. Cât de mult afectează pasivitatea PIB-ul global?

0

Fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente de la un an la altul și acaparează un număr semnificativ de țări, efectele asupra economiei fiind devastatoare, în special în statele care își bazează PIB-ul pe activitatea agricolă, arată Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România, companie de investiții pe bursele internaționale. 

Cele mai fierbinți două zile din istorie au fost înregistrate în luna iulie, iar 2024 este pe punctul de a deveni cel mai cald an din istorie. Valurile de căldură au fost mai frecvente, mai acute și, în multe situații, au sosit mai devreme decât se anticipase.

Potrivit unei noi analize a datelor meteorologice și economice, fenomenele severe costă economia globală miliarde de dolari pe an, subliniind costurile reale ale schimbărilor climatice.

O creștere a numărului de zile marcate de căldură extremă și secetă severă scade aproximativ 0,2% din PIB-ul unei țări. De asemenea, schimbările climatice reduc numărul de zile cu temperaturi blânde, ceea ce, potrivit economiștilor, afectează și activitatea economică într-o măsură similară celei menționate anterior, explică analistul XTB România.

Deși este un procent mic, efectul determinat de condițiile meteorologice este mai mare decât cel calculat anterior de mulți economiști, însă reprezintă un risc de miliarde de dolari pentru întreaga economie mondială.

Sezonul de vară din acest an din emisfera nordică a fost cel mai cald de la începutul înregistrărilor, conform raportului Serviciului de monitorizare a schimbărilor climatice al Uniunii Europene.

Cât de gravă este situația în lume?

Buletinul lunar al Serviciului Copernicus privind schimbările climatice (C3S) a precizat că perioada iunie-august 2024 a depășit vara anului 2023, căldura excepțională crescând probabilitatea ca 2024 să devină cel mai cald an din istorie, explică Radu Puiu. 

În întreaga lume, recordurile de temperatură au fost doborâte în această vară. Japonia a înregistrat cea mai călduroasă vară din istorie, după trei luni cu fenomene de „căldură extremă”. De asemenea, unele părți ale Chinei au înregistrat temperaturi caniculare record în luna august, în timp ce recordul Australiei pentru cea mai călduroasă zi de august a fost doborât, cu temperaturi descrise drept „uluitoare” pentru sezonul de iarnă din această țară.

În Barcelona a fost înregistrată cea mai călduroasă zi la sfârșitul lunii iulie. În SUA, alertele de căldură au acoperit aproximativ jumătate din suprafața țării la 1 august, a transmis Organizația Meteorologică Mondială. La rândul lor, Japonia, Grecia, Ungaria și Croația s-au numărat printre țările care au înregistrat cea mai caldă lună iulie din istorie.

Țările cu economii agricole au evoluat mai slab decât cele cu economii industriale, ca răspuns la temperaturile ridicate și la secetă. Din acest punct de vedere, statele din Africa se confruntă cu dificultăți mai mari, o bună parte din PIB bazându-se pe extracția de resurse naturale sau pe producția de mărfuri (cacao, cafea), subliniază Radu Puiu.

În medie, țările africane pierd 2-5 procente din produsul intern brut (PIB) și multe dintre ele renunță până la 9 procente din buget pentru a răspunde fenomenelor climatice extreme. În Africa subsahariană, costul adaptării este estimat la 30-50 de miliarde de dolari anual în următorul deceniu sau 2-3% din produsul intern brut al regiunii, conform raportului Organizației Mondiale de Meteorologie „Starea climei în Africa 2023”.

Inacțiunea ar putea să ne coste scump

Lumea se confruntă deja cu o creștere a frecvenței și intensității efectelor legate de climă. De exemplu, din 2015, conform bazei de date privind evenimentele de urgență, numărul dezastrelor naturale a crescut cu 15%, ceea ce, împreună cu gravitatea tot mai ridicată a fenomenelor, a cauzat o creștere de 205% a costurilor economice și o creștere de 280% a victimelor umane. 

Se preconizează că aceste cifre vor continua să crească pe măsură ce temperaturile globale vor crește, provocând și mai multe pierderi și daune.

În ansamblu, costul net al inacțiunii se ridică la aproximativ 10-15% din PIB-ul global pierdut până în 2100. Între 1980 și 2020, pierderile economice totale cauzate de fenomenele meteorologice și climatice s-au ridicat la 450-520 de miliarde de euro în cele 32 de țări membre ale Spațiului Economic European (SEE). Doar o pondere între 25 și 35% din aceste pierderi au fost asigurate, arată analistul XTB România.

Pe lângă diferențele în ceea ce privește pierderile asigurate între diferitele tipuri de evenimente, există și diferențe mari între țările membre ale SEE. Pe baza datelor CATDAT, țările cu cele mai ridicate niveluri de pierderi economice asigurate ca procent din pierderile totale sunt Danemarca, Țările de Jos și Norvegia (48-56%), în timp ce Croația, Lituania și România au cele mai scăzute valori (0,5-1,5%). 

Pe baza datelor NatCatSERVICE, Belgia, Luxemburg și Danemarca au cele mai mari procente de pierderi economice asigurate, în timp ce Lituania, România și Cipru au cele mai mici, punctează Radu Puiu. 

În plus, pierderile medii anuale cauzate de fenomene naturale pentru perioada 2005-2014 ca procente din PIB-ul mediu anual pentru același deceniu conform datelor NatCatSERVICE, Slovenia, Bulgaria și România au cele mai mari ponderi (toate peste 0,35%), în timp ce Malta, Țările de Jos și Luxemburg au cele mai mici (toate sub 0,03%).

AGISTA anunță exitul din acționariatul Dendrio și consolidarea participației în compania Fort

0

AGISTA anunță ieșirea din acționariatul Dendrio Solutions și reinvestirea profitului obținut în urma acestei tranzacții în creșterea participației sale în compania Fort SA. 

Valoarea exitului din compania Dendrio Solutions (parte a Bittnet Group), pentru deținerea de 11,7% este de aproximativ 3,4 milioane de euro. Exitul AGISTA din compania Dendrio Solutions, integrator de soluții și servicii IT, a fost realizat cu un randament de 60% și un Internal Rate of Return (IRR) de 22%, obținut într-o perioadă de doi ani și jumătate. 

„Strategia noastră a vizat încă de la început infuzia de capital în compania Dendrio pentru a o susține în consolidarea poziției sale de piață prin M&A. O strategie care putem spune că a dat rezultate, când, după 2 ani și jumătate, compania a făcut progrese importante în ceea ce privește integrarea operațională pe pilonul de cloud și infrastructură. Astfel, decizia de a ieși din acționariat a venit firesc în acest proces”, a declarat Anca Manițiu, membru executiv al echipei de board AGISTA. 

În ceea ce privește investiția în compania de cybersecurity Fort, în urma tranzacțiilor de cumpărare, AGISTA își crește deținerea de la 4,4% la 38% și, alături de Impetum Investments, devine acționar majoritar, cu o participație totală de 63,3%, preluând integral pachetul de acțiuni deținut în companie de Grupul Bittnet. 

„Tranzacția Fort face parte din noua strategie investițională a AGISTA, care urmărește diversificarea industriilor strategice, concentrându-se pe sectoare cu potențial de creștere, precum cel al securității cibernetice. Realizăm astfel o pivotare dintr-o poziție minoritară, într-una majoritară, dintr-o companie generalistă într-una de nișă, foarte în trend cu vremurile actuale. Cybersecurity este un domeniu care oferă oportunități semnificative de dezvoltare, în special pe fondul unei piețe locale de securitate cibernetică extrem de fragmentată, cu posibilități de consolidare și marje solide de profit, mai ales în zona serviciilor de consultanță. Astfel, ne extindem participația în Fort SA, în linie cu teza noastră de investiții, cu scopul de a o scala și de a o duce la următorul nivel”, a adăugat Anca Manițiu, membru executiv al echipei de board AGISTA. 

Cele două tranzacții sunt supuse avizării de către Comisia pentru Examinarea Investiţiilor Străine Directe (CEISD).

AGISTA investește în toate domeniile de activitate, dar urmărește preponderent industriile: IT&C, healthcare, cybersecurity, energy și alte sectoare de nișă. De la lansare și până în prezent, AGISTA a investit în Eplus Smart Energy, Dendrio Solutions, Fort, Top Tech, Bittnet Group și Centrokinetic.

Fondul de investiții de growth AGISTA, în curs de autorizare la Autoritatea de Supraveghere Financiară, susține prin capital și know-how acele IMM-uri românești ale căror produse și servicii sunt importante pentru societate. Cu specific de acționar minoritar, AGISTA investește tichete între 2-5 milioane euro și acționează ca un investitor ancoră, cu rol strategic, având reprezentant în board-ul companiilor din portofoliu și contribuind la dezvoltarea rapidă și sănătoasă a acestora. Prin parteneriatul cu AGISTA, companiile beneficiază de soluții personalizate, ghidaj și networking, având alături un partener de creștere în perspectiva transformării în campion regional. 

Acționarii One United Properties aprobă plata semestrială a dividendelor și consolidarea prețului acțiunilor la un raport de 50:1

0

Acționarii One United Properties (BVB: ONE), principalul investitor și dezvoltator imobiliar de proiecte sustenabile rezidențiale, de birouri și mixte de ultimă generație din România, au aprobat mai multe hotărâri cheie în cadrul Adunării Generale a Acționarilor din data de 10 octombrie 2024. Printre acestea se numără aprobarea situațiilor financiare auditate pentru primele șase luni ale anului 2024, plata primei tranșe a dividendelor pentru 2024, consolidarea acțiunilor companiei, un nou program de răscumpărare a acțiunilor și ratificarea diferitelor facilități de credit pentru dezvoltările în curs. Cvorumul pentru ambele adunări a fost de peste 79%.

„În numele consiliului de administrație, le transmit mulțumirile mele acționarilor noștri pentru încrederea lor continuă și implicarea activă în această Adunare Generală. Hotărârile pe care le-am aprobat astăzi sunt esențiale pentru viitorul One United Properties. De la menținerea politicii noastre de distribuire semestrială a dividendelor la implementarea unui program de răscumpărare a acțiunilor și consolidarea prețului acțiunilor, continuăm implementarea strategiei noastre de a genera valoare sustenabilă pentru acționarii noștri. De la IPO-ul nostru de acum trei ani, ne-am triplat cifra de afaceri, am atras capital în valoare de 170 de milioane de euro și ne-am consolidat poziția de lider pe piața imobiliară din România. Măsurile aprobate astăzi pun bazele următoarei noastre etape de creștere, aliniate cu strategia noastră ONE 2030, care ne va ghida în anii următori”, a declarat Claudio Cisullo, președintele Consiliului de Administrație al One United Properties.

În cadrul Adunării Generale Ordinare a Acționarilor, acționarii au aprobat plata unui dividend în valoare de 38,3 milioane de lei, 0,01 lei per acțiune, care va fi plătit pe 11 noiembrie 2024 acționarilor care dețin acțiuni ONE la data de înregistrare de 30 octombrie 2024. One United Properties aplică o politică de dividende semestrială, prima tranșă fiind aprobată în toamnă în baza rezultatelor semestriale auditate, a doua tranșă fiind aprobată în Adunarea Generală anuală din luna aprilie, odată cu raportul anual auditat.

În Adunarea Generală Extraordinară, acționarii au aprobat consolidarea acțiunilor în raport de 50:1, ceea ce înseamnă că pentru fiecare 50 de acțiuni existente, acționarii vor primi 1 acțiune ONE nouă. Prin urmare, valoarea nominală a unei acțiuni va crește de la 0,2 lei la 10 lei, prețul acțiunilor fiind ajustat corespunzător. Capitalizarea de piață totală a companiei va rămâne neschimbată. Această consolidare vizează îmbunătățirea dinamicii de tranzacționare prin reducerea numărului de acțiuni în circulație și scăderea volatilității. Consolidarea nu va afecta valoarea totală a participațiilor acționarilor, cu excepția ajustărilor minore datorate fracțiilor de acțiuni, care vor fi compensate în numerar. Prețul de compensare, calculat în baza prețului mediu ajustat de tranzacționare al acțiunilor neconsolidate din ultimele 12 luni și înmulțit cu 50, a fost stabilit la 46,225 lei per acțiune consolidată, în conformitate cu legislația aplicabilă.

Data de înregistrare pentru consolidarea acțiunilor este 11 decembrie 2024. Aceasta înseamnă că acționarii care achiziționează acțiuni ONE până la 9 decembrie 2024 vor avea dreptul să beneficieze de consolidare, care se va reflecta automat în conturile lor pe 12 decembrie 2024. Nu este necesară nicio acțiune din partea acționarilor.

În plus, acționarii au aprobat un program de răscumpărare a acțiunilor cu o valoare de până la 20 de milioane de lei. Acțiunile vor fi răscumpărate din piață în conformitate cu legislația în vigoare la prețuri care nu vor fi mai mici decât valoarea nominală de 0,2 lei per acțiune și nici mai mari de 1,5 lei per acțiune. În urma consolidării acțiunilor, aceste limite vor fi ajustate la 10 lei și, respectiv, 75 de lei.

20 milioane lei – cea mai mare despăgubire încasată de o companie asigurată

0

Cea mai mare despăgubire achitată anul trecut de o companie Membră UNSAR în baza asigurărilor de bunuri și proprietăți dedicate afacerilor a fost de 19,8 milioane lei, arată o analiză a asociației.

Despăgubirea a fost achitată unui client persoană juridică afectat de consecințele unui incendiu – risc care, în fiecare an, generează cele mai importante daune sediilor, bunurilor, echipamentelor și/sau utilajelor.

„Riscul de incendiu continuă să fie principala provocare pentru o afacere, atunci când ne referim la anvergura daunelor produse. Este important însă de știut că există soluții de asigurare dedicate protejării afacerilor care acoperă și acest risc”, a declarat Alexandru CIUNCAN, Președinte & Director General al UNSAR.

Practic, riscul de incendiu este cel care a generat 60% din Top 50 cele mai mari dosare de daună plătite anul trecut de către companiile de asigurări Membre UNSAR pentru daune produse bunurilor și/sau proprietăților asigurate. Pe de altă parte, dacă ne uităm la impactul financiar, incendiul este responsabil pentru 80% din valoarea daunelor care alcătuiesc acest Top 50.

„Deși polițele dedicate mediului de afaceri sunt produse complexe, care acoperă multe tipuri de riscuri, jumătate din totalul despăgubirilor achitate în baza soluțiilor de protecție financiară dedicate au fost plătite doar pentru daunele produse bunurilor și proprietăților. Acest lucru certifică faptul că nevoia de protecție este mai mult decât evidentă, iar achiziția unui plan #BusinessSOS va face mereu diferența într-o călătorie antreprenorială”, a precizat Alina BĂRBULESCU, Specialist Asigurări Bunuri & Proprietăți în cadrul UNSAR.

Lansat recent, demersul #BusinessSOS 4.0 se adresează antreprenorilor care doresc să devină mai responsabili și să se informeze despre soluțiile de protecție financiară. În baza acestor tipuri de polițe, companiile de asigurări din România achită zilnic despăgubiri de aproape 1 milion de lei. Mai multe detalii, aici

HIDROELECTRICA semnează un memorandum de Colaborare cu Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București

0

Pe 10 octombrie 2024, la Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București (UNSTPB), a avut loc o ceremonie importantă, marcând începutul unei noi etape de Colaborare între mediul academic și cel industrial. Memorandumul de Colaborare semnat între HIDROELECTRICA, liderul național în producția de energie electrică din surse regenerabile și UNSTPB, una dintre cele mai prestigioase instituții tehnice de învățământ superior, reprezintă un pas semnificativ spre consolidarea parteneriatelor strategice în sectorul energetic și susținerea inovației în domeniul energiei verzi.

Memorandumul a fost semnat de Karoly Borbely, CEO al Hidroelectricași de Mihnea Costoiu, rectorul Universității. Parteneriatul are ca scop principal crearea unui cadru de cooperare pentru dezvoltarea proiectelor comune în domeniul energiei regenerabile, tehnologiilor inovative și sustenabilității energetice.

„Hidroelectrica este dedicată inovării și sustenabilității. Colaborarea cu Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București ne oferă oportunitatea de a sprijini cercetarea și de a forma noi generații de specialiști. Viitorul energetic al României depinde de implicarea tinerilor și de adoptarea celor mai noi tehnologii,” a declarat Karoly Borbely, CEO al Hidroelectrica.

Rectorul Mihnea Costoiu a evidențiat, de asemenea, rolul esențial al parteneriatelor între universități și companii de top din domeniul tehnic și energetic: „Universitatea noastră se angajează să contribuie la formarea unei noi generații de ingineri și specialiști, care să joace un rol esențial în dezvoltarea sectorului energetic din România. Colaborarea cu un lider precum Hidroelectrica aduce studenților noștri oportunități reale de a aplica ceea ce învață în proiecte concrete și inovative.”

Unul dintre obiectivele prioritare ale parteneriatului este facilitarea accesului studenților la mediul real de lucru din sectorul energetic. Studenții vor avea oportunitatea să se implice în proiecte de cercetare aplicată și să participe la stagii de practică în cadrul Hidroelectrica. Memorandumul prevede, de asemenea, programe de mentorat, schimburi de experiență și workshopuri tehnice, susținute de experți din industrie, dezvoltare în domeniul hidroenergiei și ingineriei energetice, cu accent pe optimizarea eficienței și sustenabilității sistemelor hidroenergetice.

Hidroelectrica își reafirmă astfel angajamentul față de educație și sustenabilitate, dorindu-și să contribuie la pregătirea viitoarelor generații de ingineri și specialiști în domeniul energiei verzi.  

Forum de Afaceri România – Egipt la Camera de Comerț și Industrie București

0

Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB) a organizat, în Aula Carol I a Palatului Camerei de Comerț București, un nou eveniment de promovare internațională Forumul de Afaceri România – Egipt, cu prilejul celei de-a patra reuniuni a Comisiei Interguvernamentale România – Republica Arabă Egipt (Comisia Mixtă). 

CCIB informează că „Forumul de Afaceri a fost onorat de participarea celor doi copreședinți din Comisia Mixtă, dna dr. Rania Al-Mashat, ministrul planificării, dezvoltării economice și cooperării internaționale, respectiv dl Ștefan-Radu Oprea, ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului, ambasadorii celor două țări acreditați la Cairo, E.S.dna Olivia Toderean, respective, E.S. dl Moayad Fathallah Mohamed El Dalie, la București, alți demnitari și oficiali, precum și circa 110 reprezentanți ai mediului de afaceri din cele două țări.

Forumul de Afaceri, moderat de dl Radu Magdin, Smartlink, a fost deschis de dl. Iuliu Stocklosa, președintele CCIB, copreședinte al Consiliului de Afaceri România – Egipt printr-un mesaj de bun venit adresat celor doi copreședinți în Comisia Mixtă, precum și celorlalți participanți la eveniment. În continuare, a făcut o succintă prezentare a locului și poziției Bucureștiului în economia României și în comerțul internațional al țării, asigurând pe cei prezenți că CCIB va continua să susțină interesele membrilor săi și ale mediului de afaceri din București și nu numai, inclusiv pentru internaționalizarea afacerilor, Egipt fiind o piață prioritară de abordare în programele Camerei”.

Iuliu Stocklosa: „CCIB are încheiate 8 acorduri de cooperare cu parteneri din Republica Arabă Egipt, iar în baza celui semnat cu Asociația Oamenilor de Afaceri din Egipt (EBA), funcționează Consiliul de Afaceri România –Egipt, Acest Acord a pus bazele unui parteneriat neguvernamental foarte important pentru dezvoltarea comerțului bilateral, cooperării economice și promovării investițiilor reciproce, fiind onorat să asigur copreședinția acestui Consiliu alături de colegul meu, dl dr. Ahmed ElSokkary, membru în conducerea EBA.”

Radu Oprea

Au prezentat alocuțiuni primite cu mult interes de către participanții la Forum: Ștefan-Radu Oprea, ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului; dr. Rania Al-Mashat, ministrul planificării, dezvoltării economice și cooperării internaționale; Alaa Frouk, ministrul agriculturii și îmbunătățirilor funciare; dr. Rareș-Ștefan Burlacu, președintele Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior; Sterică Fudulea, președintele interimar al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România; Bassel Rahmy, CEO al Agenției de Dezvoltare a Întreprinderilor Micro, Mici și Mijlocii din R.A.Egipt; Mohamed Abou Moussa, asistentul guvernatorului Băncii Centrale a Egiptului, ing. Yassin Mohamed, director executiv al Companiei Holding EGAS.

CCIB subliniază că „dna Radwa Kamouna, subsecretar de stat la Autoritatea Generală pentru Investiții și Zone Economice Libere (GAFI)  a supus atenției celor prezenți un film cu oportunitățile și avantajele oferite investitorilor străini în Egipt, prima parte a evenimentului încheindu-se cu o interesantă prezentare a Zonei Economice Canalul de Suez, cu sublinierea posibilităților de cooperare reciprocă între firmele și companiile interesate din cele două țări.

În partea a doua a evenimentului, managerii și antreprenorii români au avut posibilitatea de a cunoaște mai bine mediul de business și oportunitățile oferite de piața Egiptului, în cadrul unei sesiuni de networking cu participarea atât a oficialilor cât și a oamenilor de afaceri care ne-au fost oaspeți.

Atât în timpul Forumului, cât și în convorbirile B2B au rezultat oportunități de afaceri care ar putea conduce la noi contacte și posibile contracte care să contribuie la internaționalizarea afacerilor firmelor românești interesate. În cazul în care reprezentanți ai mediului de afaceri din București, dar și din alte zone ale țării sunt interesați să-și internaționalizeze afacerile cu parteneri din Egipt sunt invitați să contacteze Serviciul Relații Internaționale al CCIB”. 

INS: Faţă de luna august 2023, exporturile din luna august 2024 au scăzut cu 7,5%, iar importurile  au scăzut cu 3,0%. 

0

În luna august 2024, exporturile FOB au însumat 6549,0 milioane euro, iar importurile CIF au  însumat 9429,8 milioane euro, rezultând un deficit de 2880,8 milioane euro. 
Faţă de luna august 2023, exporturile din luna august 2024 au scăzut cu 7,5%, iar importurile  au scăzut cu 3,0%. 
În perioada 1.I-31.VIII 2024, exporturile FOB au însumat 61139,2 milioane euro, iar importurile  CIF au însumat 82059,1 milioane euro. 
În perioada 1.I-31.VIII 2024, exporturile au scăzut cu 1,6%, iar importurile au crescut cu 2,0%,  comparativ cu perioada 1.I-31.VIII 2023. 
Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-31.VIII 2024 a fost de 20919,9 milioane  euro, mai mare cu 2663,4 milioane euro (+14,6%) decât cel înregistrat în perioada  1.I-31.VIII 2023. 

Exporturile, importurile şi soldul balanței comerciale (FOB/CIF) în perioada ianuarie 2019 – august 2024

În perioada 1.I-31.VIII 2024, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de  produse: maşini şi echipamente de transport (46,8% la export şi 36,3% la import) şi alte produse manufacturate1(28,9%  la export şi 28,6% la import).  

Comerțul internațional pe grupe de produse conform CSCI Rev.42, în perioada 1.I-31.VIII 2024 

Exporturi FOB Importuri CIF
1.I-31.VIII 2024 1.I-31.VIII 2024
Milioane  euroPondere  în total  export (%)în % față de 1.I-31.VIII 2023Milioane  euroPondere în  total  import (%)în % față de  1.I-31.VIII 2023
TOTAL 61139,2 100,0 -1,6 82059,1 100,0 +2,0
din care, în relație cu UE 27 44099,1 72,1 -2,1 59360,0 72,3 +0,8
Alimente și animale vii 4427,6 7,2 -10,4 7312,0 8,9 +2,4
din care, în relație cu UE 27 2178,9 3,6 -4,8 6259,4 7,6 +8,4
Băuturi și tutun 1624,2 2,7 +12,0 765,6 0,9 -2,0
din care, în relație cu UE 27 1018,3 1,7 +28,6 521,6 0,6 -8,4
Materiale crude, necomestibile, exclusiv  combustibil3 2069,5 3,4 -13,3 1993,0 2,4 +0,0
din care, în relație cu UE 27 1287,5 2,1 -19,0 1415,6 1,7 +6,0
Combustibili minerali, lubrifianți și  materiale derivate 2942,9 4,8 -16,2 6591,9 8,0 -2,1
din care, în relație cu UE 27 1448,0 2,4 -14,6 2261,9 2,8 -4,1
Uleiuri, grăsimi și ceruri de origine animală  și vegetală 233,6 0,4 -20,1 181,4 0,2 +1,9
din care, în relație cu UE 27 176,7 0,3 +5,8 152,8 0,2 +2,3
Produse chimice și produse derivate  nespecificate în altă secțiune 3384,9 5,5 +15,7 11863,9 14,5 +6,4
din care, în relație cu UE 27 2042,2 3,3 +3,5 9146,8 11,1 +1,2
Mărfuri manufacturate clasificate în  principal după materia primă 9601,1 15,7 -5,4 14214,5 17,3 +0,3
din care, în relație cu UE 27 7096,0 11,6 -6,7 10013,6 12,2 -2,0
Mașini și echipamente pentru transport 28605,5 46,8 +3,5 29790,8 36,3 +2,4
din care, în relație cu UE 27 22378,4 36,6 +0,5 22926,9 27,9 -0,1
Articole manufacturate diverse 8061,9 13,2 -7,3 9302,2 11,3 +1,8
din care, în relație cu UE 27 6371,5 10,4 -3,7 6623,4 8,1 +2,1
Bunuri necuprinse în altă secțiune din CSCI 188,2 0,3 +19,2 44,0 0,1 +71,6
din care, în relație cu UE 27 101,7 0,2 +49,1 38,2 *) +82,5

*) Sub 0,05

Notă: Diferențele între datele pe total şi valorile obţinute din însumarea diverselor structuri utilizate sunt datorate rotunjirilor. 

Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în perioada 1.I-31.VIII 2024 a fost de 44099,1 milioane euro la expedieri şi  de 59360,0 milioane euro la introduceri, reprezentând 72,1% din total exporturi şi 72,3% din total importuri. 

Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în perioada 1.I-31.VIII 2024 a fost de 17040,1 milioane euro la exporturi şi  de 22699,1 milioane euro la importuri, reprezentând 27,9% din total exporturi şi 27,7% din total importuri. 

Exporturile, importurile şi soldurile balanţelor comerciale (FOB/CIF) Intra-UE27 şi Extra-UE27 în perioada ianuarie 2022 – august 2024 

  1. Sunt cuprinse mărfuri manufacturate, clasificate în principal după materia primă (fier, oţel, cauciuc, metal, etc.) şi articole manufacturate diverse (îmbrăcăminte şi accesorii, încălţăminte, etc.) ↩︎
  2. CSCI, Rev.4. – Clasificarea Standard de Comerţ Internaţional ↩︎
  3. Sunt cuprinse, în principal, semințe și fructe oleaginoase; minereuri metalifere și deșeuri de metale; lemn și plută; alte materii brute de origine animală sau vegetală ↩︎

Sondaj eToro: Investitorii români nu au încredere în piața imobiliară și se tem de inflație

0

Atenția investitorilor se concentrează astăzi pe datele privind inflația din SUA, care vor oferi indicii privind probabilitatea ca Rezerva Federală să continue cu un ritm mai alert de scădere a dobânzilor în perioada următoare. De asemenea, piața încearcă să analizeze posibilitatea apariției unei recesiuni a economiei americane, cu implicații și asupra celei globale. Aceste lucruri sunt în concordanță și cu principalele preocupări ale investitorilor individuali, așa cum reiese din ultimul sondaj eToro Retail Investor Beat.

La nivel global, sondajul arată că posibilitatea unei recesiuni pentru economia globală este principala preocupare a investitorilor individuali (23%), urmată îndeaproape de inflație (22%) și de un conflict internațional (17%). De fapt, îngrijorarea cu privire la o recesiune a economiei globale a crescut de la 18% în trimestrul anterior, în timp ce preocuparea cu privire la un conflict internațional major, care a avut o creștere constantă în ultimele două trimestre de la 14% la 20%, a scăzut în acest ultim sondaj.

Pentru investitorii individuali români, inflația rămâne principala preocupare, potrivit sondajului. Aproximativ 30% dintre respondenți consideră inflația drept principalul risc extern pentru investițiile lor, urmată de o potențială recesiune a economiei globale (24%) și de starea economiei românești (14%). În timp ce procentul de investitori pentru care inflația este principalul risc a rămas neschimbat față de trimestrul trecut, proporția celor care se tem de  o posibilă recesiune a crescut de la 19% la 24%. Am avut în schimb o scădere notabilă a procentului investitorilor care văd un conflict internațional ca principal risc pentru portofoliul lor, de la 18% la 13%.

În timp ce o posibilă recesiune a economiei românești îngrijorează 14% dintre investitorii români, doar 8% dintre investitorii din țara noastră sunt îngrijorați de noi creșteri de taxe, în ciuda estimărilor recente ale analiștilor potrivit cărora, după alegeri, noul guvern român va trebui să găsească noi surse de venit pentru a reduce deficitul bugetar, inclusiv prin creșterea TVA și a altor taxe.

Teama că economia globală și cea locală nu funcționează bine reiese și din nivelul scăzut de încredere al investitorilor români în situația macroeconomică actuală. Două treimi dintre investitorii intervievați (66%) nu cred într-o evoluție pozitivă a economiei românești. În ciuda acestui fapt, 70% dintre respondenți sunt încrezători în veniturile și nivelul lor de trai, în ușoară scădere de la 71% în trimestrul anterior, ceea ce arată totuși o mare încredere în propriile abilități și în situația personală.

Sondajul eToro Retail Investor Beat arată, de asemenea, că peste trei sferturi (76%) dintre investitorii români individuali au o mare încredere în siguranța locului lor de muncă, cifra fiind  similară cu cea din trimestrul anterior (77%). Un rezultat interesant vine din zona încrederii investitorilor în piața imobiliară din România, unde în acest trimestru asistăm la o schimbare semnificativă. Peste 55% dintre investitori au declarat că nu au încredere în această piață, ceea ce reprezintă o creștere de 20% față de trimestrul anterior, când majoritatea investitorilor se arătau încrezători.

Când vine vorba însă de portofoliile lor, 80% dintre investitorii români chestionați au un nivel ridicat de încredere în alegerile lor investiționale, cifra fiind în ușoară scădere de la 82% în trimestrul anterior. Cu toate acestea, peste 91% dintre investitorii români se așteaptă la un randament pozitiv al investițiilor lor în acest an, iar peste 57% din ei anticipează profituri de peste 10%. Piețele americane sunt considerate cele mai performante ale anului de către 32% dintre investitorii români chestionați în cadrul sondajului eToro Retail Investors Beat, în timp ce Europa urmează cu 25%, iar China este pe locul trei (13%) urmată îndeaproape de piețele emergente precum cele din Europa de Est, America de Sud sau Asia (12%). Până acum piețele le-au dat dreptate, indicele S&P 500 crescând cu peste 21% în acest an și atingând noi maxime istorice, iar Nasdaq cu 22%. De asemenea, indicele BET al Bursei de Valori București are o creștere de 15% de la începutul anului.

Academia de Studii Economice din București se situează pe locul 3 în România, conform  clasamentului internațional Study Abroad Aide’s World University Rankings, ediția 2025, și pe poziția  948 din 8536 de universități evaluate la nivel global.  

0

Eforturile susținute ale Academiei de Studii Economice din București pentru facilitarea integrării și  promovarea unui mediu academic favorabil studenților internaționali sunt recunoscute de acest  clasament, dat publicității recent. 

Clasamentul include evaluarea a 8536 de universități din întreaga lume pe baza unor criterii precum  reputația, numărul de studenți internaționali și numărul total de studenți și propune o analiză  amănunțită a instituțiilor de învățământ superior care oferă experiențe educaționale de înaltă calitate  pentru studenții internaționali, ajutându-i astfel în procesul decizional de orientare academică.  

Pentru măsurarea reputației academice, clasamentul a avut în vedere datele celor mai cunoscute și  însemnate rankinguri la nivel global: Times Higher Education World University Rankings, QS World  University Rankings și US News & World Report Best Colleges. 

În acest clasament, România se remarcă prin prezența unui număr de 73 de instituții de învățământ  superior, nouă dintre acestea fiind membre ale Consorțiului Universitaria: Universitatea din  București, Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca, Academia de Studii Economice din  București, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași,  Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea din Craiova, Universitatea „Lucian Blaga” din  Sibiu, Universitatea „Ovidius” din Constanța. 

Poziția pe care universitatea noastră o ocupă în clasament dovedește consolidarea prestigiului  internațional al ASE și recunoașterea eforturilor semnificative ale instituției pentru armonizarea  performanțelor universitare cu standardele de predare și de cercetare de la nivelul celor mai cotate  universități din lume. 

 Sursă: https://studyabroadaide.com/2025/list-best-universities-world/ 

Integrarea României în OCDE, subiect prioritar de discuție între CCIR și Ambasada SUA în România

0

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), dl Mihai Daraban, a avut o întâlnire oficială cu dl Andrew D. Lebkuecher, Economic Officer în cadrul Ambasadei Statelor Unite ale Americii (SUA) în România, în scopul analizei procesului de aderare a țării noastre la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

„Apreciem în mod deosebit suportul pe care SUA, ca partener strategic al României, îl oferă țării noastre în ceea ce privește aderarea la OCDE, proces de o importanță vitală pentru economia națională. Avem nevoie să ne recâștigăm credibilitatea pe piețele externe, în special pe cele din SUA, Canada, Japonia și Coreea de Sud. România are mare nevoie să atragă investiții externe, centrate însă pe nevoile consumatorului român. Avem nevoie însă și de o implicare mai mare și mai vizibilă a statului român pentru că, în momentul de față, există sincope în dialogul dintre autorități și mediul de afaceri, mai ales în ceea ce privește adoptarea unor standarde internaționale privind transparența fiscală. Prin aderarea la OCDE, România va beneficia de expertiza și resursele acestei organizației, inclusiv de analize și recomandări privind politicile economice și sociale”, a declarat președintele CCIR, dl Mihai Daraban.

„Cooperarea dintre Ambasada SUA și CCIR este o parte importantă a strategiei noastre economice bilaterale și așteptăm cu nerăbdare să continuăm să lucrăm împreună pentru a sprijini investițiile americane și creșterea economică durabilă în România”, a declarat dl Andrew D. Lebkuecher, Economic Officer în cadrul Ambasadei SUA în România.

Profesia de control financiar va suferi modificări radicale în următorii 5 ani 

0
  • 86% dintre controlorii financiari se așteaptă ca îndatoririle lor să se modifice radical în următorii cinci ani 
  • Potențial uriaș de modelare a funcției de controlor financiar: 39% se așteaptă ca accentul să treacă spre „crearea de valoare”, dar mulți nu beneficiază de sprijinul necesar pentru realizarea acestei schimbări 
  • 26% dintre respondenți anticipează că viitoarele lor îndatoriri vor necesita competențe foarte diferite sau încă „necunoscute”

Controlorii financiari din companii din întreaga lume așteaptă modificări radicale ale acestei profesii în următorii cinci ani, cu oportunități majore pentru cei care adoptă analiza de date și tehnologia. Mulți dintre respondenți primei ediții a EY DNA of the Financial Controller Report sunt nesiguri cu privire la ce va presupune această schimbare și consideră că nu beneficiază de sprijinul necesar pentru a o gestiona

Studiul a sondat opiniile a peste 1.000 de controlori financiari din 28 de țări și teritorii. Potrivit acestuia, aproape 9 din 10 controlori financiari (86%) se așteaptă ca meseria lor să se modifice radical până în 2030, 29% dintre ei anticipând apariția unui accent sporit pus pe implicarea în crearea de valoare, adică susținerea activă a dezvoltării companiei și o desprindere de misiunea tradițională de protejare și optimizare a activelor. 

Guillaume Macczak(foto), Partner, CFO & GBS Consulting Services EY România a declarat: „Într-o perioadă de incertitudine în România, alimentată de provocările geopolitice, inflația ridicată și costurile de finanțare, precum și de posibile schimbări în peisajul politic local, rolul Controlorului Financiar în menținerea costurilor la un nivel acceptabil și în susținerea potențialelor arii de dezvoltare prin simularea de noi afaceri, extinderea perimetrelor – produse sau geografii – devine o adevărată provocare. Pe termen scurt, competențele indispensabile sunt legate de tehnologie și date, inclusiv inteligența artificială, și de o înțelegere profundă a mecanismelor de afaceri. Adaptabilitatea și flexibilitatea de a produce noi analize trebuie să fie combinate cu eficiența producției și calitatea raportărilor”.

Competențe necunoscute 

Peste un sfert (26%) dintre respondenți se așteaptă ca, până la finalul deceniului, profesia lor să necesite competențe complet diferite și chiar unele încă „necunoscute”. Doar 14% au declarat că îndatoririle lor în viitor vor fi similare cu cele din prezent. 

Studiul a relevat că mulți controlori financiari s-au poziționat bine pentru schimbările iminente care vor surveni în profesia lor. Aceștia au devansat majoritatea liderilor din funcții financiare în privința adoptării extensive a inteligenței artificiale, 67% dintre ei utilizând deja această tehnologie în activitățile lor zilnice. Totodată, majoritatea controlorilor financiari (88%) utilizează analiza de date pentru a obține informații strategice de profunzime, un aspect pe care inteligența artificială va continua să îl amelioreze și mai mult. 

Cu toate acestea, mulți controlori financiari nu beneficiază de sprijinul de care spun că au nevoie pentru a putea deveni creatori de valoare. Unul din zece (10%) au declarat că nu au personalul necesar și 20% au indicat că nu dispun de bugetele necesare. 

În plus, nu toți controlorii financiari pun accent pe domeniile necesare pentru dezvoltarea viitoare. Numai 43% au spus că inovația ar trebui să reprezinte un aspect esențial al funcției lor, fiind în dezacord cu opinia superiorilor, care au fost de părere că inovația este importantă într-un procent de 51%. 

Valorificarea tehnologiei 

Deși există o conștientizare clară a faptului că profesia de controlor financiar trece printr-un proces de schimbare și în pofida adoptării analizei de date și a inteligenței artificiale, studiul mai sugerează că este posibil să fie necesar mai mult sprijin pentru a valorifica pe deplin puterea noilor tehnologii. Numai 21% dintre cei care au participat la studiu au indicat căutarea de oportunități de utilizare a tehnologiei drept una dintre principalele trei modalități de a crea valoare, în timp ce 73% au menționat sprijinirea creșterii companiei, ceea ce sugerează faptul că mulți dintre aceștia nu iau în seamă capacitatea tehnologiei de a alimenta creșterea. 

Deși mulți controlori financiari consideră crearea de valoare drept viitoarea misiune a funcției lor, o mare proporție dintre aceștia continuă deocamdată să pună accent în principal pe optimizarea valorii, cum ar fi strategiile de economisire de costuri (46%), și nu pe căutarea de oportunități de creștere. 

Studiul a identificat însă o categorie de controlori financiari (25% din eșantionul total), intitulați „controlori încrezători”, care deja sprijină crearea de valoare prin tehnologie. Aproape două cincimi (37%) dintre controlorii din această categorie se află la un nivel mai avansat în materie de inovație, față de 25% dintre ceilalți controlori participanți la studiu. 

Apariția unui deficit de resurse umane 

Studiul mai relevă un posibil deficit de capital uman la vârful acestei profesii în anii următori, ceea ce reflectă o lipsă de specialiști competenți la nivelul întregului domeniu, doar o treime (32%) dintre controlorii încrezători declarând că își doresc să devină directori financiari (CFO). 

În mod interesant, cei care aspiră să devină directori financiari sunt frecvent mai puțin convinși de importanța anumitor aspecte, decât cei care doresc să rămână controlori, 73% dintre aceștia din urmă spunând că inovația este importantă, față de doar 51% dintre cei care aspiră la funcția de director financiar. 

Myles Corson, lider EY Global and EY Americas Strategy and Markets for Financial Accounting Advisory Services, a declarat: „Primul pas în orice transformare de succes este conștientizarea nevoii de schimbare. Deși aceasta este clar prezentă în cadrul majorității funcțiilor financiare, controlorii financiari trebuie să aibă un rol activ în dezvoltarea competențelor și cunoștințelor tehnologice necesare pentru descătușarea potențialului lor creator de valoare și să crească importanța funcției lor în ochii superiorilor. 

Este evidentă divergența dintre «controlorii încrezători» și colegii lor în ceea ce privește inovația, în special în legătură cu utilizarea tehnologiilor și datelor. Acești lideri le oferă controlorilor mai puțin capabili modelul ideal spre care să tindă din punctul de vedere al competențelor și, cu sprijinul adecvat și o abordare corectă, aceștia pot demonstra cum poate reprezenta profesia de controlor financiar o forță în crearea de valoare și în inovație”.

tbi bank revizuiește pozitiv profitul net din H1 2024. Acționarii au decis capitalizarea profitului pentru a susține creșterea viitoare

0

tbi bank anunță o revizuire pozitivă a profitului net din prima jumătate a anului 2024, în urma auditării datelor financiare interimare, la 24,4 milioane de euro (cu 1,2 milioane de euro peste nivelul raportat inițial). Acest rezultat înregistrează o creștere de 24% comparativ cu profitul obținut în aceeași perioadă a anului precedent.

În plus, acționarii băncii au decis să capitalizeze profitul net din primul semestru al anului 2024 pentru a susține creșterea viitoare a afacerii și dezvoltarea produselor cheie – aplicația tbi bank și cardul neon. O decizie similară a fost luată de acționari în acest an pentru a reinvesti întregul profit obținut în 2023.

Suntem recunoscători acționarilor noștri pentru sprijinul continuu pe care îl acordă creșterii și dezvoltării noastre. Acest lucru ne permite să implementăm strategia noastră de creștere și să investim în produsele și serviciile existente și noi care fac viața clienților mai ușoară„, a declarat Petr Baron (foto), CEO tbi fs.

CCIR, alături de OPIAR și INCAS, organizator al semicentenarului primului avion de luptă cu reacție românesc

0

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), împreună cu Organizația Patronală din Industria Aeronautică Română (OPIAR) și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială ”Elie Carafoli” (INCAS), organizează, în data de 31 octombrie a.c., evenimentul aniversar „50 de ani de la primul zbor al IAR-93 Vultur”. 

Avionul IAR-93 Vultur, avion de luptă cu reacție, proiectat, realizat la nivel de prototip, fabricat la nivel de serie și introdus în dotarea Aviației Militare Române, a reprezentat o premieră pentru industria aeronautică din România, constituindu-se practic în piatra de temelie care a stat la dezvoltarea acestui sector economic.

Industria aeronautică românească reprezintă un pilon esențial al economiei românești, înglobând un capital uman înalt calificat, care a generat de-a lungul timpului idei inovatoare și tehnologii de vârf în acest domeniu. CCIR a sprijinit în ultimii ani efortul de dezvoltare a acestei industrii, cu un mare potențial economic care ar putea ajuta, pe termen lung, la reducerea deficitului comercial pe care țara noastră îl înregistrează anual. Pentru că am amintit de o industrie de vârf, cu valoare adăugată mare, avem acest exemplu al unei aeronave realizate acum 50 de ani prin integrarea perfectă a mai multor unități de cercetare și producție din România. CCIR va rămâne același partener de încredere în dezvoltarea acestui sector economic și, prin mijloacele de care dispunem, vom promova companiile românești din domeniul aeronautic pentru internaționalizarea activităților pe care acestea le desfășoară”,  a declarat președintele CCIR, dl Mihai Daraban.

„Suntem foarte bucuroși că avem ocazia să serbăm semicentenarul primului avion militar cu reacție românesc, IAR-93 Vultur, alături de Organizația Patronală din Industria Aeronautică Română (OPIAR), Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli” (INCAS), Statul Major al Forțelor Aeriene (SMFA), Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), Academia Oamenilor de Știință din România (AOSR), Muzeul Național al Aviației Române și Asociația Română pentru Propaganda și Istoria Aeronauticii (ARPIA). Primul zborul al prototipului avionului de lupta IAR 93 Vultur a avut loc la 31 octombrie 1974 pe aeroportul din Bacău, avându-l la manșă pe pilotul de încercare Stănica Gheorghe. Prototipul românesc a fost proiectat la INCREST (INCAS astăzi), integrat la Întreprinderea de Avioane din Bacău (AEROSTAR), cu elemente structurale produse la întreprinderile de aviație IRMA (ROMAERO) și ICA Brașov (IAR), ulterior producția de serie fiind realizată la Întreprinderea de Avioane Craiova. Acest avion a însemnat cea mai mare realizare a industriei românești de aviație până la acea vreme, un număr total de 86 de exemplare fiind fabricate in perioada 1975 – 1992 și intrate în înzestrarea MApN. Cu ocazia acestui moment aniversar a celor care au făcut posibilă producerea acestei aeronave, dorim să lansăm și un mesaj de deschidere totală pentru colaborări internaționale și dezvoltare de proiecte comune, industria aeronautică din România putând oferi, azi, calitate înaltă și tehnologie de vârf”, a declarat președintele OPIAR, dl Mihail Toncea.

ANALIZĂ XTB, Claudiu Cazacu: Cine poartă responsabilitatea în cazul fraudelor bancare? Crește presiunea ca rețelele sociale să fie implicate în prevenire

0

Dezvoltarea tehnologiei AI și utilizarea în creștere a instrumentelor bancare online au permis nu doar o eficiență sporită a sistemelor economice și de plăți, ci și deschiderea către noi vulnerabilități, impunându-se introducerea unor reglementări clare privind împărțirea responsabilității în cazul fraudelor, cu implicarea rețelelor sociale, arată Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România. 

Valul de fraude care a lovit consumatorii, care include la interferențe pe circuitul de plată prin introducerea unor detalii false ale destinatarului, dar și promovarea unor magazine virtuale care nu vindeau în realitate bunurile și serviciile promovate și chiar uzurparea identității și accesarea neautorizată a aplicațiilor bancare a stârnit îngrijorare și nemulțumire. Aceste aspecte au condus la un set de răspunsuri din partea autorităților.

Cine este răspunzător în cazul unei fraude bancare? Clientul, banca sau chiar rețelele sociale care au oferit, în multe cazuri, mediul de propagare a înșelătoriilor, de la identitate falsă până la vânzarea de servicii și produse inexistente? 

La această întrebare deosebit de sensibilă, răspunsul în Marea Britanie este: în anumite condiții, până la o anumită sumă, nu clientul păgubit, ci banca sau PSP (procesatorul de servicii de plată). 

Suma până la care, din 7 octombrie, se pot ridica despăgubirile este de 85 000 de lire sterline și aceasta, ajustată descendent de la 415 000 lire sterline în urma protestelor puternice ale instituțiilor financiare. În același timp, mediul financiar consideră că responsabilitatea este în bună parte a rețelelor sociale, punctează consultantul de strategie XTB România.

O verigă lipsă în limitarea fraudelor este eliminarea la scară largă a conturilor suspecte, potrivit lui Rob Jones, director al National Economic Crime Centre din Marea Britanie. 

PSP, între care și Revolut, au criticat abordarea unor rețele sociale, solicitând împărțirea responsabilității financiare cu acestea în cazul unor pierderi generate de fraude. Laburiștii au propus, înaintea alegerilor din iulie, o lege care să facă firmele din IT care operează rețele sociale responsabile pentru o parte din pierderi. 

Nu este clar dacă proiectul va merge înainte, dar susținătorii din mediul legislativ și cel bancar spun că este esențial ca firmele de tehnologie să fie motivate, prin penalitățile financiare propuse, să lupte decisiv împotriva tentativelor de fraudă online. 

O aliniere a stimulentelor ar fi elementul cheie al propunerii. Meta, deținătorul Facebook, a ripostat ferm, adăugând că schimbul de informații este soluția și proiectul plot cu băncile NatWest și Metro ar putea fi extins. Anul trecut, pierderile în urma plăților neautorizate au atins 460 milioane de lire sterline, 70% din acestea fiind comenzi online pentru bunuri care nu au mai ajuns la destinație.

În Europa, directiva de plăți PSD3, văzută ca o evoluție, nu o revoluție a variantei PSD2, include prevederi importante pentru consumatori. Directiva ar urma să fie definitivată în trimestrele următoare, dar, cu perioada de tranziție, aplicată abia din 2026, subliniază Claudiu Cazacu.

Tiparul fraudelor din România, frecvent în CEE

Autoritatea Bancară  Europeană a observat că în cazul transferurilor instant, care vor fi extinse în întreaga Europă în anii următori, procentul de fraudă e de aproape 10 ori mai mare decât în cazul transferurilor clasice, în același timp ratele de fraudare pentru plățile transfrontaliere sunt de 9 ori mai mari decât pentru cele domestice. 

În plus, anumite state sunt mult mai vulnerabile, unele depășind de 10 ori media EEA (Zona Economică Europeană). În România, astfel de tentative de fraudă au utilizat falsificări de imagine a unor persoane publice, inclusiv din mediul financiar-bancar, pentru a promova scheme promițând câștiguri procentuale foarte ridicate. Situația se întâlnește în mai multe din statele central și est-europene .

Răspunderea prestatorilor de servicii de plată va fi invocată în anumite situații, astfel încât monitorizarea și reacția pentru anumite tipare de tranzacții neobișnuite care ar fi trebuit să atragă atenția să cadă în sarcina instituțiilor de plată, nu a clientului, punctează reprezentantul XTB România.

Se ia notă de înmulțirea pronunțată a cazurilor de fraudare, nu doar pentru că se propun reguli pentru autentificare mai puternică, monitorizarea tiparelor de tranzacții sau verificarea combinației corecte nume/IBAN, ci și pentru schimbul de informații între diferiți PSP. 

În același timp, mai important, se au în vedere cazurile în care, prin accesare neautorizată a contului sau inducere în eroare în privința destinatarului plății, responsabilitatea nu este a clientului, ci a băncii/PSP. 

Având în vedere tendințele de creștere masivă a tentativelor de fraudă din ultimii ani și posibilitățile noi deschise de tehnologie, împreună cu inventivitatea și organizarea uneori complexă a inițiatorilor, lupta pentru alocarea responsabilității financiare către giganții rețelelor sociale e una cu mize financiare imense. 

O mai bună informare a clienților și autentificarea mai sigură vor oferi un grad de protecție suplimentară, iar schimbul de informații între firmele de tehnologie și procesatori de plăți, dar și între diferiți procesatori de plăți vor facilita detectarea unor tipare de fraudă. 

Totuși, presiunea de a aduce rețelele sociale într-o implicare mai puternică în combaterea practicilor ilegale va crește, fiind posibil ca Marea Britanie să ofere un studiu de caz în privința împărțirii responsabilității – și a poverii financiare – a breșelor în plățile consumatorilor. Pentru viitor, într-un orizont de 2-3 ani de zile, ar putea fi un factor nefavorabil la adresa profitabilității unor companii deținătoare de rețele sociale, arată Claudiu Cazacu. 

Genesis Property: Peste 82% dintre angajați s-ar adapta dacă angajatorul le-ar cere să vină zilnic la birou. Separarea mai bună între job și viața personală, printre principalele beneficii

0

Reîntoarcerea la birou a devenit un fenomen tot mai evident în acest an, iar angajații se adaptează treptat la modul de lucru de dinainte de pandemie. Peste 82% dintre angajați nu ar avea nicio problemă să lucreze zilnic de la birou dacă angajatorul ar decide acest mod de lucru în viitor și, chiar dacă o parte dintre ei recunosc că nu le-ar fi ușor să renunțe la lucrul de la distanță, s-ar adapta destul de rapid, potrivit unui sondaj realizat recent de Genesis Property în rândul a 1.168 de respondenți la nivel național. Separarea mai bună între job și viața personală (45%) și interacțiunea cu colegii (53%) sunt cele mai importante motive pentru care angajații sunt deschiși să revină mai mult sau complet la birou. Mai mult de atât, dacă angajatorul ar impune lucrul la birou, mai puțin de 18% dintre angajați ar începe să-și caute alt job remote sau hibrid sau ar alege să-și dea demisia din rolul actual. 

„Asistăm încă de la începutul acestui an la un fenomen de revenire la stilul de lucru de dinainte de pandemie. Oamenii preferă să vină tot mai des la un birou care este acum mult mai modern decât acum câțiva ani și care le oferă mult mai multe facilități. Noile spații susțin mai bine ca niciodată interacțiunea cu colegii și sentimentul de apartenență la o comunitate, unde sunt împărtășite valori comune”, spune Marcela Stancu, Community Director, Genesis Property.

Schimbările în mediul de lucru post-pandemic nu sunt uniforme, în contextul în care aproape 60% dintre angajați susțin că biroul lor a rămas neschimbat în ultimii 4 ani, peste 11% spun că spațiul este mai mic acum, iar aproape 8% se plâng că au la dispoziție mai puține facilități decât înainte de pandemie.  

În plus, peste 71% susțin că firma la care lucrează nu și-a relocat sediul în ultimii 4 ani și doar 13,6% spun că lucrează acum într-un sediu nou care este mai mare și mai bine dotat. Aproape 27% spun că biroul actual nu este suficient de mare pentru nevoile echipei, iar peste 33% spun că are prea puține dotări și facilități.

Prin proiectul YUNITY Park, Genesis Property a transformat complet modul în care angajații își desfășoară activitatea la birou. YUNITY Park oferă facilități și beneficii unice, concepute pentru a îmbunătăți experiența oamenilor la birou. Printre acestea se numără un amfiteatru în aer liber cu 1.500 de locuri, 2 kilometri de alei pietonale, o promenadă în trepte, oglinzi de apă în cascadă și spații de întâlnire creative, printre altele. Aceste caracteristici au deja un impact semnificativ asupra bunăstării oamenilor, contribuind în același timp la menținerea competitivității companiilor pe piața muncii. Faza a doua a proiectului a fost finalizată anul trecut, în urma unei investiții de peste 20 de milioane de euro.

Sondajul a fost realizat de Genesis Property, companie fondată de antreprenorul Liviu Tudor, și a analizat care sunt noile tendințe în cerințele angajaților, fiind desfășurat în iulie – august 2024, la nivel național, prin platforma iVox, pe un eșantion total de 1.168 utilizatori de internet din România. Circa 49% dintre participanți sunt de sex feminin, iar aproape 42% au un venit net mai mare de 5.000 de lei.

10 Unicorni în 10 ani – Pasul 1 – Niciodată singuri!

0

de Marius Istrate,
Chairman of the Board, TechAngels

Pentru startup-urile aflate la început de drum, accesul la capital la momentul potrivit este esențial pentru determinarea capacității lor de a crește, de a inova și, în cele din urmă, de a-și extinde afacerea. Aici intră în joc business angels și firmele de capital de risc (VC). Ambele fac parte integrantă din ecosistemul startup-urilor, dar rolurile și, în special, strategiile lor de investiții pot fi diferite. Scopul final al acestora este însă similar: doresc să câștige mai mulți bani decât ar face dacă ar juca doar jocul pieței și sunt dispuse să își asume mai multe riscuri în schimbul unor randamente mai mari pe termen lung. 

Ca urmare a feedback-ului primit după publicarea vizunii și misiunii asumate de TechAngels (care se referă la susținerea a 10 noi unicorni în următorii 10 ani) și după experiența din ultimul an la conducerea celui mai experimentat grup de investitori tip angel din România, m-am gândit că ar fi binevenit un articol care să explice relația noastră cu firmele cu capital de risc (fondurile de investiții) și dorința de a investi împreună. Cred că ingredientul secret al succesului viitor va fi o colaborare puternică, transparentă și de încredere. Acesta este un punct de vedere despre ce se întâmplă atunci când ne unim forțele.

Natura complementară a Business Angels și a firmelor de capital de risc

Business Angels: Investiții personalizate cu o amprentă plină de pasiune

Business angels sunt, de obicei, persoane cu venituri ridicate, care investesc banii lor personali în startup-uri, adesea, dar nu întotdeauna, în stadiile incipiente ale acestora. Ceea ce face ca investitorii  tip angel să fie unici este implicarea și îndrumarea lor personală, de obicei ei își asumă un rol activ în strategia, dezvoltarea produsului sau abordarea „Go-To-Market” a startup-urilor în care investesc. Mulți investitori aduc cu ei ani de experiență antreprenorială sau executivă și oferă perspective valoroase. Abordarea lor practică îi poate ajuta pe fondatori să parcurgă etapele inițiale dificile ale creării unei companii.

Investitorii tip angel sunt adesea motivați de dorința de a returna sprijin către comunitatea antreprenorială. Acest angajament personal față de succesul unei companii nou înființate este unul dintre principalele motive pentru care angel investors tind să formeze relații profunde și durabile cu fondatorii pe care îi sprijină. Se stabilește, de fapt, o „proximitate intelectuală și emoțională”, după cum am numit aceste raporturi în prezentarea viziunii. În plus, business angels se pot mișca rapid atunci când iau decizii și tind să aibă condiții mai flexibile decât investitorii instituționali mai mari.

Firmele de capital de risc: Creștere structurată și putere instituțională

Fondurile de investiții operează, de obicei, cu o rezervă mai mare de capital, care provine adesea de la investitori instituționali, persoane fizice cu averi nete mari și chiar fonduri publice. VC-urile investesc cu obiectivul principal de a maximiza randamentele financiare și oferă un sprijin mai structurat pentru creștere, inclusiv orientare strategică, resurse pentru dezvoltarea afacerilor și acces la o rețea vastă de potențiali clienți, parteneri și talente.

Fondurile au adesea un proces de due diligence mai riguros. Investițiile lor sunt însoțite, de obicei, de așteptări mai mari, cum ar fi etape și rezultate clare – cel puțin pentru primele câteva trimestre, responsabilitate și cel puțin o primă schiță a unei traiectorii de creștere.

De ce este co-investiția o strategie câștigătoare?

1. Expertiză și mentorat diverse

Prin co-investiție, startup-urile au acces la ambele niveluri de expertiză. Investitorii tip angel pot oferi sfaturi personalizate și mentorat care să răspundă nevoilor imediate ale startup-ului, în timp ce societățile de capital de risc pot aduce forța necesară pentru extinderea afacerii. Această diversitate de perspective îmbogățește procesul decizional al startup-ului și poate fi neprețuită pe măsură ce acesta trece prin diferite etape de creștere.

2. Putere financiară sporită

În timp ce business angels oferă adesea o finanțare inițială crucială, aceștia investesc de obicei sume mai mici în comparație cu societățile de capital de risc. Prin co-investirea cu firmele cu capital de risc, business angels pot pune în comun resursele, oferind startup-urilor un sprijin financiar mai substanțial. Acest capital sporit poate ajuta startup-urile să accelereze dezvoltarea produsului, să angajeze talente-cheie și să execute strategii de marketing și de creștere mai agresive.

3. O mai bună diminuare a riscurilor

Investițiile în stadii incipiente sunt în mod inerent riscante. Împărțind povara financiară și riscul investiției, business angels și societățile de capital de risc se află într-o poziție mai bună pentru a face față eventualelor eșecuri.

În plus, Fondurile dispun, de obicei, de mai multe resurse pentru a efectua due diligence. Atunci când business angels investesc alături de societățile de capital de risc, aceștia beneficiază de un nivel suplimentar de control, ceea ce poate duce la decizii de investiții mai informate. 

4. O cale mai rapidă către adaptarea produsului la piață

Atingerea adecvării produsului la piață (product market fit) este una dintre cele mai critice etape pentru orice start-up. Combinația dintre expertiza profundă în domeniu a business angels și resursele operaționale ale societăților de capital de risc poate ajuta startup-urile să găsească mai repede produsul potrivit pentru piață. Investitorii tip angel  îi pot ajuta pe fondatori să își rafineze produsele, în timp ce societățile de capital de risc îi pot ajuta în ceea ce privește achiziția de clienți, parteneriatele și eforturile de extindere.

5. Acces la rețele mai largi

Business Angels au adesea rețele extinse de contacte relevante, construite de-a lungul anilor de relații personale și profesionale. Pe de altă parte, firmele de capital de risc dispun, de obicei, de o rețea mai largă care include potențiali clienți, oportunități de dezvoltare a afacerilor și canale de achiziție de talente. Prin co-investiție, întreprinderile nou-înființate au acces la ambele rețele, extinzându-și considerabil aria de acoperire. Acest lucru poate duce la noi parteneriate, achiziții de clienți și angajări-cheie – elemente esențiale pentru extinderea unui start-up în domeniul tehnologiei. 

Dinamica schimbătoare a finanțării startup-urilor

Ecosistemul de finanțare a startup-urilor este în continuă evoluție, iar granițele dintre diferitele etape de investiții sunt din ce în ce mai neclare. În timp ce, pe vremuri, business angels investeau de obicei în stadiile incipiente ale unei companii, iar VC-urile interveneau ulterior, mediul actual încurajează colaborarea mult mai devreme în ciclul de viață al unui start-up.

În regiunea noastră, avem foarte puține societăți de capital de risc și investitori instituționali capabili să conducă runde de serie A și de creștere. Ne bazăm pe parteneri de investiții externi/străini pentru a ajunge la acest stadiu. Firmele regionale de capital de risc participă sau conduc, în cea mai mare parte, runde  pre-seed și  seed. Business angels rămân implicați mai mult timp, participând adesea la runde ulterioare pe măsură ce startup-urile din portofoliul lor se dezvoltă.

Această convergență a activității business angels și a Fondurilor reprezintă o oportunitate unică de colaborare. În loc să concureze pentru contracte, investitorii individuali și societățile de capital de risc pot lucra împreună pentru a identifica și sprijini cele mai promițătoare startup-uri. 

Provocările co-investirii și modul de depășire a acestora

1. Alinierea obiectivelor și a așteptărilor. Comunicarea clară.

O potențială provocare este alinierea obiectivelor și așteptărilor business angels și VC. Business angels pot avea o abordare mai răbdătoare, concentrându-se pe creșterea pe termen lung, în timp ce societățile de capital de risc caută adesea randamente mai rapide. Pentru a evita conflictele, ambele părți trebuie să se alinieze cu privire la aspectele-cheie ale investiției, cum ar fi strategia de exit, evaluarea și obiectivele de creștere.

Comunicarea eficientă între business angels și societățile de capital de risc este esențială pentru o co-investiție de succes. Aceasta implică nu numai actualizări periodice cu privire la progresul startup-ului, ci și discuții deschise cu privire la provocări și oportunități. 

2. Echilibrul între implicare și control

În timp ce atât business angels, cât și VC pot oferi contribuții valoroase, este esențial să se găsească un echilibru între oferirea de sprijin și micromanagementul startup-ului. Fondatorii au nevoie de libertate pentru a-și conduce afacerile, iar prea multe voci concurente pot fi copleșitoare. Stabilirea unor limite clare și respectarea viziunii și autonomiei fondatorului este esențială pentru o co-investiție de succes.

Împreună suntem mai puternici!

Colaborarea dintre business angels și firmele de capital de risc pre-seed și seed reprezintă o oportunitate puternică de a consolida ecosistemul startup-urilor din segmentul tech. Prin combinarea punctelor lor forte unice – mentorat personalizat din partea investitorilor individuali și sprijin structurat pentru creștere din partea societăților de capital de risc – startup-urile au acces la o multitudine de resurse care le pot ajuta să facă față provocărilor legate de creșterea în stadiul incipient.

Pentru investitori, co-investiția oferă o modalitate de a împărți riscurile, de a crește fluxul de tranzacții și de a sprijini următoarea generație de inovatori în domeniul tehnologiei. Într-o industrie competitivă și rapidă, capacitatea de a colabora și de a valorifica diverse expertize este mai importantă ca niciodată.

Industria tehnologică se bazează pe inovare, iar strategiile de investiții care o susțin trebuie, de asemenea, să evolueze. Adoptând co-investiția, business angels și firmele cu capital de risc pot crea un ecosistem mai dinamic, mai rezistent și mai de succes pentru startup-urile tehnologice. 

Fonduri de investiții membri ai TechAngels

Startup-urile care prezintă ideile lor către TechAngels vor observa cu siguranță că unii dintre cei prezenți la sesiunile de pitching sunt parteneri sau manageri de investiții ai unor VC-uri. Ei au, uneori, conexiuni profunde cu TechAngels, au fost în trecut membri ai Consiliului de Administrație sau lideri ai grupului sau pur și simplu sunt și investitori angel, alteori ei doresc doar să fie la curent cu noutățile, investind foarte devreme în calitate de investitori angel sau evaluând oportunitățile noastre. Pentru startup-uri, aceasta este o oportunitate excelentă de a fi vizibile pentru mai mult decât doar membrii noștri angel investors. Iată o listă cu cei din lumea VC care sunt membri ai TechAngels: 500 Emerging Europe; Catalyst Romania; EarlyGame Ventures; Fortech Investments; GapMinder; LauncHub Ventures; Mavers Ventures ; Metis Ventures ; Sparking Capital ; Underline Ventures, V7Capital.

Piața românească de fuziuni și achiziții a revenit pe creștere în trimestrul al treilea, cu 77 de tranzacții în valoare de peste 2 miliarde euro

0

În pofida unei scăderi a numărului de tranzacții în prima jumătate a acestui an, trimestrul al treilea arată o revenire a activității pe piața românească de fuziuni și achiziții, cu 77 de operațiuni anunțate în perioada iulie-septembrie, față de 53 în intervalul similar din 2023. Sectorul de real estate, cel al bunurilor de consum și energia regenerabilă au fost principalii catalizatori ai acestei creșteri, generând peste 65% din numărul suplimentar de tranzacții anunțate în trimestrul al treilea.

Dacă începutul anului oferea semnale incerte în ceea ce privește dinamica de anul acesta a pieței de fuziuni și achiziții, trimestrul trei a adus o revenire semnificativă care ne face să credem că multe din tranzacțiile anunțate acum erau în plină negociere în prima parte a anului. Piața românească se dovedește tot mai atractivă pentru investitorii strategici care doresc să își consolideze poziția și să beneficieze de evoluția unei piețe semnificative, ca mărime, în Europa Centrală și de Est, a cărei dezvoltare determină modificări structurale importante în mediul de afaceri”, a declarat George Ureche(foto), Partener M&A, PwC Romania.

În valoare, piața de fuziuni și achiziții din România a înregistrat o creștere de peste 2,7 ori față de trimestrul trei al anului trecut, excluzând impactul IPO-ului Hidroelectrica din iulie 2023. Astfel, cele 77 de tranzacții anunțate au însumat peste 2 miliarde de euro, față de doar 750 de milioane de euro în trimestrul trei din 2023, fără a lua în calcul cele 1,9 miliarde de euro din listarea Hidroelectrica. Cele două tranzacții anunțate în august de PPC și, respectiv, Nala Renewables, cu parcurile eoliene achiziționate de la Evryo Power și OX2, au contribuit cu peste 900 de milioane de euro la valoarea totală a pieței, acestea fiind și cele mai mari două deal-uri din acest trimestru.

La nivelul primelor nouă luni ale anului, piața românească de fuziuni și achiziții a înregistrat un total de 192 de tranzacții anunțate, cu o valoare cumulată aproape 4,4 miliarde de euro, în creștere cu 6% an/an (fără a lua în calcul IPO-ul Hidroelectrica).

Energia verde rămâne în prim-plan

Dezvoltarea pieței locale de fuziuni și achiziții și atractivitatea ridicată a companiilor românești ce fac obiectul unor tranzacții este vizibilă în trimestrul trei al acestui an prin creșterea valorii medii a tranzacțiilor anunțate la 27 milioane euro față de doar 14 milioane euro în aceeași perioadă din 2023. Atât dimensiunea tot mai mare a business-urilor operate de companiile-țintă, cât și evaluările în creștere, au contribuit semnificativ la această dinamică.

Dacă în T3 din 2023 doar trei tranzacții raportate depășeau 40 de milioane de euro, în trimestrul trei al acestui an avem 10 astfel de tranzacții. Sectoarele de energie și real estate rămân reprezentative și în acest eșantion. 

Tranzacțiile mici, sub 5 milioane de euro, au devenit tot mai rare în piața românească, ele având o pondere mai mică de 10% în T3 din 2024, față de 56% în același interval al anului trecut.

Având în vedere contribuția semnificativă a tranzacțiilor realizate cu companii operaționale sau de proiect care operează sau vor opera parcuri eoliene sau fotovoltaice, energia verde continuă să influențeze piața locală de tranzacții, prin reașezări de portofolii ale marilor jucători din piață (PPC, OMV Petrom, Premier Energy) și apariția unor noi nume (platforma globală de investiții în energie electrică și regenerabilă Nala Renewables) în producția locală de electricitate.

Investitorii strategici rămân cei mai activi cumpărători pe piața românească, 83% dintre tranzacțiile din primele nouă luni ale anului fiind realizate de aceștia. Fondurile de investiții rămân în continuare prudente, diminuându-și numărul de tranzacții anunțate în piața locală pentru al cincilea trimestru consecutiv. Sectoarele care încă atrag atenția fondurilor și unde acestea raportează deal-uri sunt mai ales cele de logistică & transport, producție specializată și retail.

Așteptări pentru finalul anului: tranzacții semnificative ar putea fi anunțate în servicii medicale

Pentru finalul anului așteptările sunt ca dinamica pozitivă a pieței înregistrată în trimestrul al treilea să continue, atât în volum, cât și în valoare. Având în vedere caracterul sezonier al pieței, dat de finalul anului calendaristic care coincide deseori cu finalul exercițiului financiar în corporații și în companii listate și momentum-ul economic și politic al României marcat de alegeri multiple și așteptarea unei reforme fiscale în 2025, ultimul trimestru reprezintă cel mai probabil un termen important pentru finalizarea multor tranzacții în curs de negociere pe piața locală. 

Cushman & Wakefield Echinox: Sectorul imobiliar și al construcțiilor a urcat pe poziția a doua în ierarhia  domeniilor de activitate care concentrează cele mai mari valori ale soldului investițiilor străine, devansând comerțul

0

Investițiile străine directe (ISD) în sectorul imobiliar și al construcțiilor din România au crescut anul trecut cu 2,1 miliarde de euro, acesta concentrând a doua cea mai mare pondere în soldul total al ISD de la finalul 2023, respectiv 17,5%, relevă datele Băncii Naționale a României analizate de compania de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

Mai mult decât atât, în intervalul 2013-2023, investițiile străine din construcții și tranzacții imobiliare au crescut de peste 3 ori în valoare absolută, respectiv cu 14,4 miliarde de euro. 

Datele BNR arată că majorarea soldului ISD în construcții și tranzacții imobiliare s-a datorat în special reevaluărilor contabile pozitive ale imobilizărilor corporale deținute de companiile din domeniu și rezultatelor pozitive înregistrate de către acestea în activitatea proprie, care au permis atât rambursarea datoriilor, cât și creditarea companiilor afiliate nerezidente, având ca efect reducerea necesității accesării instrumentelor de finanțare externă.

Bogdan Sergentu, MRICS Head of Valuation & Consulting, Cushman&Wakefield Echinox

Bogdan Sergentu, Head of Valuation & Consultancy Cushman & Wakefield Echinox: „Valorile activelor imobiliare în perioada 2015 – 2024 au crescut peste rata inflației. După o creștere destul de însemnată în perioada 2015 – 2019, lichiditatea pieței s-a menținut si pe perioada pandemiei în 2020 – 2021 și pare să rămână sănătoasă în 2024, întrucât România are încă unele dintre cele mai atractive randamente din regiune. Inflatia crescută din 2022 și 2023 a produs doar ajustari minime ale randamentelor pentru activele prime, iar reducerea dobânzii de referință din ultima perioadă este de așteptat să aibă un impact pozitiv asupra valorilor activelor.”

Din perspectiva repartizării pe activități economice, 86,7% din soldul total al investițiilor străine este concentrat în patru sectoare de activitate: industrie (38,6%) – cu precădere în industria prelucrătoare (29,3%), construcții şi tranzacții imobiliare (17,5%), comerț (17,1%) și intermedieri financiare și asigurări (13,4%).

Soldul investițiilor străine directe a continuat să înregistreze creșteri importante în toate cele patru industrii, în condițiile în care în industrie majorarea a fost de 3,5 miliarde de euro, în construcții și tranzacții imobiliare de 2,1 miliarde de euro, în comerț de 1,085 miliarde de euro, iar în intermedieri financiare și asigurări de 1,6 miliarde de euro. Astfel, comparativ cu 2022, ierarhia domeniilor de activitate care concentrează cele mai mari valori ale soldului ISD s-a modificat, sectorul  construcțiilor și al tranzacțiilor imobiliare devansând comerțul. 

Anul trecut investițiile străine directe au totalizat 6,748 miliarde de euro, urcând soldul la 118,2 miliarde de euro.

Și din punct de vedere al repartizării soldului investițiilor străine directe în intreprinderi greenfield pe principalele activități economice, sectorul construcțiilor și imobiliarelor se plasează în top, cu 19,4% din sold, după industria prelucrătoare (27,4% din soldul ISD în întreprinderi greenfield) și comerț (23,2%), Comparativ cu anul anterior, contribuția acestor sectoare de activitate la formarea soldului ISD aferent întreprinderilor greenfield a rămas relativ constantă.

Sunt considerate investiții străine directe capitalul social vărsat și rezervele ce revin unui investitor nerezident care deține cel puțin 10% din voturi sau din capitalul social subscris al unei întreprinderi  rezidente, instrumentele de natura datoriei dintre acest investitor sau grupul din care face parte acesta și întreprinderea rezidentă în care a investit, precum și profitul reinvestit de către acesta.

Contribuția sectoarelor de activitate la soldul total ISD la 31 decembrie 2023 

Sursa: Banca Națională a României

Creșterea fluxului net de investiții străine din sectorul construcțiilor și al tranzacțiilor imobiliare 2023 s-a reflectat și în evoluția stocului de spații imobiliare moderne, investitorii străini continuând să fie un jucător important pe toate segmentele pieței, deținând mai mult de 70% din stocul total de astfel de spații.

Evoluția investițiilor străine directe (mld.euro)

Sursa: Cushman & Wakfield Echinox pe baza datelor Băncii Naționale a României

Studiu Deloitte: tinerii Gen Z europeni sunt mai orientați spre viitor decât generațiile anterioare, au un puternic simț al responsabilității și investesc în ei înșiși

0

Contrar părerii generale, tinerii din Generația Z sunt mai orientați spre viitor decât generațiile anterioare, au un puternic simț al responsabilității și investesc în ei înșiși, potrivit studiului Deloitte „How does European Generation Z buy insurance?”, realizat în nouă țări europene, inclusiv România. Respondenții din Generația Z (cu vârste cuprinse între 23 și 27 de ani) au planuri de viitor în proporție de 83%, iar 38% dintre ei își stabilesc obiective pentru cel puțin trei ani, în timp ce un procent egal, pentru o perioadă de unu până la trei ani. Aceștia sunt urmați de Millenniali (cu vârste cuprinse între 28 și 42 de ani), dintre care 81% își planifică viitorul, și de Generația X (cu vârste cuprinse între 43 și 55 de ani), cu 71%.

Principalele preocupări ale Generației Z din Europa sunt incapacitatea de a se întreține pe ei înșiși și familia și că nu-și vor permite să cumpere o proprietate, aspecte care evidențiază un simț al responsabilității pentru propriul viitor și pentru cel al familiilor lor, explică studiul. Războiul este o altă sursă de îngrijorare, în special pentru bărbații din țările est-europene.

Cei mai tineri dintre participanții la studiu sunt mai interesați de propria bunăstare decât alte generații (Generația Z – 26%, Millenniali – 24%, Generația X – 22%). Ei caută în mod activ modalități de a se bucura de viață și sunt mai dispuși decât cei mai în vârstă să cheltuiască bani pentru îngrijirea personală și pentru a avea acces la diverse experiențe (Generația Z – 28%, Millenniali – 22%, Generația X – 21%). Economisirea pentru pensie nu reprezintă o prioritate pentru ei, însă investesc în propria sănătate și bunăstare (24%) și în dobândirea de noi competențe (18%).

Tinerii sunt pe aceeași lungime de undă cu alte grupe de vârstă când vine vorba de sentimentul de siguranță pe care îl oferă banii (Generația Z – 33%, Millenniali – 32%, Generația X – 32%), dar sunt mai puțin preocupați de finanțele lor și nu se consideră la fel de cumpătați ca alte generații (Generația Z – 24%, Millenniali – 26%, Generația X – 30%). Această atitudine poate fi explicată de condițiile economice favorabile, care i-au făcut mai relaxați în ceea ce privește banii, arată studiul. Generația Z intră pe piață într-o perioadă în care șomajul este scăzut și salariile sunt mari, ceea ce duce la o sensibilitate mai scăzută la prețuri, cel puțin când vine vorba de produse de asigurare, așa cum sugerează răspunsurile lor.

„În general, achiziționarea de produse de asigurare este rezultatul eforturilor proactive de vânzare, mai degrabă decât al cererii spontane a consumatorilor, astfel că intermediarii precum agenții, brokerii, băncile, agențiile de turism sau dealerii auto reprezintă principalul canal de vânzare. Dar Generația Z vine deja cu provocări pentru companiile de asigurare, după cum arată studiul nostru. Canalele preferate de consumatori pentru achiziția de produse de asigurare variază de la o generație la alta, reflectând schimbările din comportamentul lor. Astfel, Generația X apelează de obicei la un agent de asigurări de încredere pentru a cumpăra o asigurare, dar Generația Z preferă să folosească o varietate mai mare de canale, în funcție de situație – internet, agenți și brokeri, aplicații mobile, sucursale fizice și chiar asigurări încorporate în alte servicii (embedded insurance). De exemplu, cei mai tineri preferă canalele care nu necesită intermediari pentru a achiziționa produse de asigurare simple, dar aleg canalele fizice pentru produse complexe, cum ar fi asigurările de viață, auto sau de locuințe. Este doar un exemplu de concluzii foarte interesante pentru companiile de asigurări pe care le găsim în studiul nostru și care ar trebui să le fie utile în definirea strategiei”, a declarat Claudiu Ghiurluc, Partener Audit și Servicii Conexe, Deloitte România, și Lider al industriei de asigurări.

Studiul indică, de asemenea, că Generația Z utilizează numeroasele surse de informare la care are acces și abordează orice subiect, inclusiv achiziționarea de produse de asigurare, cu curiozitate, se documentează din mai multe surse și compară ofertele înainte de a lua o decizie de cumpărare.

În contextul creșterii prețurilor locuințelor și a costului vieții, mulți tineri din Europa încă locuiesc cu părinții. Dintre cei care s-au mutat din casele părinților, tinerii Gen Z din România se remarcă prin preferința puternică pentru achiziționarea unei locuințe, în detrimentul închirierii, similar celorlalte generații. O altă diferență evidențiată de studiu este că România are o pondere considerabil mai mare decât media de tineri care își fac planuri de viitor (96%), dintre care 54% au obiective bine definite, față de 40%, media europeană.

„Deși România are cea mai mare pondere de proprietari de locuințe, chiar și în rândul Generației Z, interesul pentru produse de asigurare de locuințe nu este mai mare decât în alte țări, potrivit studiului nostru. Un altă concluzie interesantă evidențiată de raport este că peste două treimi din tinerii Gen Z din România spun că nu au suficiente informații despre asigurări. Ei se informează în primul rând de pe site-urile companiilor de asigurări (35%) și de pe site-urile terților (34%), precum și de la membrii familiei (23%)”, a declarat Ana Șerban, Director Soluții de Actuariat și de Asigurare, Deloitte România.

Studiul Deloitte „How does European Generation Z buy insurance?” a fost efectuat în rândul a peste 10.000 de consumatori din Cehia, Franța, Germania, Italia, Olanda, Polonia, România, Spania și Ungaria, cu vârste cuprinse între 23 și 55 de ani.

REI Grup a gestionat proiecte de investiții în valoare de peste 1,2 mld. RON în prima sesiune a programului „InvestALIM”, peste 20% din totalul proiectelor depuse

0

REI Grup, una dintre cele mai active companii de consultanță specializate în atragerea de fonduri nerambursabile prin fonduri europene sau ajutoare de stat din România, a depus, cu succes, proiecte de investiții în valoare de peste 1,2 miliarde RON (circa 250 milioane euro) prin programul de finanțare „InvestALIM”, gestionat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Regionale (MADR), prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

Derulată între 27 octombrie – 27 decembrie 2023, sesiunea 1 a programului de finanțare „InvestALIM” a pus la dispoziția potențialilor beneficiari circa 150 milioane euro pentru investiții, unde companii specializate în domeniul alimentar au putut aplica pentru sprijin nerambursabil în derularea investițiilor planificate. 

Pe parcursul lunii septembrie, AFIR a publicat[1] lista actualizată a solicitanților eligibili, acolo unde, dintr-un total de 37 de companii – opt sunt proiecte gestionate cu succes de echipa REI, valoarea totală a investițiilor depășind pragul de 1,2 miliarde RON. 

Mai mult, din totalul celor peste 1,2 miliarde RON cât reprezintă proiectele de investiții ale celor opt companii din portofoliul REI, peste 750 milioane RON (150 mil. EUR) reprezintă valoarea ajutoarelor de stat solicitate. 

Clienții REI sunt companii specializate în industria alimentară, în sectoare precum producția de panificație, procesarea cărnii, a laptelui sau a trestiei de zahăr. 

Valoarea totală a investițiilor prognozată de cele 37 companii eligibile la finanțare se ridică la peste 4 miliarde RON (peste 800 mil. EUR), în timp ce valoarea ajutoarelor de stat solicitate se ridică la peste 2,3 miliarde RON (peste 450 mil. EUR).

Deși inițial autoritățile au anunțat acest program de finanțare cu un sprijin nerambursabil total de numai 150 milioane euro pe an – timp de trei sesiuni distincte, în prezent, au fost transmise notificări privind selectarea la finanțare a tuturor companiilor declarate câștigătoare, urmând ca acestora să li se emită acorduri de finanțare în 2025 și 2026.

„Felicităm pe această cale și Ministerul Agriculturii pentru inițiativa și deschiderea de a finanța în mod susținut industria de prelucrare din România, atât prin programul InvestALIM, cât și pentru realocarea a 500 milioane euro pe DR-22, axă destinată tot prelucrării produselor agricole, sectoare în care România are sold negativ în bălanța comercială”, a declarat Roxana Mircea, Managing Partner REI Grup.

Schema de ajutor de stat „InvestALIM” are ca obiectiv dezvoltarea regională prin înființarea sau dezvoltarea capacităților de producție din industria alimentară, prin acordarea ajutoarelor de stat necesare stimulării investițiilor cu impact major în economie.

Activitățile eligibile pentru care se va acorda finanțare prin intermediul schemei de ajutor de stat „InvestALIM” sunt:

  • prelucrarea și conservarea cărnii, prelucrarea şi conservarea cărnii de pasăre;
  • fabricarea produselor din carne (inclusiv din carne de pasăre);
  • prelucrarea şi conservarea peștelui, crustaceelor și moluștelor;
  • prelucrarea şi conservarea cartofilor;
  • fabricarea sucurilor de fructe și legume;
  • prelucrarea și conservarea fructelor şi legumelor;
  • fabricarea uleiurilor şi grăsimilor;
  • fabricarea produselor lactate și a brânzeturilor;
  • fabricarea produselor de morărit, a pâinii, a prăjiturilor și a produselor proaspete de patiserie;
  • fabricarea zahărului.

REI Grup: Finanțări cuprinse între 50.000 euro și peste 57 milioane euro, în ultimul trimestru al acestui an

Fonduri nerambursabile ce totalizează circa 1,5 miliarde euro au la dispoziție companiile pe finalul acestui an, arată o analiză REI Grup.

În ultimul trimestru al acestui an, avem disponibile axe de finanțare ce pun la dispoziția companiilor între 50.000 euro (Start-up Nation) și 57,75 milioane euro (HG 702 – Schemă de ajutor de stat destinată industriei prelucrătoare).

Start-up Nation acordă granturi de 50.000 euro antreprenorilor la început de drum. Pentru a depune cu succes proiectul este esențială înscrierea la cursurile de antreprenoriat întâi și abia apoi înființarea companiilor, în timp ce antreprenorii care dețin deja companii sunt depunctați cu 10 puncte.

Pentru punctaj maxim, antreprenorii trebuie să creeze două noi locuri de muncă, să solicite fonduri în domenii în care România este deficitară – soldul să fie negativ în bălanța comercială, ca de exemplu producție panificație, prăjituri, patiserie, săli de fitness, cluburi sportive, activități foto-video, grădinițe, afterschool, restaurante, baruri, catering etc.

Sunt eligibili să beneficieze de cursuri atât tinerii 18-30 ani (pilonul 1 – ce dispune de o alocare de 300 milioane euro), cât și 30-35 sau peste 35 ani-defavorizați, întorși din Diaspora (pilonul 2 – cu o alocare de circa 150 milioane euro).

Fonduri pentru energie regenerabilă:

  • Autoconsum (Fondul pentru Modernizare) – Ministerul Energiei va redeschide în luna octombrie sesiunea, cu o alocare de circa 300 milioane euro, pentru fabrici și alte entități care să instaleze panouri fotovoltaice strict raportat la propriul consum, în vederea creșterii eficienței energetice;
  • Ministerul Agriculturii va redeschide în luna noiembrie a două sesiune pentru panouri fotovoltaice destinate agriculturii și industriei alimentare. Bugetul alocat sesiunii se ridică la 150 milioane euro;
  • Electric-Up  (2) este un program gestionat de Ministerul Energiei care  acordă granturi de 150.000 euro companiilor care doresc să instaleze maximum 200 kw, stații de reîncărcare, baterii de stocare. Alocarea totală pe această sesiune se va ridica la circa 90 de milioane euro.
  • Sprijinirea investițiilor în dezvoltarea capacităților de stocare a energiei electrice (baterii)alocare de 150 milione euro – este o altă schemă aprobată deja, destinată parcurilor fotovoltaice care sunt deja în execuție și care vor putea avea process verbal de punere în funcțiune maxim în T2 2025.

DR 16 – „Invesiții în sectorul legume și/sau cartofi”alocare de circa 150 milioane euro, maxim 65% grant, respectiv 300.000 euro pentru legume-achiziție simplă și 700.000 euro/cartof sau 2 milioane euro în cazul proiectelor cu componentă de construcții – hala de depozitare, procesare etc;

DR 23 – „Investiții pentru procesarea și marketingul produselor Agricole în vederea obținerii unor produse alimentare”, altele decât cele prevăzute în Anexă 1  a Tratatului de funcționare a Uniunii Europene – alocare de circa 150 milioane euro,  maxim 65% finanțare nerambursabilă, maxim 10 milioane euro grant în cazul construirii unor fabrici de la zero, în domeniul panificației și 3 milioane euro în cazul extinderii sau diversificării activității;

„Sunt punctate suplimentar activitățile din clasele CAEN 1071, 1072, 1073, eficiență energetică, adoptarea soluțiilor digitale, proiectele propuse de cooperative sau grupuri de producători. Pentru DR 16 și DR 23 sesiunile sunt estimate a se deschide în noiembrie-decembrie, motiv pentru care invităm potențialii clienți să demareze procesul de selectare consultanță și proiectare, tehnolog, servicii pe care REI le poate oferta cu success, cu garanția contractuală a unor proiecte implementate fără corecții financiare”, a adăugat Roxana Mircea.


[1] https://www.afir.ro/info-la-zi/liste-rectificate-solicitanti-eligibili-si-neeligibili-investalim

Influența factorilor de mediu asupra calității vieții dezbătută de AHK România

0

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) a organizat masa rotunda cu tema „Mediu-Climă-Economie. România quo vadis?”, cu ocazia întâlnirii lunare a membrilor AHK România. În urma dezbaterii, organizatorii ne oferă următoarea sinteză: 

Curățenia localităților, aerul respirat, transformarea deșeurilor în resursă, adaptarea la schimbările climatice, construcțiile sustenabile, alimentația pe cât posibil cu produse locale sunt factori care influențează calitatea vieții oamenilor, mediul înconjurător, dar și economia. Iată câteva dintre temele dezbătute marți, la întâlnirea lunară a membrilor AHK România. La discuția moderată de Ilinca Pandele, director departament Membri, au fost invitați: Mircea Fechet, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Daniel Gross, CEO REWE România, Radu Merica, CEO RER Ecologic Group și Eugen Pănescu, arhitect și urbanist.

„Colaborarea dintre mediul economic, politic și societate este foarte importantă. Numai așa se pot crea soluții sustenabile și  strategii și se pot da noi impulsuri pentru viitorul României. De asemenea, inovațiile și investițiile în domeniul economiei circulare deschid noi linii de business pentru companiile din România. Acest lucru va consolida competitivitatea țării și a Uniunii Europene și va crea noi locuri de muncă”, a spus președintele AHK România, Andreas Lier,  în deschiderea dezbaterii „Mediu-Climă-Economie. România quo vadis ?”

Transformarea provocărilor climatice în oportunități a fost subliniată și de ministrul Mediului, care a remarcat că tema modificărilor climatice nu mai este deloc una filozofică, ci una care ne afectează viața: „Europa și România au o șansă legată de evoluția acestor lucruri, pentru că adaptarea la efectele schimbărilor climatice e singurul lucru pe care îl putem face. Adaptarea poate să însemne investiții, oportunității de business, capital în industrie, inovare. Așa cum se întâmplă deja în țările vestice, cred că  tema anului 2025 va fi apa.”

În prezent există însă tehnologii de proiectare și planificare care pot face previziuni în legătură cu schimbările climatice și astfel se pot diminua efectele acestora asupra localităților, și în special asupra orașelor. „Noi lucrăm deja cu software, cu oameni pregătiți care analizează în avans sistemele de planificare adaptivă și climatică. Nu mai trebuie să intuiești pe unde bate vântul, cantitățile de apă sau temperatura. Ne dorim doar ca metodologia privind construcțiile să integreze mediul și mai ales efectele produse de ceea ce construim și dezvoltăm asupra mediului,” a explicat arhitectul urbanist Eugen Pănescu. 

Construcțiile și întreaga  activitate a oamenilor generează deșeuri, care din nou, influențează clima și calitatea vieții, dar care pot crea și oportunități economice. Una dintre acestea este transformarea deșeurilor în resurse pentru alte industrii. E nevoie însă de o reglementare care să diferențieze un deșeu de materia primă. 

„Mi-aș dori niște standarde tehnice pentru deșeurile provenite  din construcții și demolări și pentru deșeurile biodegradabile, care să definească exact când încetează statutul de deșeu. Pentru că doar atunci  poți să ști ce înseamnă reciclare. Dacă nu există definiția reciclării, n-ai cum să măsori ratele de reciclare,” a spus Radu Merica, director general al  RER Ecologic Group.

Un prim pas în direcția asumării curățeniei din localități îl reprezintă sistemul de garanție-returnare (SGR), care în curând va împlini un an de la lansare. Acesta este cel mai mare parteneriat public-privat de până acum din România, care după un an a reușit reciclarea a aproximativ 80% din cantitatea de ambalaje adunate. „SGR nu rezolvă în totalitate problema deșeurilor, dar este un bun exemplu pentru societatea românească. La finalul mandatului meu las o Românie mai curată, și acest lucru se datorează și SGR”, a spus ministrul Fechet. El a menționat și câteva oportunități de afaceri create de SGR: fabrici de containere modulare pentru instalarea aparatelor de colectare automate, sute de noi locuri de muncă, investiții. Ținta este ca pe viitor să fie incluse și alte tipuri de ambalaje precum sticla sau tetra pak. 

SGR-ul, alături de eficiența energetică, recuperarea apei sau izolarea clădirilor arată că sustenabilitatea este profitabilă, a  fost opinia  directorului general al REWE  România, Daniel Gross. „De cele mai multe ori, sustenabilitatea aduce și rentabilitatea superioară economică. E nevoie și de investiții și acest lucru poate fi parțial sprijinite de către stat, dar mi-aș dori să promovăm mai mult avantajele sustenabilității. Încă există ideea că dacă ești sustenabil, ești mai scump. Nu este cazul, noi am încercat foarte multe proiecte și vă pot spune că de cele mai multe ori randamentul a fost pozitiv,” a explicat Gross.

Unul dintre aceste proiecte este și Triplu RO, prin care  Penny încearcă să cumpere cât mai mult de la producătorii locali, pentru a oferi produse care să aibă ingredientul principal românesc. „Este sustenabil, pentru că pe de o parte scade amprenta de CO2, iar pe de altă parte clientul își dorește produse românești.” a mai spus el, adăugând că e nevoie de investiții pe partea de procesare a produselor alimentare.

Pentru a transforma toate aceste provocări în oportunități este nevoie de dialog. Acest lucru l-a subliniat și ministrul Mircea Fechet, care a arătat în încheierea dezbaterilor, că „mediul economic este afectat de toate deciziile pe care le luăm la minister sau la guvern”.

Foto: AHK România

Investiție în educație făcută de Lidl România cu sprijinul clienților săi

0

Lidl România anunță rezultatele campaniei „Înapoi la școală”, desfășurate în perioada 12 august-1 septembrie 2024, „în urma căreia donează 2,65 milioane de lei către Teach for Romania, cu 1,15 milioane de lei mai mult față de anul anterior. Suma donată de retailer va contribui la extinderea programului la nivel național, prin creșterea rețelei de profesori și dezvoltarea de noi resurse educaționale. În noul an școlar, prin sprijinul oferit de Lidl România, 277 de profesori și 400 alumni din cadrul organizației vor ajunge în 32 de județe din România și vor ajuta concret peste 35.000 de copii care provin din medii vulnerabile să își continue studiile și astfel să aibă șanse egale la un viitor mai bun”.

Lidl România subliniază că, prin sprijinul oferit în 2025, „o comunitate de peste 277 de cadre didactice și manageri de școli și 400 de alumni Teach for Romania vor putea schimba viața copiilor din aceste medii. Dintre aceștia, cel puțin 100 de cadre didactice și manageri școlari vor lucra în regiunea Moldovei. În total, peste 10% din rețeaua Teach for Romania, la nivel național, va fi sprijinită direct de către Lidl România, în anul 2025.

35.000 de copii din medii vulnerabile au șanse egale la un viitor mai bun prin educație

În sălile de clasă unde predau acești profesori, se nasc noi orizonturi pentru copii care, altfel, ar fi putut rămâne în umbră. Rezultatul este un ecosistem educațional în continuă evoluție, unde fiecare elev, indiferent de punctul de plecare, găsește instrumentele, sprijinul și încurajarea necesare pentru a-și construi propriul drum spre succes. În următorii doi ani, cu ajutorul profesorilor sprijiniți de Lidl România, vor fi ajutați peste 35.000 de copii la nivel național, care provin din medii defavorizate, să aibă șanse egale pentru un viitor mai bun, prin educație. Dintre aceștia, peste 15.000 de copii provin din Regiunea Moldovei.

Noi resurse educaționale, adaptate la nevoile elevilor care provin din medii vulnerabile

În anul școlar 2024-2025, cu resursele financiare direcționate de Lidl România, Teach for Romania își propune consolidarea unui program STEM (Science, Technology, Engineering and Mathematics) inovator, adaptat nevoilor specifice ale copiilor din mediile defavorizate. Această abordare vizează nu doar îmbunătățirea performanțelor școlare, ci și pregătirea elevilor pentru provocările și oportunitățile viitorului. 

În plus, Lidl devine partenerul principal al platformei MENTO, o inițiativă care își propune să ofere sprijin relevant pentru cel puțin 2.000 de specialiști din sistemul educațional. Platforma va face accesibile resursele de formare generate de Teach for Romania și va fi o resursă utilă în special pentru profesorii care aleg să lucreze în școli vulnerabile”.

Lidl România reamintește că, de 8 ani, „sprijină organizația Teach for Romania în dezvoltarea unui sistem educațional incluziv, de calitate, în care cadrele didactice sunt pregătite să răspundă nevoilor tuturor elevilor din România. Datorită sumei pe care retailerul o donează în 2024 în urma campaniei Înapoi la școală, investiția totală din cadrul parteneriatului depășește 13 milioane de lei”.

Teach for Romania este cunoscută ca „o organizație non-guvernamentală, parte din rețeaua globală Teach for All prezentă în peste 60 de țări,  care caută și pregătește oameni valoroși, cu sau fără experiență anterioară de predare, pentru a deveni profesori în învățământul de stat, pentru copiii din medii vulnerabile. În acest mod, organizația  contribuie la asigurarea unei educații de calitate”.

Grupul TeraPlast își continuă expansiunea regională: cumpără 70% din Optiplast – al treilea cel mai mare producător de ambalaje flexibile din Croația

0

Grupul TeraPlast anunță semnarea unui acord de achiziție prin care preia 70% din capitalul social al companiei Optiplast, al treilea cel mai mare producător de ambalaje flexibile din Croația. Optiplast este o companie similară ca și gamă de produse și tehnologie cu TeraBio Pack, aducând în plus 35 de ani de experiență în piața ambalajelor flexibile. 

„Prin achiziția Optiplast ne extindem amprenta geografică, iar capacitățile noastre de producție depășesc 10.000 de tone de ambalaje flexibile anual. Vom fi și mai aproape de clienții din țări precum Italia, Grecia sau Austria și ne vom putea concentra mai bine pe piețele din Balcanii de vest, piețe dinamice și mature. Sinergiile dintre Optiplast și TeraBio Pack înseamnă accesul la clienți care plătesc prețul corect pentru ambalaje de calitate, ceea ce va duce la o mai bună încărcare a capacităților de producție. Mai mult, vom deservi mai ușor piețele vest-europene care până acum au fost mai greu de acoperit din Bistrița din cauza costurilor logistice. Astfel, creștem profitabilitatea în timp ce oferim în piață soluții complete și sustenabile. 

Am făcut încă un pas în dezvoltarea Grupului TeraPlast la nivel european, pas care a fost posibil și cu susținerea acționarilor noștri în cadrul majorării de capital de 20 de milioane de euro, încheiată recent cu succes”, a declarat dl Dorel Goia, Președintele Consiliului de Administrație al TeraPlast.

„Sunt extrem de mândru de ceea ce am construit în cei 35 de ani pe piața din Croația și în țările vecine. Consider că Optiplast a ajuns într-un punct de maturitate în care este pregătită să evolueze spre următorul nivel, iar acest pas îl facem prin unirea forțelor cu Grupul TeraPlast. Împreună, sunt sigur că vom crește un lider regional puternic, care va oferi produse de cea mai bună calitate pe piața regională a ambalajelor.”, a declarat dl Danijel Drčić, proprietarul și directorul general al Optiplast.

Perspective și condițiile tranzacției

Acționarul actual al Optiplast rămâne activ în executivul companiei, ca director general, asigurând continuitatea strategiei de afaceri și, de asemenea, implementarea modelului de succes al Optiplast la nivelul TeraBio Pack alături de echipa de management locală.

Prețul total de achiziție va fi determinat la data finalizării tranzacției pornind de la valoarea de bază de 13 milioane de euro, care va fi ajustată cu capitalul de lucru net, fluxurile de numerar și datoriile de la data finalizării. În baza acestei formule de calcul se va stabili prețul final pentru participația de 70% din părțile sociale pe care TeraPlast SA le va achiziționa la Optiplast d.o.o. Acordul prevede o proiecție a prețului final de achiziție cu luarea în considerare a elementelor de ajustare din situațiile financiare ale Optiplast d.o.o. la 30 iunie 2024. Astfel, dacă prețul final s-ar fi determinat la 30 iunie 2024, acesta ar fi fost de 9,5 milioane de euro. Acordul prevede, de asemenea, un mecanism de ajustare a prețului în funcție de subvențiile viitoare pe care urmează să le încaseze Optiplast pentru un proiect de instalare panouri fotovoltaice aflat în curs de implementare.

Tranzacția va fi supusă aprobării adunării generale a acționarilor TeraPlast, iar în contextul aprobării, tranzacția va fi finalizată în perioada imediat următoare hotărârii AGEA.

Optiplast: un lider regional în ambalaje flexibile

Fondată în 1989, Optiplast deține o capacitate anuală de producție de aproximativ 5.000 de tone și operează într-un spațiu de peste 17.000 m², având 81 de angajați. Compania dispune de o capacitate internă de reciclare de circa 1.200 de tone pe an și, totodată, utilizează între 60% și 70% materiale reciclate. Optiplast produce saci menajeri, sacoșe pentru cumpărături și alte confecții și folii pentru ambalare.

Cu o cifră de afaceri de 10 milioane de euro în 2023 și o EBITDA ajustată de 2,2 milioane de euro, Optiplast exportă aproximativ 25% din producție pe piețele europene. Portofoliul de clienți cuprinde atât distribuitori, cât și mari rețele de retail la nivel internațional.

Analiză TPA România privind notificările de conformare transmise de ANAF

0

Consultanții companiei TPA România au identificat mai multe situații în care „notificările de conformare transmise de ANAF contribuabililor înregistrați în scopuri de TVA, care folosesc de la 1 august decontul precompletat P300, conțin inadvertențe care, în loc să simplifice, afectează semnificativ noul proces de raportare fiscală”. În urma celor constatate, TPA România prezintă următoarea analiză:

Decontul precompletat P300 complică procesul de raportare fiscală și obligă companiile la investiții suplimentare pentru conformare fiscală

Notificările de conformare transmise de ANAF contribuabililor înregistrați în scopuri de TVA, ce folosesc de la 1 august decontul precompletat P300, conțin inadvertențe care, în loc să simplifice, afectează semnificativ noul proces de raportare fiscală. În plus, obligă companiile să facă investiții consistente și nebugetate pentru a răspunde acestor notificări, sunt de părere consultanții TPA România, companie de top în Europa Centrală și de Est, specializată în contabilitate, consultanță fiscală, consultanță juridică și audit. 

„Implementarea decontului precompletat urmărește reducerea erorilor, îmbunătățirea procesului de raportare și creșterea conformității fiscale. Cu toate acestea, ca orice proces aflat la început, poate genera discrepanțe sau chiar inadvertențe în etapa de implementare. Estimările noatre sunt că, până la 1 ianuarie 2025, când se vor alătura cerințelor de raportare SAF-T și entitățile din categoria contribuabililor mici, inadvertențele vor afecta extensiv noul proces de conformare fiscală. Acestor neajunsuri temporare li se adaugă o lipsă de eficiență în centralizare și o necorelare a datelor deținute de ANAF cu situația faptică din evidențele contabile ale contribuabililor, ceea ce duce la o investiție consistentă și nebugetată a companiilor în a răspunde notificărilor ce decurg din decontul precompletat P300. ANAF ar trebui să ajusteze mecanismele de prelucrare a datelor valorificând informația importantă pe care o primește de la contribuabili prin acest demers de a răspunde notificărilor de conformare”, explică Maria Junghiatu (foto), partener în cadrul TPA România.

Decontul precompletat P300, introdus de autoritățile fiscale în contextul modernizării și eficientizării procesului de raportare fiscală, este reglementat de Codul Fiscal și de ordonanțe specifice (OUG 116/2023, OUG 70/2024 și OUG 87/2024), care stipulează obligațiile și drepturile în utilizarea acestui formular. Termenul de conformare pentru transmiterea rezultatelor verificărilor realizate asupra diferențelor comunicate prin „Notificarea de conformare RO e-TVA” este de 20 de zile de la data primirii notificării (cu așteptări de a se extinde în viitor la 30 de zile).

Consultanții TPA România au identificat cinci cel mai des întâlnite situații, în urma parcurgerii notificărilor de conformare transmise de către ANAF în cazul diferențelor semnificative: 

  1. necorelarea informațiilor privind achizițiile și vânzările ce implică TVA la încasare,
  2. informații incomplete în declarațiile precompletate P300,
  3. dublarea informațiilor, 
  4. tranzacțiile contribuabililor mici,
  5. decalaje de timp și coordonare.

Lipsa informațiilor în decontul precompletat P300 privind plata/încasarea facturilor conduce la prezentarea incorectă a valorii TVA deductibilă/colectată aferentă tranzacților privind achizițiile și vânzările ce implică TVA la încasare. De asemenea, neprezentarea în P300 e-TVA a informațiilor comunicate de contribuabili în declarațiile recapitulative privind livrările/achizițiile/prestările intracomunitare legate de regularizările privind prestările de servicii intracomunitare care nu beneficiază de scutire în statul membru în care taxa este datorată, de regularizările privind livrări intracomunitare scutite, conform art. 294 alin.(2) lit.a) și d) din Codul fiscal, de regularizările privind achizițiile intracomunitare de bunuri pentru care cumpărătorul este obligat la plata TVA (taxare inversă), precum și de regularizările privind achizițiile de servicii intracomunitare pentru care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă) conduce la necorelații”, explică Maria Junghiatu.

O altă situație des întâlnită este dublarea informațiilor: în P300 e-TVA, se aduc informații atât din D394, Declarație informativă privind livrările/prestările și achizițiile efectuate pe teritoriul național, cât și din sistemul RO e-Factura, iar informațiile sunt prezentate cumulat, fără a se ține cont de faptul că D394 conține deja informații din sistemul RO e-Factura. Astfel, explică specialiștii TPA România, sumele prezentate în decontul precompletat sunt fie dublate, fie au o valoare denaturată.

„Contribuabilii mici care nu operează cu RO e-Factura în tranzacțiile lor cu consumatori persoane fizice nu sunt încă obligați până la 1 ianuarie 2025 să completeze declarația SAF-T, deci nici tranzacțiile fiscale ale acestora nu sunt prezentate complet de P300 e-TVA. De asemenea, printre diferențele față de P300 e-TVA aferente TVA-ului dedus se numără și cele care provin din decalaje de timp/de coordonare, astfel, există contribuabili pentru care perioada contabilă are termen de închidere în primele zile ale lunii calendaristice sau procesul de evidențiere în contabilitate parcurge și etape de verificări/aprobări, ca urmare nu toate tranzacțiile aferente unei perioade fiscale sunt și evidențiate în decontul de TVA depus de contribuabili în luna la care se referă, ci și în perioade viitoare. În aceeași categorie se pot încadra tranzacțiile cu încasare în avans pentru care se emite factura în următoarea perioadă fiscală, ceea ce duce la înregistrarea de diferențe între P300 și decontul de TVA”, adaugă Maria Junghiatu.

Începând cu 1 ianuarie 2025, contribuabili care nu răspund Notificării de conformare RO e-TVA în termenul de 20 de zile vor fi sancționați cu amendă, ce poate varia de la 1.000 de lei la 2.500 de lei, pentru persoanele fizice și juridice ce nu intră în categoria mijlocii și mari, de la 2.500 de lei la 5.000 de lei, pentru persoanele juridice mijlocii, și de la 5.000 de lei la 10.000 de lei, pentru persoanele juridice mari.

„Având în vedere baza de date consistentă, colectată din diverse surse, aflată la dispoziția autorităților fiscale care au solicitat conformarea contribuabililor în condiții intensive și inițiativele care au servit ca argument în stabilirea cerințelor de raportare SAF-T, contribuabilii se așteaptă să aloce pentru conformare resurse minime, precum și să observe o debirocratizare prin eliminarea surplusului de declarații. Acestea au fost promise de autoritățile fiscale, dar se lasă așteptate generând între timp mai multă povară fiscală și cerințe supuse penalizărilor”, concluzionează Maria Junghiatu. 


TPA România, aflată în top 10 companii de servicii profesionale din România, a înregistrat în 2023 o cifră de afaceri de 7,6 milioane de euro, în creștere față de anul anterior. În România, compania are două birouri, în București și Cluj-Napoca, și peste 150 de angajați. TPA România face parte din grupul austriac TPA, prezent în 12 țări din regiune, și care are în total peste 2.000 de angajați. Grupul TPA este membru independent al Baker Tilly Internațional, prezentă în 141 de țări, oferindu-le astfel clienților săi accesul la o rețea mondială de contabili, consultanți fiscali, avocați și auditori.

Companii de top au planuri de recrutare la cel mai mare târg de carieră din Banat 

0
  • 1.500 de joburi, 40 de organizații și 3.000 de participanți în această toamnă la Angajatori de TOP Timișoara. 
  • 5 instituții publice vin, în premieră, la cel mai mare eveniment de carieră din Timișoara. 
  • Noutatea ediției cu numărul 20 Angajatori de TOP Timișoara – 6 servicii de consiliere în carieră susținute de profesioniști în Resurse Umane. 

  

Angajatori de TOP Timișoara, cel mai mare eveniment de carieră din Banat, revine în această toamnă, pe 18-19 octombrie, la Centrul Regional de Afaceri din Timișoara. Ediția cu numărul 20 va reuni peste 1.500 de joburi, 40 de organizații și 3.000 de participanți. Pe lângă oportunitățile profesionale și ocazia de a se conecta cu potențialii angajatori, participanții vor avea șansa să participe la prima Academie de Carieră din țară. În plus, noutatea ediției din această toamnă constă în cele 6 servicii de consiliere în carieră.  

Timp de 2 zile, pe 18-19 octombrie, cei care sunt în căutarea unui loc de muncă pot discuta cu peste 40 de angajatori din domenii variate de activitate. Inginerie, IT&C, servicii financiar-bancare, FMCG, retail, BPO, automotive și logistică sunt câteva dintre cele mai bine reprezentate în cadrul târgului de carieră Angajatori de TOP Timișoara.  Printre organizațiile care au confirmat prezența se numără: IKEA Timișoara, Valeo, The Access Group, Allianz Services, Continental Automotive Timișoara, MHP – A Porsche Company, Flex, MAHLE, Pilot Runway, DRÄXLMAIER Group, LPP Romania Fashion, Hamilton, Filtration Group, TE Connectivity Sensor Solutions, European Central Bank, DB Work, SLB Romania și multe altele.  

O premieră a ediției din această toamnă Angajatori de TOP Timișoara constă în prezența a 5 instituții publice, organizații care au planuri importante de recrutare: Inspectoratul de Jandarmi Județean ”General Moise Groza” Timiș, Inspectoratul pentru Situații de Urgență Banat , AJOFM Timiș, Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), Centrul Militar Zonal Timiș.  

Prezența în cadrul evenimentului de carieră Angajatori de TOP Timișoara este una din cele mai eficiente modalități prin care o companie își poate expune planurile de recrutare, iar organizațiile care se pregătesc să extindă echipele vor fi prezente cu peste 1.500 de oportunități de carieră. Despre joburi middle, senior level și poziții de management, precum și despre oportunități de carieră în cadrul programelor de internship sau locurile de muncă entry-level vor oferi mai multe informații cei peste 100 de specialiști în recrutare. Câteva dintre pozițiile deschise la Angajatori de TOP Timișoara sunt: Software Engineer, Senior Release Manager, Sales Engineer, Senior Test Automation Engineer, Accountant Specialist, Senior SAP Consultant, System Test Manager, Engagement & Communication Advisor People Devision, Learning Experience Designer, Inspector Asigurari, HR Business Partner, Production Internship – Tires, etc.  

„Prin Angajatori de TOP ne propunem să creem contextul potrivit pentru interacțiunea dintre angajatori și candidați. Însă, dincolo de obiectivul principal al evenimentului, pentru echipa noastră, fiecare ediție este o preocupare de a identifica elementele de noutate și inovare a celui mai mare și longeviv eveniment de carieră din Banat.  Angajatori de TOP este Mai mult decât un târg de joburi – este un eveniment complet de carieră care oferă cea mai variată gamă de resurse pentru dezvoltarea profesională prin accesul gratuit la Academia de carieră, workshopuri și cele 6 noi servicii de consiliere profesională gândite special pentru a răspunde nevoilor candidaților.” – Mădălina Vătafu, Project Manager Angajatori de TOP Timișoara 

Noutatea ediției cu numărul 20 Angajatori de TOP Timișoara constă în 6 servicii de consiliere în carieră, unde vor fi prezenți profesioniști din Resurse Umane. Candidații pot descoperi care sunt strategiile pe care le pot adopta pentru a parcurge cu succes provocările profesionale, indiferent de etapa în care se află. 

  • Carieră în IT: Pentru cei care vor să înceapă o carieră în domeniul IT sau au deja experiență și își doresc mai mult.  
  • Mamici: din nou la Job: Perioada de tranziție poate fi una plină de satisfacții profesionale, dar și dificilă deoarece noile mămici trebuie să învețe cum să echilibreze responsabilitatea de la job cu cea de acasă.  
  • Reconversia profesională: Care este setul de skill-uri & calificări suplimentare sau complet noi pentru cei care vor să schimbe domeniului de activitate? Ce provocări pot aparea?  
  • Negocierea salarială: Care sunt cele mai bune strategii care pot fi aplicate în timpul negocierii salariale? 
  • CV Scoring: Participanții vor afla de la un specialist HR ce notă primește CV-ul și ce pași pot urma pentru a-l îmbunătăți.  
  • Kickstart your career: trainee, internship & entry level jobs. Alegerile făcute după terminarea studiilor pot dicta întreg parcursul profesional, așa că, e important ca deciziile să aibă la bază un plan de dezvoltare clar conturat.  

Angajatori de TOP Timișoara cuprinde și Academia de Carieră, ce oferă o agendă extinsă de keynote-uri utile pentru evoluția profesională. În cadrul workshopurilor susţinute de specialişti în HR, participanții vor descoperi cum pot folosi eficient social media pentru oportunități de carieră, cum să își creeze un profil pe Linkedin care atrage atenția, cum pot folosi experiența din voluntariat pentru a obține jobul dorit și multe alte tematici de interes pentru cei care sunt în căutarea unui loc de muncă.  

Participarea la Angajatori de TOP Timișoara este gratuită în baza CV-ului Barcode. Mai multe detalii pe Hipo.ro   

Un nou magazin Kaufland la Pitești

0

Compania Kaufland România a deschis al treilea magazin în Pitești, ajungând astfel la o rețea națională de 182 de hipermarketuri, creând 70 de noi locuri de muncă. Noul Kaufland Pitești este situat pe bulevardul Nicolae Bălcescu 180A, pe o suprafață totală de aproape 5.700 mp, cu un spațiu de vânzare de peste 3.100 mp. Magazinul este deschis pentru public de joi, 10 octombrie, cu program de funcționare zilnic, între orele 07:00-22:00 de luni până sâmbătă și 08:00-20:00 duminica. 

După cum anunță Kaufland România, „cu ocazia inaugurării, clienții noului magazin Kaufland din Pitești sunt așteptați cu promoții speciale la alimente și produse non-alimentare, precum și 25% reducere la toată gama de baterii și acumulatori cu tensiune mai mică de 9V, în limita stocului disponibil. Printre produsele incluse în ofertă se regăsesc: spată de porc, la 15,99 lei/kg, preț redus de la 24,99 lei/kg, detergent lichid pentru rufe Omax 3l, la 19,99 lei/bucată, preț redus de la 34,99 lei/bucată și tigaie Spice&Soul, cu diametru cca 32 cm, la 49,99 lei/bucată, preț redus de la 109,90 lei/bucată. 

Noul hipermarket Kaufland oferă o varietate de produse pentru toate gusturile și dispune de un raion de legume și fructe, vitrină cu servire asistată cu o lungime de peste 20 metri, brutărie, raion de produse congelate, alimente de bază, dulciuri, băuturi, produse nealimentare și drogherie.

La punctul Grill, clienții sunt așteptați cu un meniu de mâncăruri gustoase, gata preparate – pui rotisat, pulpe de pui, meniu steak din ceafă de porc, mici, nuggets, crispy, cabanos, thuringer, cartofi prăjiți și multe alte preparate, pentru toate gusturile.

Pentru plata rapidă a cumpărăturilor, Kaufland pune la dispoziția clienților 16 case de marcat, dintre care 10 express, de tip self check-out. În noul magazin va fi disponibil și serviciul K-Scan, care oferă clienților mai multă rapiditate prin scanarea produselor înainte de a ajunge la casa de marcat, unde vor finaliza plata. 

Noua locație oferă 220 de locuri de parcare, inclusiv 9 locuri dedicate persoanelor cu dizabilități și 9 locuri rezervate pentru părinți. Pentru cei care preferă transportul alternativ, sunt disponibile 2 rastele pentru biciclete. De asemenea, posesorii de mașini electrice beneficiază de 2 stații de încărcare.

Magazinul este prevăzut și cu o galerie comercială proprie, ce oferă accesul la o varietate de magazine și servicii precum Animax (pet shop), Vitamix (produse naturiste și suplimente), Opti Plus (optică medicală), Good2go, cofetăria Laboratorul de Bucurii, lockere pentru ridicarea coletelor și un ATM. 

Noul magazin Kaufland este situat în incinta centrului comercial Shopping Park Pitești, unde clienții pot găsi și Leroy Merlin, Burger King drive-through, Dr. Max (hiper farmacie), Tedi, Takko, Pepco, DM, Kik și sala de fitness Clever Fit”.

Kaufland accentuează că, prin deschiderea noului magazin din Pitești, „continuă inițiativa prin care își propune să contribuie la reducerea poluării în mediul urban, prin plantarea a 1500 de puieți din 10 specii diferite, în parcarea noului hipermarket.  

Totodată, în linie cu angajamentul companiei față de protejarea mediului, noul magazin Kaufland din Pitești integrează și sisteme de colectare separată, precum:

  • În interiorul magazinului, clienții vor găsi un automat de reciclare, de tip self-service, unde pot recicla ambalaje în schimbul voucherelor de extra-reducere. Pot aduce aici și ambalaje din PET, sticlă și metal (cu volum de până la 3 litri), garanția de 0,50 RON fiind restituită doar pentru ambalajele cu simbolul Ambalaj cu garanție tipărit pe etichetă.
  • În zona de la intrare, în spațiul special amenajat sub forma unei broscuțe țestoase, clienții pot depune pentru reciclare ambalaje ale produselor de îngrijire personală sau de curățenie și vor fi recompensați pe loc cu vouchere de 35% reducere la cumpărarea altor produse noi, din oferta lunară. Clienții pot depune sticle goale din plastic de șampon, balsam, gel de duș, cremă de corp, de față sau de mâini, apă de gură sau de săpun lichid, dar și recipiente goale de produse de curățenie, precum detergenți de haine sau de vase, soluții de curățare a bucătăriei, băii, pardoselii sau geamurilor. Voucherele se ridică de la Biroul de Informații din magazin”.

Kaufland reamintește că „se numără printre cele mai mari companii de retail din Europa, cu peste 1.550 de magazine   în 8 țări, peste 155.000 de angajați și o rețea de 182 de magazine în România. În 2023, Kaufland România a primit pentru a cincea oară certificarea Best Buy Award, care atestă că este lanțul de magazine cu cel mai bun raport calitate – preț de pe piața locală. Kaufland deține și distincția Customers’ Friend pentru compania cu cele mai bune servicii pentru clienți, acordată de Institutul internațional ICERTIAS, în urma unei analize de piață. Obiectivul nostru este să aplicăm cele mai inovatoare tehnologii în domeniul retail, astfel încât clienții să se bucure de produse proaspete, la cel mai bun raport calitate-preț, prin promovarea sustenabilității și a produselor locale. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi www.kaufland.ro 

Kaufland angajează persoane cu dizabilități la nivel național. Cei interesați pot aplica online, pe cariere.kaufland.ro – unde este disponibilă lista posturilor vacante, prin e-mail la cariere@kaufland.ro  sau la numărul de telefon 021.9132.

Pentru mai multe informații, vă rugăm contactați: presa@kaufland.ro”.

Ziua Națională a Produselor Agroalimentare Românești

0

Ziua Națională a Produselor Agroalimentare Românești este sărbătorită în fiecare an la 10 octombrie. Anul acesta, va fi marcată de compania Fragedo by Transavia și de partenerii săi din programul Autentic Românesc prin lansarea celui de al treilea sezon, care „va inspira pasionații de gătit și gurmanzii să susțină, să cumpere și să folosească brand-uri românești, să integreze ingredientele locale, produse în mod sustenabil de partenerii programului, în rutina lor zilnică, imaginând rețete care abundă de creativitate și îmbină în mod fericit tendințele internaționale cu tradiția locală”. Transavia anunță cu acest prilej:

Transavia lansează Sezonul 3 al programului #Autentic Românesc, cu un număr record de parteneriate

Programul Autentic Românesc, inițiat de TRANSAVIA în 2022, marchează Ziua Națională a Produselor Agroalimentare Românești, sărbătorită pe 10 octombrie, prin celebrarea valorilor autenticității, calității și siguranței produselor autohtone. 

Companiile incluse în programul #Autentic Românesc, mari de tradiție și afaceri românești la început de drum, unite de aceleași valori și dorință de dezvoltare durabilă, dar și de promovare a imaginii calității produselor românești în țară și străinătate, cumulează împreună o cifră de afaceri de 750 de milioane de euro și peste 5.000 de angajați. Numărul de parteneri a crescut an de an, ajungând astăzi, la trei ani de la lansare să recunoască companii cu valori similare: TRANSAVIA, Artesana, Cramele Recaș, Monte Banato (Pangram Reșița), Mobexpert, Theodora Golf Club, Grandma’s Delights, Safala şi Solina Romania.

„Programul Autentic Românesc, inițiat de Fragedo by TRANSAVIA, este o poveste despre optimism şi despre impactul esenţial al brand-urilor naţionale în vieţile noastre. Optimism, pentru că am reuşit să adunăm împreună mai multe brand-uri decât oricând, dovadă că viziunea noastră este împărtăşită de tot mai mulţi producători, şi înţeleasă din perspectiva importanţei colaborării. Optimism, pentru că susţinem împreună efortul de a prezenta modul cum obținem, alegem și preparăm hrana noastră, în fiecare zi. Valorile autenticității și calității întăresc atașamentul față de mărcile românești și urcăm în topul preferințelor clienților, sprijinind în același timp economia locală și dezvoltarea durabilă a României”, declară Linda Willy, director de marketing TRANSAVIA.

Clienţii așteaptă de la brand-urile românești deschidere către noutate, inovare, către reinterpretarea tradiției şi combinarea cu elemente din alte culturi. Așa se face că, luna octombrie, #Autentic Românesc propune consumatorilor români o nouă rețetă originală, cu ingrediente autentice, de calitate, produse de partenerii programului și puse în scenă într-un mod inovativ, cu măiestre de Chef Marcian Vodnar: Saltimbocca alla romana cu piept de pui Fragedo, salvie, roșii gratinate cu ulei de in și brânză cu peperoncino.

„Începem cu o rețetă de inspirație italiană, dar pregătită în totalitate cu ingrediente locale, pe gustul tuturor celor care iubesc să călătorească și să descopere alte culturi gastronomice, dar care nu uită, în același timp, să o aprecieze pe cea românească”, spune Chef Marcian Vodnar.

Lansarea celui de al 3-lea sezon al programului Autentic Românesc, la începutul lunii octombrie va inspira pasionații de gătit și gurmanzii să susțină, să cumpere și să folosească brand-uri românești, să integreze ingredientele locale, produse în mod sustenabil de partenerii programului, în rutina lor zilnică, imaginând rețete care abundă de creativitate și îmbină în mod fericit tendințele internaționale cu tradiția locală.

„În bucătăria românească, autenticitatea și calitatea ingredientelor sunt esențiale. La Artesana, credem cu tărie că folosirea ingredientelor românești, naturale și sănătoase, nu doar îmbunătățește gustul preparatelor noastre, dar și susține tradițiile și economia locală. Ne bucură și ne onorează participarea la programul „Autentic Românesc”, pentru că astfel împărtășim cu voi toți bucuria de a găti și de a savura mâncăruri autentice, pline de savoare și sănătate, pregătite cu dragoste și respect pentru natura și tradițiile noastre.” – Alina Donici, Managing Partner Artesana.

Programul #Autentic Românesc este fundamentat pe setul comun de valori și obiective ale partenerilor implicaţi: susținerea business-ului românesc, promovarea brand-urilor românești și a gastronomiei naționale, cu ingrediente de calitate, obținute în mod sustenabil. 

„Monte Banato este la ceas aniversar, împlinim 30 de ani de tradiţie culinară şi nu puteam să o facem mai bine decât alături de brand-urile româneşti partenere ale programului Autentic Românesc. Împreună, mesajul nostru este şi mai puternic: dragi români, cumpăraţi şi consumaţi cu cea mai mare încredere produse româneşti”, îndeamnă Margareta Vieriu, director de marketing Pangram.

Ne așteptăm să vedem în continuare o mai mare deschidere a comercianţilor față de brand-urile de producător, datorită schimbării preferințelor consumatorilor. Conform unui sondaj INSCOP[1], 72,2%, preferă să cumpere produse românești chiar dacă sunt mai scumpe, deoarece suntmai sănătoase şi acționează pentru susținerea comunităților locale.

„Participarea ca parteneri principali ai proiectului Autentic Românesc pentru cel de-al treilea an consecutiv ne oferă oportunitatea de a duce mai departe valorile care ne definesc la Cramele Recaș: inovația, autenticitatea și respectul pentru resursele locale. Suntem alături de partenerii noștri de la Transavia încă de la prima ediție a acestui proiect, pentru că ne dorim să demonstrăm că produsele românești pot fi puse în valoare #IMplicit atât prin calitatea lor, cât și prin povestea pe care o spun. Fiecare rețetă pe care o susținem în acest proiect reprezintă o fereastră către tradițiile culinare ale României, armonizate perfect cu vinurile noastre. Pentru noi, la Cramele Recaș, #AutenticRomânesc înseamnă să promovăm sustenabilitatea, să valorificăm patrimoniul local și să oferim consumatorilor experiențe care să le reamintească de esența pur românească a fiecărui produs”, menționează Paul Aparaschivei, director de marketing Cramele Recaș.

Abordările constă din crearea de rețete originale care folosesc ingrediente de înaltă calitate și sustenabile de la parteneri, organizarea de concursuri cu beneficii exclusive, producerea de conținut autentic și implicarea în experiențe premium pentru consumatorii români.

„Prin programul Autentic Românesc, susținerea micilor producători din România reprezintă un pas important în ceea ce privește creșterea notorietății acestora pe piață.Asocierea cu acest minunat proiect, conturează o reală oportunitate ca produsele românești să fie redescoperite de cât mai multe persoane, astfel încât  conceptul de a readuce gustul preparatelor de odinioară din nou pe mese, se poate schița din ce în ce mai proeminent.”, spune Theodora Niculescu, fondator Grandma’s Delights.

„Participarea în programul #Autentic Românesc alături de companii românești renumite și iubite de milioane de consumatori din țară ne onorează și ne responsabilizează. Într-o piață aflată într-o dezvoltare accelerată, observăm o preocupare în creștere pentru un stil de viață mai sănătos, iar produsele noastre naturale din zmeură și alune de pădure vin să satisfacă nevoile din ce în ce mai ridicate ale românilor. Faptul că putem produce hrană sănătoasă și delicioasă, în același timp, într-o comună de la munte odinioară izolată și cu risc de a se depopula, faptul că reușim să contribuim la dezvoltarea rurală și creăm valoare, ne dă energia să continuăm zi de zi și să depășim toate provocările”, precizeazăOana și Bogdan Lerescu, co-fondatorii Safala Organic Farm Șinteu.

„Ne bucurăm să facem parte din acest proiect alături de partenerul nostru Transavia. Împreună, punem în valoare cunoștințele tehnice și creativitatea culinară, folosind sosurile și condimentele din gama Apollo, care oferă toată expertiza necesară pentru a face ca alimentele să conteze”, spune Mihai Tecu, Food Service Manager, Solina Romania.

Colaborarea dintre partenerii #Autentic Românesc nu se oprește doar la zona gastronomică, ci se extinde și la produsele românești de calitate dedicate casei, precum și relaxării în aer liber.

„Suntem bucuroşi să facem parte, pentru al treilea an consecutiv, din programul Autentic Românesc, un demers important pentru promovarea valorilor și produselor românești.
Colecţia noastră Fabricat în România, realizată în propriile fabrici, reflectă dedicarea noastră pentru calitate, design autentic și inovație, aflându-se în topul preferințelor clienților noștri”,
aratăAdelina Badea, CEO Mobexpert.

„Parteneriatul nostru cu #Autentic Românesc reflectă angajamentul pe care îl avem față de autenticitate, calitate și produse locale, pe care îl combinăm cu excelența în servicii. Reușim astfel să așezăm România pe lista de destinații turistice atractive, unde oaspeții din țară și din întreaga lume pot descoperi plăcerea jocului de golf la standarde internaționale, dar și bucuria unei mese savuroase, acompaniate de un pahar de vin sau un cocktail pe terasa The View și a momentelor de relaxare petrecute în inima naturii”, menționează Debora Cordea, Manager Resort Theodora Golf Club.

Ziua Națională a Produselor Agroalimentare Românești, sărbătorită începând din 2017, pe 10 octombrie, este o ocazie de a celebra și promova produsele autohtone de calitate și contribuția acestora la dezvoltarea economiei naționale. Această zi marchează importanța sprijinirii producției locale și a promovării brand-urilor românești pe piața internă și internațională. Potrivit articolului 2 al legii 168/2017, „prin produs agroalimentar românesc se înțelege produsul obținut pe teritoriul național din materii prime de bază provenite în proporție de 100% din fermele din România și are inscripționat pe etichetă drapelul României”.


TRANSAVIA este liderul pieței locale de carne de pui, fiind una dintre cele mai importante afaceri de familie, care deține și produce brandul de carne de pui Fragedo și semipreparate pe bază de pui Papane. Inclusă în topul celor mai valoroase portofolii din România, TRANSAVIA operează sustenabil cu un model de business integrat vertical, bazat pe cele mai bune practici și cele mai stricte protocoale în întreg lanțul de producție și distribuție, de la bob la furculiță.

În cei peste 33 de ani de activitate, TRANSAVIA a investit constant în modernizare și în tehnologie de ultimă generație și a adoptat inovația ca sursă de creștere sustenabilă a business-ului și de predictibilitate pentru viitor. Unul dintre cei mai mari angajatori români, TRANSAVIA are în prezent peste 2.300 de angajați, care activează preponderent în cele 31 ferme de creștere a păsărilor și în cele 4 ferme de producție vegetală, în fabrica de nutrețuri combinate, în cele 3 abatoare de ultimă generație și în fabrica de procesare a cărnii.

În fermele TRANSAVIA, localizate în 8 județe din România, se produc anual peste 100.000 de tone de carne de pui. Aproximativ 30% la sută din producția anuală a companiei merge către export, în mai multe state europene și de pe alte continente. Fragedo, brand emblemă al companiei, este primul brand din România care, în urma evaluării Consiliului Român pentru Publicitate (RAC) poartă pe spotul TV sigiliul Marca Etică, ce atestă respectarea principiilor etice și a bunelor practici de publicitate. TRANSAVIA este singura companie cu capital 100% românesc care și-a asumat standardele pentru a fi co-semnatară a Codului de Conduită al UE cu privire la Practicile Responsabile Comerciale și de Marketing în Sectorul Alimentar. Pentru mai multe informații, vizitați https://transavia.ro/.


Cramele Recaș ocupă primul loc pe piața vinurilor din România conform cifrei de afaceri, fiind, totodată, și cel mai mare exportator de vinuri îmbuteliate din România (responsabil pentru circa 55% din tot vinul local ce ajunge peste graniță). Producătorul bănățean exploatează o suprafață de aproximativ 1.200 de hectare de viță de vie situate în Recaș, beneficiind de o capacitate de depozitare de aprox. 39.000.000 de litri pe an. Vinificatorii Cramelor Recaș, Hartley Smithers (Australia) și Nora Iriarte (Spania), au fost incluși în anul 2020 în lista celor mai buni 100 de vinificatori de la nivel mondial, în urma clasamentului realizat de revista internațională de profil „The Drinks Business”. Producătorul acoperă o plajă mare de segmente de piață, de la entry level la premium și super-premium, impunând, de asemenea, o diversitate gustativă a gamelor, de la albe, seci, proaspete sau baricate, până la spumante și vinuri de desert.


Din 1994, pastele Monte Banato unesc prin tradiție cultura gastronomică din fiecare zonă a României. Avem o prezenţă naţională în cca. 10.000 magazine. La Reșița, viitorul sună bine. Monte Banato își dorește atât consolidarea poziției pe piață, cât și a reușitelor din ultimii ani, în paralel cu investițiile pe zona de creștere a eficienței și productivității în fabrică, prin automatizarea proceselor. Cifra de afaceri actuală a brand-ului este de 10 milioane de Euro, dublată datorită investițiilor din ultimii 4 ani, şi ne mândrim cu o echipă puternică de 135 angajaţi, din care 10 persoane au peste 25 ani vechime. Vizitați https://montebanato.ro/ şi veti găsi multe informaţii interesante.


Grupul Mobexpert a fost înfiinţat în urma cu 31 de ani şi este o companie 100% românească, deţinută de antreprenorul Dan Șucu. Mobexpert este o companie vertical integrată, care pornește cu designul și proiectarea produselor, trece cu acestea prin fabricare și retail, până la spațiul clientului final. Reţeaua regională a Mobexpert numără 26 de hipermagazine şi magazine de dimensiuni mai mici, precum si un magazin online, www.mobexpert.ro

Grupul Mobexpert are 2.100 de angajaţi şi o cifră de afaceri anuală de aproximativ 260 milioane euro. Grupul Mobexpert deţine, de asemenea, opt fabrici de mobilă care produc pentru piaţa românească şi pentru export. Mobexpert include și 8 magazine Mobexpert Outlet dedicate ofertelor speciale, situate în Bucureşti, Suceava, Constanța, Braşov, Sibiu şi Piteşti.


Artesana a luat naștere în anul 2012, din ambiția și dorința fondatorilor săi, Alina și Daniel Donici, de a oferi lactate unice, artizanale, din lapte minim procesat, în ambalaje din sticlă, fără compromisuri. O afacere de familie, crescută sustenabil și în acord cu cele mai înalte principii de business, lactatele Artesana se află pe piața românească și în retail-ul modern de aproape 12 ani. Astăzi, produsele Artesana se găsesc în peste 2.500 de magazine în toată țara, în aproape 50 de sortimente și rețete lactate. După o investiție de peste 6 milioane de Euro, în cea de-a doua fabrică din orașul Tecuci, județul Galați, producția lactatelor Artesana are potențialul să crească de până la zece ori față de fabrica veche. Pentru 2024, compania estimează venituri de 12 milioane de euro.


Resortul Theodora Golf Club din localitatea Teleac, comuna Ciugud, județul Alba, pune la dispoziția oaspeților peste 62 ha în care sportul nobil, golful, și relaxarea se îmbină perfect. Terenul de golf ce se întinde pe 56 ha, cu 18 parcursuri în lungime totală de 6518 m, include și unul dintre cele mai lungi trasee din Europa: un par 6 de 735 m. Celelalte 7 ha sunt ocupate de vilele resortului și alte facilități: 15 vile de lux cu 84 de camere de patru stele,  o sală de conferințe indoor de 150 de locuri, un pavilion outdoor pentru evenimente și o cameră panoramică ce oferă o priveliște spectaculoasă a întregului teren de golf, ideală pentru mese private sau pentru întâlniri de business, o  piscină exterioară pentru sezonul cald, club house-ul care înglobează un driving-range indoor, un pro-shop, vestiare, restaurantul The View, cu specific internațional à la carte și un Lounge Bar cu 160 de locuri în interior și cu 90 de locuri pe terasă.

Pentru mai multe informații, vizitați: http://theodoragolfclub.com/ro


„Respectăm, iubim și protejăm natura” este crezul companiei axată pe pomicultură, cu scopul de a produce hrana cea mai sigură și sănătoasă. Situată pe culmile munților Plopiș, comuna Șinteu (județul Bihor) oferă o comunitate frumoasă și un mediu natural potrivit pentru plantarea, în mijlocul pădurii, a peste 7 ha de zmeură şi aluni de pădure, cultivate în întregime în sistem organic.

Începând cu prima recoltă de alune din 2023, au fost inovate în mod continuu rețete prin care se adaugă valoare gustului alunelor de pădure coapte învelite în ciocolată premium, sau acoperite cu cele mai variate mirodenii. Suntem o afacere mică de familie cu vise mari și ne dorim să aducem bucurie în casele românilor cu produse crescute și procesate la noi în țară, livrate prin curier în toate colțurile țării. Vă invităm să descoperiți toate noutățile din portofoliul nostru de produse, vizitând site-ul si magazinul nostru online pe www.safala.ro sau pe Facebook la @SafalaOrganicFarm


Noi suntem Tedi și Theodora Niculescu, iar activitatea noastră se desfășoară în județul Dâmbovița, comuna Brănești, sat Priboiu. Povestea afacerii a început în anul 2018, într-un sat pitoresc, pe terenul unei foste unități militare, cu un singur solar de legume de 150 mp și cu preparate la tuci, dăruite prietenilor sau cunoscuților. Datorită cererii crescânde, culturile au fost extinse şi certificate ecologic, iar în anul 2020 s-a construit și hala de procesare cu două linii complet utilate și autorizate, respectiv linia de procesare a fructelor și legumelor și cea a uleiurilor presate la rece. Astfel, poate fi realizata o gamă variată de produse 100% naturale sub brand-ul „Grandma’s Delights”. Materia primă folosită este din propria cultură, iar ceea ce nu se acoperă momentan pe terenurile proprii, se achiziţionează în completare doar de la producători locali. Conceptul este de a readuce gustul autentic al preparatelor întâlnit în casele bunicilor, iar țelul nostru este de a oferi produse de o înaltă calitate.


Brand-ul Apollo Food Romania este creat special pentru bucătarii profesioniști, din pasiune pentru tot ceea ce înseamnă gust bun.

Apollo Food este un partener de încredere în crearea meniurilor de succes, oferind o gamă variată de sosuri, baze pentru mâncăruri, condimente și marinade. Produsele sunt special concepute pentru versatilitatea în bucătăria profesională. Fie că este vorba de o reducție bogată și cremoasă, sau de o bază pentru o supă delicioasă, soluțiile Apollo Food stimulează creativitatea culinară. Ambalajele easy-to-use sunt ușor de folosit, economisind timp prețios, fără a compromite calitatea preparatelor. Apollo este maestru al creațiilor culinare, care facilitează excelența culinară și susține bucătarii în eforturile de creare a unor experiențe culinare de neuitat. 


[1] Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda Agenţiei de presă News.ro. Datele au fost culese în perioada 22-29 februarie 2024, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului. Volumul eşantionului simplu, stratificat, este de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste.Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95 %, la un grad de încredere de 95%..

Ajutor dat sinistraților de angajații Agenției Naționale pentru Protecția Mediului

0

Angajații Agenției Naționale pentru Protecția Mediului au dat o mână de ajutor sinistraților din comunele afectate de inundații din județul Galați.

Laurențiu Alexandru Păștinaru, președintele ANPM: „Am profitat de delegația programată în județele Galați și Brăila, pentru a încerca să ajutăm o parte dintre aceste familii, așa că, la finalul săptămânii trecute, împreună cu mulți dintre colegii din cadrul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, ne-am organizat și am strâns, fiecare cât a putut, pentru a cumpăra perne, pături, pilote, obiecte de igienă și alimente neperisabile. Ni s-au alăturat și câțiva prieteni, așa că, ieri, împreună cu vicepreședintele ANPM, Eugen Ioan Cozma, cu reprezentanții Agenției pentru Protecția  Mediului Galați și sub îndrumarea prefectului județului Galați, Andreea Anamaria Naggar și a Consiliului Local am împărțit darurile pregătite, la peste 100 de familii afectate de inundațiile din luna septembrie.” 

Echipa ANPM relatează că a mers în cele mai afectate zone din Pechea, a vorbit cu oamenii și a intrat în casele în care niciun perete nu mai era la locul lui. „Aici era parchet și covor, acum nu mai e nimic!”, „Stăm în gazdă, că nu mai avem unde. Copiii plâng, că vor în camera lor, dar acum nu mai există nimic acolo, ne e și frică să intrăm, să nu se dărâme pe noi”, „Au fost pompierii să tragă apa din curte, dar acum e la fel, iese continuu din pământ”, „M-a prins băiatul de mână și am reușit să urc pe prispă, din apa care îmi ajungea până la gât, apoi nu mai știu ce s-a întâmplat” sunt doar frânturi din poveștile de groază ale oamenilor  din Pechea, despre calvarul pe care l-au îndurat:

„Am intrat în multe din aceste case, am văzut găurile lăsate în ziduri de puterea apelor și am simțit, multe ore după, mirosul pestilențial, care te sufocă de cum ajungi în localitate, din cauza canalelor pline de mâl și a bălților imense formate în curțile transformate în «cimitire» de mobilier, frigidere, televizoare și mașini de spălat, lucruri și resturi de toate felurile. 

E plin de apă, dar oamenii nu au apă de băut și pentru gătit. Fântânile nu mai pot fi folosite și apa minerală trimisă în zonă este depozitată la sala de sport, pentru că toată lumea are nevoie de apă plată.

Pe străzile din centru e plin de containere cu haine trimise din toată țara, pentru sinistrați, din care, cine are nevoie, mai alege câte un obiect, dar sunt prea multe și autoritățile sunt deja în impas în privința acestor haine, pentru că multe din ele vor ajunge, cel mai probabil, deșeuri în groapa de gunoi”.

Laurențiu Alexandru Păștinaru și Eugen Ioan Cozma: „Deșeurile sunt o mare problemă în aceste localități. Ca să îi ajutăm pe localnici și autoritățile, am început deja demersurile necesare, pentru ca deșeurile de echipamente electrice și electronice să fie colectate de firme autorizate, pentru că, în prezent, am văzut doar colectori ambulanți, cu difuzoare pe mașini, dornici să preia aceste DEEE-uri. Aici lucrurile sunt departe de a fi rezolvate, din păcate, iar casele grav afectate nu mai pot fi reparate. Oamenii vor avea nevoie de ajutor să reconstruiască.”

ANPM subliniază că, „în Pechea, dar și în celelalte comune afectate de inundații sunt și oameni care spun «mulțumim, avem de toate», dar parcă mai mulți care se bucură de o pernă nouă și niște șosete călduroase sau de o sticlă cu gel de duș. Sunt case abandonate, dar și case distruse, pe care oamenii încă le consideră acasă, chiar dacă dorm în containerele trimise de autorități. În tot acest tablou al tristeții și neputinței, însă nu doar ajutoarele contează, ci și o vorbă bună sau câteva minute de ascultare a poveștilor celor aflați în deznădejde, pentru că oamenii au nevoie să își spună necazul «ca să le audă Dumnezeu rugile și să le dea putere să o ia de la capăt». Pentru toți acești oameni e loc de făcut bine, dar bine din acela la prima mână, nu second hand”.

Restart Energy a finalizat un proiect fotovoltaic pentru compania Fileca Industry, în valoare de peste 300.000 de euro 

0

Restart Energy a finalizat implementarea unui proiect fotovoltaic pentru compania Fileca Industry în valoare de peste 300 000 de euro. Investiția beneficiarului va fi amortizată în aproximativ 4 ani de zile.

Proiectul este format din 852 panouri situate pe acoperișul imobilului aparținând beneficiarului, din localitatea Beclean, județul Bistrița-Năsăud. 

Panourile acoperă o suprafață de 3 500 mp și vor produce 430 MWh de energie pe an, acoperind aproximativ 12% din consumul energetic al companiei. 

„Ne bucurăm că am reușit să facem un pas important către un viitor energetic sustenabil, verde. Centrala fotovoltaică construită de Restart Energy ne ajută să evităm eliberarea în atmosferă a peste 3 300 de tone de CO2 în următorii 25 de ani, ceea ce echivalează cu o reducere de peste 2 milioane de euro a costurilor cu energia pe întreaga perioadă de viață a proiectului”, spune Giacomo Livi, Administrator Fileca Industry.

„Echipa Restart Energy asigură integral un proiect de eficientizare energetică, de la consultanță și documentație, până la proiectare și montare. Orice suprafață disponibilă – o hală industrială, un  teren sau chiar și o parcare – poate fi folosită pentru instalarea cu succes a unui sistem fotovoltaic care va reduce semnificativ costurile cu energia și va contribui la atenuarea efectelor schimbărilor climatice”, spune Armand Domuța, CEO & Founder Restart Energy.

În ianuarie 2021, Restart Energy a semnat un parteneriat cu fondul american Interlink Capital Strategies din Washington DC pentru finanțarea dezvoltării a 500 MW de proiecte  regenerabile în România până în 2025, în vederea furnizării de energie 100% verde produsă local către toți clienții finali. 

În februarie 2021, Restart Energy a lansat cu succes prima emisiune de obligațiuni verzi convertibile din România care au fost listate la Bursa de Valori București, având codul REO26. 

În iunie 2024, grupul Restart Energy a încheiat un contract de racordare cu Transelectrica în valoare de 56 de milioane de lei pentru un parc fotovoltaic de 500 MW, în urma căruia peste 200.000 de gospodării vor fi alimentate cu energie verde. Parcul fotovoltaic va produce anual peste 800 000 MWh și va ajuta la reducerea emisiilor de carbon cu aproximativ 400.000 tone pe an, respectiv 12 milioane de tone de CO2 evitate, pe toată perioada de viață a proiectului, însemnând beneficii de mediu în valoare de peste 1 miliard de dolari.

Portofoliul de proiecte fotovoltaice al Grupului Restart Energy în curs de dezvoltare este de peste 1.000 MWp.

În iunie 2024, Restart Energy a emis cea de-a doua emisiune de obligațiuni corporative, după cea din 2021, REO29E, care urmează să fie listată la Bursa de Valori București.

România are un potențial de investiții în industria energiei fotovoltaice ridicat, grație radiațiilor solare superioare țărilor din Europa Centrală, de Vest și de Nord, arată un studiu Neomar. 

România se află pe locul 16 în Uniunea Europeană la capacități solare instalate, după țări ca Germania, Spania, Italia, Olanda, Franța, Polonia, Belgia, Grecia, Ungaria, Austria, Portugalia, Danemarca, Suedia, Cehia și Bulgaria. Cu toate acestea, potențialul de investiții al României este superior țărilor aflate pe poziții importante din top datorită calității radiațiilor solare din țara noastră. 

Conform raportului Neomar, în România, numărul de beneficiari persoane juridice a ajuns la 14.579 la finalul lui 2023, echivalând cu o creștere de +180% 2023 versus 2022, după o creștere de +1.000% 2022 versus 2021. Totalul capacităților instalate de către beneficiari persoane juridice a ajuns la 863,5 MW, însemnând o creștere de +357% 2023 versus 2022, după o creștere de +991% 2022 versus 2021. 

Prosumatorii persoane fizice înregistrați la finalul lui 2023 este de 91.575, reprezentând o creștere de +197% 2023 versus 2022, după o creștere de +170% 2022 versus 2021. Capacitățile instalate de către persoane fizice a ajuns la 615,4 MW la finalul anului trecut, însemnând  o creștere de +126% 2023 versus 2022, după o creștere de +366% 2022 versus 2021, conform aceleiași surse. 

Independenta consumatorilor in accesarea produselor si serviciilor financiare

0

Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) prezintă al nouălea episod din #PodcasturileCSALB, în care sunt invitați: Eleni Skoura, vicepreședinte ING Bank România, Mihai Tănăsescu, conciliator CSALB și avocat Irina Chitu, manager Finzoom.ro și analist financiar.

Ce așteaptă românii de la bănci: rate corecte, empatie și transparență

În vremuri nesigure, cu un război la graniță, inflație și dobânzi încă destul de ridicate, băncile trebuie să arate simplitate în comunicare și înțelegere pentru consumatori.  Pe de altă parte, consumatorii trebuie să se adapteze la digitalizare și să-și ferească propriile conturi de frauda bancară. În viitorul apropiat, tot ce poate face clientul singur în relație cu banca va deveni digital. Această independență a consumatorilor în relație cu accesarea produselor și serviciilor financiare vine cu riscul fraudelor bancare. Care sunt recomandările și strategia pe care instituțiile financiare le folosesc în lupta cu fraudele sunt printre temele discutate în podcastul găzduit de Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB). 

În al 9-lea episod din #PodcasturileCSALB sunt invitați Eleni Skoura, vicepreședinte ING România  și Mihai Tănăsescu, conciliator CSALB și avocat, într-o discuție moderată de Irina Chițu, manager Finzoom.ro și analist financiar.

| PODCAST CSALB |

Este al 4-lea an când în interviurile CSALB participă top managementul sistemului bancar și experți din domeniul juridic. Anul acesta și jurnaliști reputați din domeniul economic sunt invitați să dezbată principalele subiecte din banking, în cadrul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor din domeniul Bancar (CSALB). Analizăm noutățile și impactul lor în piața financiar-bancară, precum și relația consumatorilor cu instituțiile de credit într-un context socio-economic volatil și imprevizibil.

Eleni Skoura, vicepreședinte ING Bank Romania: „Ce așteaptă oamenii de la bănci în vremuri nesigure, când avem un război lângă România și multe provocări macroeconomice, este să aibă practici responsabile, să fie transparente și să ofere empatie. De aceea, băncile care arată simplitate în comunicare și respect față de consumatori vor avea de câștigat. Acest mediu volatil în care trăim de 10-15 ani nu este ceva nou. În fiecare an spunem că anul precedent a fost un an foarte rău și de fiecare dată se întâmplă ceva mai rău decât anticipam. 

În ciuda greutăților, oamenii nu au intenții rele, nu vor să ia un împrumut și să nu-l mai ramburseze. În schimb, își doresc să primească rate corecte. Noi, băncile, niciodată nu vrem să acordăm un împrumut și apoi să le luăm casa celor care nu plătesc. Nu suntem o agenție imobiliară și chiar vrem ca oamenii să prospere! Era o vorbă care spunea că nimeni nu vrea mai mult decât bancherul tău să fii prosper. Pentru că și el are de câștigat din asta: când ai bani, poți să-ți rambursezi împrumutul sau să economisești.  

Acum ne aflăm într-o perioadă de tranziție la lumea digitală. Relațiile cu banca vor rămâne fizice acolo unde contează interacțiunea umană, dar ceea ce clientul poate face singur, va deveni digital. Faptul că un client are opțiunea de a-și alege și administra singur produsele și serviciile bancare îl face să fie responsabil și încrezător. Noi am schimbat toate procesele și le-am făcut asistate digital pentru ca noua tehnologie să ajungă, cu ajutorul personalului nostru, și la cei care nu sunt nativ-digitali. Și pentru bancheri este mai simplu, iar oamenii nu mai trebuie să facă un drum în plus până la bancă.

Digitalizarea vine și cu riscul fraudelor. Colegii din divizia noastră de luptă cu frauda sunt profesioniști foarte buni, iar acești oameni parcă nu dorm! Lucrează non-stop! Am lansat geolocalizarea clienților prin platforma noastră de internet banking, nu în scopuri comerciale ca să facem reclamă magazinelor din mall-ul în care se află un client al băncii. Ci pentru a ne alerta dacă în numele clientului se fac tranzacții din alte țări, iar el apare localizat în București. Ceea ce consumatorii noștri trebuie să rețină este că banca nu le trimite niciodată linkuri pe care să le acceseze și nici nu le cere date personale.” 

Irina Chițu, moderator, manager FinZoom: „În ultimii doi ani am văzut cum au crescut ratele dobânzilor și, de asemenea, ratele lunare. Cum au depășit consumatorii situația și cum ați folosit ajutorul oferit de CSALB?

Eleni Skoura, vicepreședinte ING Bank Romania:  „Aș îndrăzni să spun că în 99% dintre cazurile întâmpinate de clienții noștri, am găsit soluții: fie am schimbat datele de rambursare ale creditelor, am făcut restructurări, orice a fost necesar. Da, ratele au crescut! Da, inflația a fost foarte mare! Din fericire piața bancară din România nu are probleme structurale, iar consumatorii sunt mult mai educați. Ei obțin credite în moneda în care își iau salariul, știu când să ia un împrumut cu dobândă fixă sau dacă trebuie să își renegocieze creditele. 

Prezența CSALB este foarte importantă pentru piața bancară. Ne-a făcut, uneori, să luminăm colțurile pe care nu le vedeam. Ne-a oferit o nouă perspectivă! Personal, mă simt mândră ca profesionist bancar să lucrez pentru o piață care are acest Centru, care oferă acest tip de servicii consumatorilor. La început, un consumator ne întreba dacă CSALB este „ca o terapie de cuplu”. Când CSALB s-a înființat în 2015 am simțit că trecem la nivelul următor și că devenim un pic vest-europeni. Pot să spun, nouă ani mai târziu, că a adus mult echilibru în relația consumator-bancă pentru că este acel ochi obiectiv de care aveam nevoie. Atunci când suntem într-un impas sau nu putem găsi un acord, încurajăm clienții să se adreseze CSALB. Conciliatorii sunt profesioniști cu foarte multă experiență, cererea se poate face online și este genial că serviciul CSALB este gratuit pentru persoanele fizice și la costuri foarte mici pentru firme. ”

Mihai Tănăsescu, conciliator CSALB, avocat: „Acum 15 ani îți era frică să vorbești cu banca după ce luai creditul. Banca era percepută ca un executor judecătoresc, care lua banii de la tine când și cum voia. Acum lucrurile s-au schimbat mult. Cred că banca este văzută de consumator mai mult ca un partener. La CSALB vin tot felul de oameni, de la intelectuali, la muncitori sau de la oameni de afaceri, la angajați. Așa cum ne adaptăm noi în funcție de omul din fața noastră, așa au început și băncile să o facă. Recent am observat că unii oameni, înainte de a obține un credit, își pun întrebarea: „Cum ar reacționa banca dacă i-aș solicita soluționarea amiabilă a unei probleme?” Acești oameni consultă statisticile, caută să afle care bănci sunt mai flexibile în negocierile din cadrul CSALB. Aceasta a devenit pentru unii consumatori criteriul pentru care aleg o bancă sau alta când solicită un împrumut.

Nouă, ca națiune, ca popor latin, ne place să contestăm. Oamenii vor să meargă în instanță ca să li se dea dreptate. Partea bună este că un consumator poate veni la CSALB înainte de a avea cu banca un litigiu în instanță, în timpul unui litigiu în instanță sau după o decizie a instanței. Recomand să aleagă primele două momente, pentru ca șansele lui în negocierea cu banca să crească.”  


Despre CSALB: CSALB este o entitate înființată ca urmare a unei Directive europene și intermediază gratuit și în mai puțin de trei luni negocierea dintre consumatori și bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice județ al țării pot trimite cereri către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) completând un formular online direct pe site-ul www.csalb.ro. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 17 conciliatori, dintre cei mai buni specialiști în Drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înțelegerea părților are puterea unei hotărâri în instanță. Mai multe informații despre activitatea Centrului puteți obține și la telefon 021 9414 (apel cu tarif normal).

| PODCAST CSALB |  Ep. 9, Sezon 4:

Alessio Cioni, noul director general și Chief Executive Officer la Intesa Sanpaolo Bank România

0

Alessio Cioni (foto) a fost numit în funcția de director general și Chief Executive Officer al Intesa Sanpaolo Bank, subsidiara din România a Grupului Intesa Sanpaolo. Mandatul oficial a început la 08.10.2024, după aprobarea Băncii Naționale a României și înregistrarea la Oficiul Registrului Comerțului București. Alessio Cioni este, de asemenea, membru executiv în Consiliul de Administrație al băncii. El îi succedă lui Paolo Vivona, care a preluat un nou rol executiv în cadrul Grupului.

Intesa Sanpaolo Bank România subliniază că „Alessio Cioni aduce peste două decenii de experiență internațională în sectorul bancar și o înțelegere profundă a industriei financiare, deținând anterior funcții de conducere în mai multe țări, inclusiv în Statele Unite, Serbia, Croația și Egipt, în cadrul Grupului Intesa Sanpaolo.

Cariera lui Alessio Cioni a început în anul 2000 la sucursala Intesa Sanpaolo din New York. În ultimii 20 de ani, el a contribuit la diverse inițiative și proiecte strategice ale Grupului în diferite țări și regiuni. Parcursul său în leadership reflectă un interes deosebit pentru transformarea organizațională eficiență și creștere în medii bancare diverse. Alessio Cioni deține o diplomă în economie de la Universitatea din Florența și un MBA de la New York University Stern School of Business.

Alessio Cioni a fost membru executiv în Consiliul de Administrație și director general adjunct la Alexbank Egipt între 2022 și 2024. Anterior, el a petrecut cinci ani în funcția de vicepreședinte al Management Board la Privredna Banka Zagreb, Croația (2017-2022). În aceeași perioadă, a fost președinte al Consiliului de Supraveghere la Intesa Sanpaolo Bank Bosnia și Herțegovina (2018-2022) și vicepreședinte al Consiliului de Supraveghere la Intesa Sanpaolo Bank Slovenia (2018-2024). Între 2014 și 2017, a fost vicepreședinte al Consiliului Executiv la Banca Intesa Beograd din Serbia. Anterior, a deținut funcțiile de șef al proiectelor de finanțare și apoi șef al Diviziei de management al schimbării și eficienței la CIB Bank – Ungaria (2009-2014)”.

Alessio Cioni: „Sunt onorat să preiau rolul de CEO al Intesa Sanpaolo Bank România. Este un moment interesant pentru industria bancară din România și aștept cu nerăbdare să lucrez cu echipa pentru a sprijini creșterea și inovarea, continuând în același timp să susținem economia locală și obiectivele financiare ale clienților noștri.”

Intesa Sanpaolo Bank România anunță că „are, de asemenea, un nou prim-director general adjunct, Jola Dima, care este și membru executiv al Consiliului de Administrație al băncii, alături de doi noi membri, Adriana Duțescu și Lorenzo Fossi, fiecare aducând o vastă experiență și expertiză în domeniile lor de activitate. Toți trei au primit aprobarea Băncii Naționale a României pentru a face parte din Consiliul de Administrație.

Numirea noilor membri ai Consiliului de Administrație reflectă angajamentul Grupului Intesa Sanpaolo de a crea un mediu de lucru inclusiv, care valorizează diversitatea de gândire, experiență și perspective”.

Jola Dima s-a alăturat Intesa Sanpaolo Bank România în calitate de prim-director general adjunct și membru executiv al Consiliului de Administrație al Intesa Sanpaolo Bank România, după o lungă carieră ca director de risc, acoperind domenii precum Underwritting, Credite Neperformante, Riscurile de Credit, de Piață și Operaționale.

După experiența inițială, de consultant extern într-o bancă membră a Grupului din Milano, ea s-a alăturat Intesa Sanpaolo Bank Albania în 2005, inițial în Divizia Financiară, iar ulterior a gestionat departamentele de Riscuri de Piață, Operaționale și de Credit. De asemenea, a fost vicepreședinte al diverselor comitete din cadrul Intesa Sanpaolo Bank Albania, inclusiv Comitetelor de Credit, Financiar, Underwritting, Calitatea Activelor și Risc Operațional.

A absolvit magna cum laude Economia Afacerilor la Universitatea din Bologna, Italia, în 2001 și a finalizat primul său masterat în management și tehnologia informației (ALMAWEB, Bologna) în 2004. În 2007, Jola Dima a obținut al doilea masterat în managementul riscurilor bancare (UNSBC, Tirana).

De-a lungul anilor, a predat la diverse universități private și a urmat cursuri de formare profesională în domeniile sale de interes. Din 2023, este și membru non-executiv al Consiliului de Administrație al JSCB Eximbank, Moldova.

Cu o vastă experiență în managementul financiar și bancar, Jola Dima a demonstrat abilități remarcabile în inovare și implementarea strategiilor de creștere, contribuind semnificativ la succesul și dezvoltarea băncii.

Adriana Duțescu s-a alăturat Consiliului de Administrație al Intesa Sanpaolo Bank în calitate de membru independent și președinte al Comitetului de Audit și Risc. Din 2002 până în prezent, ocupă funcția de Profesor Titular, având responsabilitatea de a organiza cursuri și seminare pentru programele de licență, masterat și doctorat în cadrul Facultății de Contabilitate și Sisteme de Informare în Management de la Academia de Studii Economice din București. Inițial, ea și-a început cariera în această instituție în 1992 ca asistent debutant.

Cu peste două decenii de experiență în audit și consultanță financiară, Adriana Duțescu este recunoscută pentru abilitățile sale remarcabile în audit intern, managementul riscurilor și guvernanță corporativă. Expertiza sa vastă și perspectiva independentă vor aduce valoare procesului decizional al băncii.

Lorenzo Fossi, un manager experimentat în sectorul bancar, a fost numit membru al Consiliului de Administrație al Intesa Sanpaolo Bank România. El și-a început cariera în ianuarie 2000, când a început să lucreze pentru subsidiara franceză a Grupului Intesa Sanpaolo. În 2004, s-a întors în Italia la sediul central, unde astăzi este șef al Planificării și Controlului, după ce a deținut mai multe funcții de conducere în cadrul Diviziei de Bănci Subsidiari Internaționali, întotdeauna în domeniul planificării și controlului.

Are o experiență vastă în finanțe, managementul costurilor și prognozarea strategică. Implicarea sa în proiecte internaționale și capacitatea sa de a naviga complexitățile piețelor globale vor aduce beneficii extinderii și dezvoltării strategice a băncii. De asemenea, a fost membru al Consiliului de Supraveghere al Pravex Bank, Ucraina (2018-2023).

Intesa Sanpaolo Bank este definită ca „subsidiara din România a Grupului Intesa Sanpaolo. În România, banca activează din 1996 ca bancă universală, sprijinind antreprenorii locali și străini care doresc să își dezvolte afacerile, oferindu-le acces nu doar la produse și servicii locale, ci și la oferta globală a unuia dintre cele mai puternice grupuri financiare din lume. 

Intesa Sanpaolo, cu peste 420 de miliarde de euro în credite și 1,3 trilioane de euro în active financiare ale clienților la sfârșitul anului 2023, este cel mai mare grup bancar din Italia, cu o prezență internațională semnificativă. Este un lider european în domeniul wealth management, cu un accent puternic pe digital și fintech. Până în 2025, Grupul va oferi împrumuturi Impact în valoare de 115 miliarde de euro pentru a sprijini comunitățile și tranziția ecologică, alături de un program de 1,5 miliarde de euro (2023-2027) pentru a ajuta persoanele aflate în dificultate. Rețeaua de muzee a băncii, Gallerie d’Italia, găzduiește patrimoniul artistic deținut de aceasta și proiecte culturale de valoare recunoscută.  

group.intesasanpaolo.com/en/newsroom/news| Twitter: @intesasanpaolo | LinkedIn: linkedin.com/company/intesa-sanpaolo| Facebook: @intesasanpaolo | Instagram: @intesasanpaolo”

Granturi de 150.000 de euro într-o campanie de „Soluții pentru Comunitate“

0

Compania Synevo România, alături de Asociația Medicover, anunță lansarea ediției a treia a campaniei „Soluții pentru Comunitate“, care „premiază 10 proiecte inedite cu inițiative în Sănătate, Educație și Mediu. Pentru al treilea an consecutiv, Synevo România și Asociația Medicover își consolidează misiunea de a investi în comunități prin intermediul ONG-urilor și instituțiilor de învățământ”. 

„Remedii pentru comunitate prin fapte bune: înscrieri 9 octombrie-8 noiembrie 2024 

După cum precizează inițiatorii, „conceptul campaniei de anul acesta are ca obiectiv identificarea și promovarea acelor acțiuni care aduc soluții tangibile și beneficii durabile comunităților, faptele bune fiind remediile necesare de care au nevoie participanții pentru a transforma și aduce schimbări pozitive în societate.  

ONG-urile și instituțiile de învățământ care îndeplinesc criterile de eligibilitate sunt încurajate să se înscrie pe platforma solutiipentrucomunitate.ro, în perioada 9 octombrie – 8 noiembrie 2024. Ulterior, aplicațiile vor intra într-un proces de selecție și jurizare, iar în luna decembrie 10 proiecte vor primi o sponsorizare de 15.000 de euro fiecare. 

Manualul aplicantului, noutatea acestei ediții

De anul acesta, toți participanții au acces la un eBook care explică detaliat categoriile competiției, drumul proiectului, de la identificarea nevoii comunității, la redactarea aplicației, până la criteriile de jurizare. eBook-ul poate fi descărcat de de pe platforma solutiipentrucomunitate.ro, gratuit.  

Cum sunt evaluate proiectele

Proiectele înscrise în campanie vor fi evaluate de către organizatori în prima etapă de selecție, care vizează îndeplinirea tuturor criteriilor de eligibilitate din regulament. Proiectele astfel selectate și declarate finaliste vor fi ulterior jurizate. Din juriu fac parte: Laurențiu Luca – director general Synevo România, Alexandra Moisescu – Corporate Communications Director Synevo România, George Istrate – director general Asociația Medicover, Lăcrămioara Botezatu – CSRmedia.ro și Teodora Tompea – jurnalist Digi24. Criteriile de notare și departajare urmărite de comisia campaniei sunt impactul proiectului, coerența și eficiența proiectului, sustenabilitatea. Nota finală a fiecărui proiect este media aritmetică a notelor acordate de reprezentanții juriului”. 

Synevo este caracterizat ca „principalul furnizor de soluții de diagnostic de laborator din România, oferind peste 2.000 de tipuri de analize uzuale și avansate, de la teste de prevenție și diagnostic primar până la teste de monitorizare a diverselor terapii și tratamente. La finalul anului 2023, rețeaua națională Synevo România număra 23 de laboratoare, inclusiv două laboratoare de analize veterinare, 176 de centre de recoltare, amplasate strategic și convenabil în 77 de localități. Peste 1.500 de angajați sunt dedicați să deservească mai mult de 2,1 milioane de clienți, efectuând anual peste 19,3 milioane de teste.

Cu aproape 30 de ani de experiență pe piață, Synevo România furnizează informații esențiale care sprijină medicii, unitățile medicale, companiile farmaceutice, cercetătorii și pacienții în luarea unor decizii informate și accelerează inovația prin accesul la platforme digitale ce oferă o experiență personalizată clienților.

Pentru mai multe detalii, vizitați www.synevo.ro

Synevo România face parte din Medicover, unul dintre liderii internaționali din domeniul serviciilor medicale și de diagnostic, companie fondată în 1995 și listată la Bursa Nasdaq Stockholm. www.medicover.com

Asociația Medicover reamintește că „s-a înființat în 2016, cu ajutorul Fundației Medicover din Polonia, ambele organizații fiind patronate de Fundația Christina și Jonas af Jochnick, fondatorii Medicover. Asociația Medicover este axată pe educarea, sprijinirea comunităților locale și dezvoltarea unor programe care să contribuie în mod direct sau indirect la îmbunătățirea sănătății și la sensibilizarea publicului pentru un stil de viață adecvat. 

Platforma inovatoare FitSchool România, noul proiect al Asociației Medicover, sprijină profesorii cu metode interactive ce stimulează activitatea fizică în rândul elevilor, utilizând tehnologia pentru a promova un stil de viață sănătos. 

Una dintre inițiativele de succes ale Asociației Medicover este Programul de Prevenție a Diabetului Zaharat de Tip 2 și a Bolilor Civilizației „înCerc“, prin care peste 8.000 de elevi din două orașe din România au fost evaluați privind riscul dezvoltării diabetului zaharat de tip 2 și a bolilor civilizației. Dintre aceștia, aproape 1.500 participând la etapa de consiliere personalizată. În plus, Asociația Medicover derulează multiple alte proiecte, cum ar fi „Nutriție pentru SuperEroi“ în școlile din țară, dar și acțiuni de voluntariat ce aduc plus de valoare la nivelul comunității.

Ca recunoaștere pentru proiectele derulate, Asociația Medicover a primit numeroase premii în cadrul celor mai importante evenimente CSR din România, precum Romanian CSR Awards, Gala Societății Civile, Community Index. Pentru mai multe informații, vizitați www.medicover.ro/despre-noi/asociatia-medicover,  www.fitschool.ro și www.in-cerc.ro”.

România, printre țările din Uniunea Europeană în care se poate aplica vămuirea centralizată la nivel european în cazul importului de mărfuri efectuat de operatorii certificați AEO

0

de Mihai Petre, Director, Global Trade, EY România și 
Cosmin Dincă, Manager, Global Trade, EY România

Aflate într-un continuu proces de modernizare, sistemele IT ale Uniunii Europene permit, începând din iulie 2024, aplicarea procedurii de vămuire centralizată la nivel european pentru importul de mărfuri. Mai precis, procedura permite importatorilor considerați parteneri de încredere ai autorității vamale (de ex. societățile autorizate AEO) să depună declarația vamală de import la biroul vamal din statul membru de care aparțin, în timp ce mărfurile sunt prezentate fizic la un birou vamal din alt stat membru UE.  

Concret, luând exemplul unui importator român cu sediul în București, acesta poate importa mărfuri care intră în UE printr-un birou vamal din Bulgaria. Importatorul va putea depune declarația vamală și documentația aferentă la vama din București, în timp ce bunurile pot fi controlate fizic de biroul vamal de la frontiera Bulgariei, marfa ajungând la destinație deja vămuită. 

Pentru început, sistemul este aplicat de Bulgaria, Estonia, Spania, Luxemburg, Letonia, Lituania, Polonia, România și Croația. Alte state membre și-au anunțat deja intenția de a se alătura spre finalul anului 2024. 

Ce avantaje aduce procedura pentru importatorii români?

În primul rând, un proces de vămuire la import mai rapid decât în prezent, atât timp cât marfa nu mai trebuie prezentată la biroul vamal de destinație din statul membru în care importatorul își are sediul. Se reduce astfel numărul de proceduri vamale utilizate: de exemplu, nu mai este necesar ca marfa să fie plasată sub regimul de tranzit unional (deci fără garantare, fără costuri adiționale cu procesarea tranzitelor, fără supraaglomerarea birourilor vamale de interior). Procedura poate fi utilizată și pentru regimurile vamale economice de perfecționare activă (procesare), antrepozit vamal (depozitare) și destinație finală (taxe vamale reduse). 

Cum poate fi aplicată procedura în România?

Operatorii economici autorizați interesați să utilizeze simplificarea trebuie să solicite autorităților vamale competente din statul membru UE în care sunt stabiliți (de ex., Autoritatea Vamală Română) să acorde o autorizație în conformitate cu articolul 179 din Codul Vamal. Apoi, în funcție de lanțul logistic de aprovizionare, să determine birourile vamale pe unde pătrund mărfurile și să-și instruiască personalul aferent, precum și pe comisionarii implicați în a utiliza procedura (de ex., operarea în sistem a declarației vamale). 

În faza a doua de implementare a procedurii, așteptată să intre în vigoare începând cu iunie 2025, sistemul va fi disponibil pentru utilizare și pentru procedura de vămuire simplificată prin înscrierea în evidențele declarantului său pentru importul de produse accizabile. 

În concluzie, procedura menționată se adaugă pe lista avantajelor de care pot beneficia cei aproximativ 300 de operatori economici certificați AEO din România, fiind una dintre cele mai semnificative simplificări oferite de legislația vamală până în prezent. Iată deci, un nou bun motiv pentru companiile românești să aplice din timp pentru certificarea AEO. Iar celor peste 300 de companii care dețin deja această certificare le recomandăm demararea pașilor pentru obținerea autorizației necesare de la autoritatea vamală română.

Analiză Freedom24: 5 acțiuni americane subevaluate pe care investitorii români ar trebui să le urmărească

0

Bursa din SUA oferă o oportunitate unică de investiție în acțiuni subevaluate care, în prezent, se tranzacționează sub valoarea lor reală. Aceste acțiuni au un potențial ridicat de creștere și pot genera randamente atractive. Analiștii de la Freedom24, platforma de tranzacționare care oferă acces la cele mai mari burse internaționale, recomandă investitorilor români 5 acțiuni promițătoare pentru diversificarea portofoliului.

1. Adobe Inc. (ADBE)

Adobe este unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții digitale la nivel global, cunoscut pentru produse emblematice precum Adobe Creative Cloud și Adobe Experience Cloud. 

Evaluare: Raportul dintre prețul actual și valoarea corectă a acțiunilor Adobe este de 0,80, ceea ce indică faptul că acestea se tranzacționează sub valoarea lor reală. Această subevaluare este rezultatul unei dinamici temporare a pieței, mai degrabă decât al unei scăderi a performanțelor companiei.

Perspective de creștere: Adobe are potențial de creștere pe termen lung, susținut de transformarea digitală globală și de cererea în creștere pentru soluții digitale de creație și marketing. Investițiile strategice ale companiei în inteligența artificială și tehnologiile cloud consolidează aceste perspective.

2. Comcast Corporation (CMCSA)

Comcast este un jucător important în domeniul internetului de mare viteză, televiziunii prin cablu și divertismentului, operând prin diviziile sale Comcast Cable și NBCUniversal. 

Evaluare: La momentul actual, acțiunile Comcast au un raport preț/valoare de 0,70, ceea ce sugerează un potențial semnificativ de creștere. Compania are fundamente solide, evidențiate printr-un randament ridicat al dividendelor și o poziție dominantă în industria serviciilor de internet. 

Perspective de creștere: În prezent, Comcast se concentrează pe extinderea segmentului de internet de mare viteză. Pe măsură ce compania depășește provocările operaționale și își adaptează strategia la tendințele din industrie, aceasta devine o oportunitate atractivă pentru investitori. 

3. Johnson & Johnson (JNJ)

Johnson & Johnson este un lider global în domeniul sănătății, cu un portofoliu diversificat care cuprinde produse farmaceutice, de sănătate și dispozitive medicale. În ciuda provocărilor juridice actuale, compania are o bază operațională solidă.

Evaluare: Acțiunile se tranzacționează la un raport preț/valoare de aproximativ 0,75, ceea ce indică o subevaluare în raport cu valoarea corectă. Nivelul actual al prețului acțiunilor oferă o oportunitate de investiție pe termen lung.

Perspective de creștere: Rezolvarea problemelor juridice ale J&J ar putea restabili încrederea investitorilor și ar putea determina creșterea prețului acțiunilor. Portofoliul vast de produse inovatoare al companiei împreună cu investițiile continue în tehnologia medicală susțin traiectoria sa de creștere.

4. Albemarle Corporation (ALB)

Albemarle este un jucător de top în industria chimică, recunoscut în special pentru producția de compuși de litiu, esențiali în fabricarea bateriilor pentru vehicule electrice.

Evaluare: În contextul actual, compania oferă o oportunitate de investiție atractivă, având un raport preț/valoare justă de doar 0,35, ceea ce semnalează o subevaluare semnificativă a acțiunilor sale.

Perspective de creștere: Strategiile de investiții ale Albemarle se concentrează în principal pe extinderea producției de litiu. Aceste planuri de extindere consolidează perspectivele companiei, care este bine poziționată să valorifice cererea în creștere pentru vehicule electrice și tranziția globală către surse de energie curate și sustenabile.

5. Compania Kraft Heinz (KHC)

Kraft Heinz este un jucător important în industria alimentară și a băuturilor, cunoscut pentru portofoliul său de mărci emblematice. 

Evaluare: Raportul preț/valoare justă de 0,68 al acțiunilor indică o subevaluare în raport cu potențialul companiei. 

Perspective de creștere: Kraft Heinz continuă să investească în inovarea produselor și în inițiative strategice pentru a răspunde nevoilor consumatorilor. Aceste eforturi, combinate cu portofoliul său puternic de mărci, au posibilitatea de a consolida semnificativ perspectivele de creștere pe termen lung ale companiei. 

Platforma de tranzacționare Freedom24 s-a dezvoltat rapid, ajungând la 300.000 de clienți în toată Europa. Tehnologia avansată și serviciile de înaltă calitate oferite de Freedom24 i-au adus premii recunoscute în industrie. În 2024, platforma a fost  desemnată „Best Multi-Product Broker” în Italia și „Best ETF Broker” în Portugalia de către comunitatea financiară globală Rankia Awards. De asemenea, pentru doi ani la rând, în 2022 și 2023, Freedom24 a primit cea mai importantă distincție profesională din Germania, Medalia de Aur Service Champion, acordată de Ziarul german Die Welt.

Furnizorii privați susțin plafonarea prețului la gaze și energie

0

Într-o întâlnire recentă a actorilor din piața de gaze și energie pentru discutarea (re)liberalizării pieței de gaze și energie, menținerea plafonării prețului după data de 1 aprilie 2025 a fost o opțiune. În același timp în spațiul public plafonarea se prezintă ca fiind soluția avantajoasă pentru consumatori. 

Vom prezenta modul în care plafonarea prețului nu a favorizat consumatorii inultimii 2 ani:

  1. Furnizorii au transferat costurile cliențiilor 

Analizând evoluția prețului energiei electrice pe piețele angro și modul în care unii furnizori au ales să procedeze ca urmare a prevederilor legale rezultate din Legea Plafonării, arată că aceștia nu au avut o problemă în a achiziționa energie mai scumpă de pe piețele pe termen scurt, deoarece toate costurile au fost transferate clienților. Cu alte cuvinte furnizorii nu mai au riscurile specifice dintr-un contract încheiat pe o piață liberă, în care erori de achiziție, respectiv achizițiile la prețurii mari sunt suportate de către aceștia și nu transferate clientului, așa cum se întâmplă acum.

Analizând evoluția prețului la energie electrică la un client și evoluțile de pe bursa OPCOM se poate observa cum furnizorul știind că legea îi permite să transfere toate costurile la client, a ales, începând cu luna iunie 2024 să achiziționeze energie de pe PZU și Intraday, chiar dacă prețurile aici erau duble față de prețurile de pe piața contractelor bilaterale.

Această construcție a determinat in ultimele luni, costuri mai mari pentru acest client cu 16%, dar și obligații ale statului de a plăti alti 7% din preț către furnizor drept compensare. Furnizorii nu au avut nici un risc și nici o cheltuailă.

În același timp furnizorii și au redus eforturile legate de identificarea de noi clienți și întocmirea contractelor, deoarece nu mai au nici un interes să și dezvolte portofoliul de clienți finali.

Sigur, au existat și există situații în care furnizorii au fost cei care au suportat costurile achiziției energiei electrice și statul a încălcatt legea, întârziind plata compensărilor. Dar, furnizorii privați își vor compensa aceste întârzieri prin acțiuni în instanță, în care sigur vor avea câștig de cauză și vor încasa penalizări, dobânzi etc. pentru aceste întârzieri la plată (așa cum s-a întâmplat și în anul 2012, când a existat de asemenea o plafonare a prețului la gaze), care le vom achita tot noi cetățenii.

  1. Marja comercială reglementată prin plafonarea prețului este în medie dublă față de perioada în care piața era liberă

În conformitate cu Legea Plafonării prețului, marja comercială pe care o încasează clienții a fost garantată și fixată la un nivel de  12 lei/MWh la gaze și de 73 lei/MWh la energie electrică., respectiv 5% din prețul mediu al gazelor naturale și 9% din prețul mediu al energiei electrice.  Aceste valori garantate sunt peste nivelul marjelor din perioada liberalizată și mai sunt și garantate.

  1. Prețurile gazelor naturale plătite de clienți mai mari decât prețurile medii de pe Bursa Română de Mărfuri

Prețurile medii ale gazelor tranzacționate pe Bursa Română de Mărfuri, la care am adăugat tarifele și taxele în vigoare au fost mai mici cu până la 25% față de prețurile plătite efectiv de clienții în primul semestru al anului 2024.  

Aceste situații arată că plafonarea prețului gazelor și energiei, nu mai aduce beneficii clienților, fiind în fapt un mod care avantajează alți actori din piață. În fapt astăzi plafonarea scoate mai mulși bani din buzunarul clienților.

Norofert anunță o emisiune de obligațiuni corporative de până la 15 milioane lei pentru susținerea investițiilor strategice

0

Norofert, principalul producător de inputuri organice pentru agricultură și furnizor de biotehnologie pentru agricultura din România, listat la Bursa de Valori București pe piața AeRO (simbol BVB: NRF), anunță aprobarea în Consiliul de Administrație a derulării unei oferte publice de vânzare de obligațiuni corporative, în valoare de până la 15 milioane lei. Decizia vine în contextul strategiei companiei de a atrage finanțare suplimentară pentru investiții în extinderea sistemului de irigații la ferma din Zimnicea și a activității în piețele externe din SUA și Brazilia, în care compania activează de anul acesta.

Vlad Popescu, Președintele Consiliului de Administrație, Norofert: „Ne propunem să diversificăm sursele de finanțare printr-o nouă emisiune de obligațiuni corporative, a doua inițiativă de acest tip. Această emisiune, aprobată în cadrul Adunării Generale a Acționarilor din aprilie 2024, are ca scop consolidarea poziției noastre atât pe piața din România, cât și pe plan internațional. Fondurile atrase vor fi utilizate pentru investiții strategice, printre care extinderea infrastructurii de irigații la ferma din Zimnicea și creșterea capacităților de producție destinate piețelor externe.”

Detaliile ofertei: 

  • Oferta va cuprinde până la 150.000 de obligațiuni nominative, dematerializate, negarantate și neconvertibile, cu o valoare nominală de 100 lei pe obligațiune;
  • Obligatarii vor beneficia de o rată a cuponului nominală anuală fixă de 10%, cu plăți semestriale, iar maturitatea acestor obligațiuni este stabilită la 5 ani;
  • Rambursarea anticipată este posibilă după primul an de la emisiune, oferind un preț de răscumpărare „clean” de 101% în cazul în care răscumpărarea are loc în al doilea an, respectiv 100,5% în al treilea an.

Oferta publică se va derula pe o perioadă de 10 zile lucrătoare, cu posibilitatea închiderii anticipate. Condiția de succes a ofertei este subscrierea unui număr minim de 50.000 de obligațiuni, ceea ce reprezintă echivalentul a 5 milioane lei. Oferta este intermediată de TradeVille S.A. 

Prima emisiune de obligaţiuni corporative (cu simbolul NRF25) a companiei a avut o valoare de 11,5 milioane lei, are scadența în 2025 și o rata anuală fixă a cuponului de 8,5%, platibilă semestrial.

Norofert a înregistrat în prima jumătate a anului o cifră de afaceri de 21,04 milioane lei, o creștere de 4,27% față de aceeași perioadă din 2023 și un profit net de 1,85 milioane lei, în scădere față de aceeași perioadă din 2023, dar peste nivelul bugetat pentru anul în curs. 

Retrospectiva sezonului agricol 2023-2024 Agra Asigurări: Despăgubiri de 65.000.000 de lei pentru evenimentele climatice din luna iunie

0

Sezonul agricol 2023-2024 a fost marcat de fenomenele meteorologice extreme, afectând puternic fermierii la nivel național. Agra Asigurări lansează retrospectiva daunelor pentru acest sezon conform portofoliului de 1.508.000 ha asigurate. Cu aproape 6000 de polițe active, asigurătorul a înregistrat avizări de daună la peste 50% dintre acestea. Cea mai mare despăgubire a fost în cuantum de 5.476.128 lei, acordată unui fermier din Ilfov afectat de grindină. 

Conform portofoliului Agra Asigurări, Constanța a fost unul dintre cele mai afectate județe. Cu aproape 600 de avizări, dintre care mai mult de jumătate au fost cauzate de seceta pedologică și îngheț. De asemenea, județul Olt a fost extrem de afectat, cu peste 320 de avizări, urmat de Dolj, cu 310 avizări de daună.

“Schimbările climatice nu mai sunt o surpriză, ci o realitate cu care învățăm să ne adaptăm rapid. În acest sezon, echipa națională de evaluatori de daune s-a confruntat cu temperaturi record, cu zile consecutive în care termometrele nu au coborât sub 30°C. Cu toate acestea, am mobilizat toate resursele necesare pentru a răspunde prompt fermierilor, a declarat Horia-Adrian Lupu – Director General Agra Asigurări.

Iunie 2024: Luna recordurilor

Luna iunie 2024 a fost deosebit de dificilă pentru agricultori, cu peste 1.200 de avizări de daună înregistrate în portofoliul Agra Asigurări, un număr record. În urma acestor evenimente, compania a plătit despăgubiri în valoare de 65.000.000 de lei către fermierii afectați.

Despăgubiri importante

Cea mai mare despăgubire, de 5.476.128 lei, a fost achitată către un fermier din județul Ilfov, ale cărui culturi de rapiță și grâu de toamnă au fost devastate de grindină. Următoarea cea mai mare despăgubire, de 2.850.000 lei, a fost acordată unui fermier din județul Dâmbovița, care s-a confruntat cu multiple riscuri, inclusiv secetă, furtună, grindină și incendiu. Pe locul al treilea se află un dosar de daună deschis în județul Călărași, unde grindina din iunie a cauzat daune severe asupra culturilor de toamnă și primăvară, cu o despăgubire totală de 2.800.168 lei.

„Cele mai frecvente riscuri avizate în acest sezon au fost grindina, furtunile și ploile torențiale, fiecare generând peste 1.000 de notificări de daună. Aceste fenomene au avut un impact devastator asupra culturilor, subliniind cât de mult perturbă încălzirea globală activitățile agricole. Nu mai putem vorbi de sezonalitatea fenomenelor meteorologice sau de un calendar agricol stabil valabil pentru întreaga țară. Eficiența în gestionarea riscurilor trebuie să devină o prioritate pentru fiecare fermier. Asigurările agricole oferă o plasă de siguranță, permițând continuarea afacerilor în fața impredictibilității climatice”, a completat Horia-Adrian Lupu.


Începând din 2016, Agra Asigurări este singurul asigurător specializat pe domeniul agricol din România. Compania oferă soluții complete pentru prevenirea și gestionarea riscurilor climatice, punând la dispoziția fermierilor produse adaptate nevoilor lor. Cu cea mai rapidă și modernă evaluare de daune din Europa, Agra Asigurari oferă ajutor prompt și eficient, reducând birocrația și asigurând continuitatea afacerilor agricole.

Campanie pentru descurajarea risipei alimentare acasă

0

Lidl România lansează o amplă campanie de conștientizare pentru descurajarea uneia dintre principalele cauze ale risipei alimentare: obiceiul de a cumpăra un produs chiar și atunci când deja îl avem. Punctul de plecare se regăsește în date Eurostat din 2022, care arată că „54% din deșeurile alimentare din Uniunea Europeană provin din gospodării, echivalentul a 72 de kilograme per locuitor, iar o mare parte dintre acestea sunt generate de consumul necorespunzător și de obiceiuri de cumpărare neoptimizate”. În acest sens, Lidl subliniază: „Eforturile de combatere a risipei alimentare sunt completate și de cea mai recentă investiție a Lidl România, o donație de aproape 1,5 milioane de lei către Rețeaua Băncilor pentru Alimente pentru construirea unui nou centru logistic.

Mesajul principal al campaniei subliniază faptul că planificarea cumpărăturilor plecând de la alimentele  pe care deja le ai acasă este un prim pas simplu, dar esențial, pentru a contribui la reducerea risipei alimentare. Pentru a ajunge la un public cât mai larg, mesajele vor fi derulate pe toate canalele media, la nivel național, de la TV, radio, online, până la panouri publicitare în marile orașe din țară.

Această inițiativă completează și alte acțiuni pe care Lidl România deja le desfășoară pe acest subiect. Pe canalele de comunicare ale retailerului se desfășoară de câțiva ani o comunicare constantă pe această temă, în secțiunea Stop risipă consumatorii găsesc trucuri și sfaturi utile. În plus, compania a promovat pe canalele sale de comunicare și seria de conținut Rețeta Responsabilă care încurajează românii să folosească alimentele disponibile deja acasă, prin propuneri de rețete creative și delicioase. Seria urmărește să transforme risipa alimentară într-o oportunitate de a valorifica fiecare produs din bucătărie.

Măsuri și soluții pentru a reduce risipa alimentară din propriile operațiuni

Inițiativele demarate pe acest subiect, dedicate consumatorilor, vin în completarea eforturilor Lidl România, care și-a luat angajamentul de a reduce risipa alimentară din propriile operațiuni. De aproape 10 ani, retailerul implementează măsuri pentru a minimiza risipa, de la optimizarea permanentă a stocurilor de produse, la programe de vânzare accelerată prin reducere a prețurilor pentru produsele  care se apropie de ieșirea din  termenul de valabilitate. 

În plus, Lidl România contribuie cu donații de alimente și financiare către Rețeaua Băncilor pentru Alimente din România, încă din 2016. În calitate de partener fondator, retailer-ul și-a asumat să susțină financiar costurile pentru începerea activității în fiecare Bancă Regională înființată și o parte din costurile de funcționare, dar și să contribuie la dezvoltarea infrastructurii pentru o asemenea rețea. Până acum, retailerul a investit peste 15,6 milioane de lei în dezvoltarea rețelei de Bănci pentru Alimente din România și a donat peste 3.000 de tone de produse alimentare și non-alimentare. Cea mai recentă investiție a retailerului a fost sprijinerea ONG-ului cu suma de aproape 1,5 milioane de lei, pentru inaugurarea noului Hub logistic în București, care va facilita colectarea și distribuția eficientă a alimentelor către persoanele vulnerabile din regiune”.

Pentru mai multe informații, vă rugăm să vizitați: www.lidl.ro; www.corporate.lidl.ro; www.surprize.lidl.ro; Facebook Lidl Romania; Instagram @LidlRomania; Youtube Lidl Romania; LinkedIn@LidlRomania; Twitter Lidl Romania

Manifest pentru protejarea patrimoniului cultural din România

0

În contextul Summitului European al Patrimoniului Cultural, organizat de rețeaua Europa Nostra la București (6-8 octombrie 2024), cu sprijinul Uniunii Europene, al Ministerului Culturii și al Primăriei Municipiului București și sub patronajul Președintelui României, numeroase organizații neguvernamentale și profesionale, precum și profesioniști au semnat Manifestul pentru protejarea patrimoniului cultural din România, „care cere autorităților centrale și locale din România cinci măsuri urgente pentru îmbunătățirea cadrului legal și pentru valorificarea patrimoniului cultural”. Inițiatorii subliniază că „demersul este o premieră pentru România”:

Manifestul este un prim pas în construcția unei platforme de colaborare între organizațiile societății civile, asociațiile profesionale și experți,  deschisă să lucreze cu autoritățile pentru a obține o schimbare radicală în politicile publice pentru patrimoniu. Procesul consultativ va continua, pentru a crea un pachet complet de măsuri și activități care să fie puse în practică. Lista de semnături este deschisă și cei interesați se pot alătura în continuare inițiativei.

Măsurile propuse se referă la cele mai importante probleme cu care se confruntă în acest moment patrimoniul cultural din România:

  1. Adoptarea și aplicarea standardelor europene de calitate în practica patrimoniului cultural, în toate inițiativele și programele publice și private.
  2. Includerea studiilor de impact asupra mediului și patrimoniului cultural în evaluarea oportunității de demolare a clădirilor existente.
  3. Activarea unui Grup de lucru interdisciplinar și internațional pentru revizuirea și actualizarea normativelor de proiectare în scopul protecției seismice și a îmbunătățirii eficienței energetice pentru clădiri de patrimoniu.
  4. Realizarea unui proiect pilot de dezvoltare urbană sustenabilă prin conservarea și valorificarea patrimoniului (industrial, balnear etc.) ca exemplu de bune practici cu impact național.
  5. Implementarea unui proiect pilot centrat pe o școală de meserii pentru patrimoniu, în cooperare internațională.

Premisele care justifică aceste „măsuri urgente”, arată Manifestul, sunt faptul că „patrimoniul face parte în mod firesc din viața zilnică a cetățenilor”, „definește identitatea culturală și memoria colectivă a comunităților”, este „o resursă economică valoroasă” și o sursă de locuri de muncă; este „un factor de dezvoltare urbană sustenabilă”, în contextul crizei climatice; și „un factor fundamental pentru cultură și educație”

Măsurile vor fi promovate de semnatari în relația cu autoritățile centrale și locale din România, precum și la nivel european, prin intermediul Europa Nostra. Este prima oară când organizațiile implicate în protejarea patrimoniului cultural se unesc în jurul unei agende comune de măsuri și politici publice. Inițiativa a avut loc în contextul unei mese rotunde, pe 5 octombrie, în marja Summitului European al Patrimoniului Cultural, organizat de Europa Nostra, la București, între 6-8 octombrie 2024.

Semnatarii Manifestului până la trimiterea comunicatului:

Asociația 37; Asociația ACTUM; Asociația ARA – Arhitectură. Restaurare. Arheologie; Asociația Roșia Montană în Patrimoniul Mondial UNESCO; Asociația Art Conservation Support; Asociația ARTA în dialog/UrbanEye Film Festival; Asociația Artis Peritia; Asociația Atelierul de Patrimoniu; Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană București (ADIZMB); Asociația Biserici Înlemnite; Asociația CasApold; Asociația culturală Aici a Stat; Asociația De-a arhitectura; Asociația Front la Dunăre; Asociația Gaspar, Baltasar & Melchior/Școala de la Piscu; Asociația GEYC; Asociația Human Made Art/Cronicari Digitali; Asociația Ideilagram; Asociația Inima Olteniei; Asociația Ivan Patzaichin Mila 23; Asociația Laborator Zero Pozitiv; Asociația Maria; Asociația Monumentum/Ambulanța pentru Monumente; Asociația Petrus Italus Trust/Alianța pentru patrimoniul bistrițean; Asociația Pro Noviodunum; Asociația Profesională a Urbaniștilor din România (APUR); Asociația Re:Rise; Asociația Studio Zona; Asociația pentru tranziție urbană (ATU); Asociația Tri; Asociația Unda Verde; Asociația Youth Vision for Society; Baza. Deschidem orașul; Comitetul Național Român ICOMOS; DoCoMoMo România; Fundația Biserici Fortificate; Fundația Mihai Eminescu Trust; Fundația Pro Patrimonio; Grupul Civic Piața Veche Craiova; Grupul de inițiativă Rafinăria la prezent; Ileana Burnichioiu; Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică INOE 2000; Kraft Campus; Librăriile Cărturești; MKBT: Make Better; Nod Makerspace; Ordinul Arhitecților din România; Raluca Chițimia; Simona Loredana Bogdan; Ștefan Alexandru Ghiță; Timișoara verde-albastră; Universitatea Națională de Arte București; Zero Positive Architecture SRL; 112 Patrimoniu – Grup de Lucru Patrimoniu în cadrul OAR București; ArhipeisajStudio.srl; Muzeul Astra Sibiu; Asociația Culturală „Patrimoniu pentru Viitor”; Rencontres du Patrimoine Europe-Roumanie; Studiogovora; Asociația pentru Arheologie Industrială – AIR; Asociația Salvați Conacul Zarifopol.

Green deal în bucătărie

0

Deciziile luate la nivel mondial pentru atingerea obiectivului de neutralitate climatică vor revoluționa sectorul energetic și vor schimba lumea, construind un viitor sustenabil pentru generațiile viitoare. Ținta de atingere a nivelului net zero al emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050 este un obiectiv ambițios însă nu imposibil de atins. Responsabilitatea în ceea ce privește energia viitorului este a tuturor și fiecare dintre noi poate fi parte din soluție prin deciziile pe care le luăm. De aceea este foarte important să educăm și să creștem gradul de conștientizare în ceea ce privește necesitatea îmbrățișării noilor tehnologii și a surselor de energie regenerabilă.

Asociația Energia Inteligentă a organizat miercuri, 2 octombrie 2024, la Târgu Jiu, cea de-a treia ediție a evenimentului Gătit în Cuptorul Solar, unde elevi ai liceelor din Gorj s-au întrecut în realizarea celor mai bune cuptoare care să permită gătirea alimentelor folosind energia solară. Acestea au fost prezentate, testate și premiate în cadrul evenimentului menționat. Valoarea totala a premiilor acordate a fost de 3200 euro, premiul I fiind în cuantum de 1000 euro. Din juriu au făcut parte Chef Cezar Munteanu, Ambasador al reducerii risipei alimentare în România, Dumitru Chisăliță, Președintele Asociației Energia Inteligentă și Gabriela Alexandrescu, Șef Departament Marketing & Platforme Digitale, OMV Petrom, partener al acestui eveniment, care au susținut și un workshop pe tema alimentației sănătoase și reducerii risipei alimentare, de energie și apă.

Concursul a fost câștigat de echipa Colegiul Tehnic „General Gheorghe Magheru”, coordonată de domnul profesor Marius Buzera, care a prezentat un cuptor solar realizat preponderent din materiale reciclate, care, deși a părut simplu realizat la prima vedere, a avut în spate o instalație complexă de control a temperaturii, pentru care elevii au lucrat timp de mai bine de o săptămână, după o schiță realizată de ei.

Totodată a avut loc o demonstrație de gătit în cuptoare care folosesc ca unică sursă de energie energia solară, pentru a arăta că energia regenerabilă poate fi prezentă în toate aspectele din viața de zi cu zi. Au fost prezenți alături de noi voluntari de la Asociația Edu Lifelong și voluntari ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență Gorj, care au arătat preocupările lor față de mediu.

Dumitru Chisăliță, Președinte Asociația Energia Inteligentă: „Gătit în Cuptorul Solar este o inițiativă a Asociației Energia Inteligentă prin care intenționăm să aducem în atenția publicului problema epuizării resurselor clasice de energie și necesitatea de a găsi soluții la problemele acoperirii necesarului viitor de energie în viitor. De exemplu, o soluție pentru ceea ce înseamnă pregătirea hranei este utilizarea cuptoarelor solare, o tehnologie care deși aparent nouă este folosită de foarte multă vreme peste tot în lume. Să nu uităm că, în urmă cu zeci, sute, chiar mii de ani, mâncarea era gătită, în unele cazuri folosind energie solară. Cuptoarele solare folosesc principiul captării energiei solare în interiorul unui tub termic, care transfera energia solară în căldură și o amplifică. În interiorul cuptorului ajungem la temperaturi de 120-150 grade Celsius, astfel încât se poate realiza orice tip de mâncare. Este nevoie doar de soare și suficient timp pentru ca mâncarea să fie pregătită. Ne dorim sa scoatem în evidență faptul ca ne aflăm în momentul în care trebuie sa accesăm tehnologii noi, să ne pregătim pentru schimbare și să realizăm că mediul înconjurător ne oferă suficient de multe resurse, pe care noi trebuie doar să le folosim. Provocarea ediției a III-a a Proiectului Gătit în Cuptorul Solar este problema stocării energie pentru a permite funcționarea cuptorului și atunci când soarele nu este pe cer.”

Gabriela Alexandrescu, Șef Departament Marketing & Platforme Digitale, OMV Petrom: “Prin susținerea proiectului Cuptorul Solar ne propunem să inspirăm tinerii să descopere importanța energiei regenerabile și să înțeleagă cum pot contribui la un viitor sustenabil. Educația practică, precum realizarea de cuptoare solare, îi ajută să învețe nu doar despre noile tehnologii, ci și despre responsabilitatea pe care o avem cu toții față de mediu și resursele noastre energetice.” 

Prin proiectul „Gătit în cuptorul solar”, primul de acest gen din România, Asociația Energia Inteligentă vrea să tragă un semnal de alarmă asupra caracterului limitat la resurselor energetice clasice și asupra nevoii crescânde de a arăta mai multă deschidere față de sursele sustenabile de energie. Ne-am propus sa facem acest lucru într-o manieră originală, arătând cum un lucru firesc, precum razele soarelui, pot fi transformate în ceva extrem de util – sursa directă de energie pentru prepararea hranei. Cea mai mare provocare este schimbarea comportamentelor, iar acest lucru poate fi făcut cu oameni și prin oameni, de aceea este important să venim permanent cu informații relevante, într-o manieră inedită care sa aibă un puternic impact asupra tuturor.

„Gătit în Cuptorul Solar Târgu Jiu” se afl cea de-a treia ediție a proiectului, după precedentele care au fost desfășurate în anul 2022 la Mediaș și Eforie Nord și a fost posibil datorită sprijinului primit din partea companiei OMV Petrom.

Noi, membrii Asociației Energia Inteligentă credem cu tărie că educația continuă trebuie sa facă parte din viața fiecăruia dintre noi, iar adevărata evoluție are loc atunci când suntem corect informați și ancorați la realitățile mediului și timpului în care trăim. În plus, pe lângă cunoștințele legate de energie regenerabilă și protecție a mediului, proiectul „Gătit în cuptorul solar” poate deschide interesul tinerilor către noi domenii – tehnologie, prin realizarea cuptoarelor solare sau arta culinară, prin pregătirea unor preparate folosind cuptoarele realizate și îi pregătește pentru viitor prin elementele de inventivitate, creativitate, atenție, cercetare și competitivitate pe care le aduce proiectul nostru.

Colliers: Prețul locuințelor ar putea crește mai rapid decât salariile  

0

Scăderea autorizațiilor pentru proiecte rezidențiale și, implicit, a ofertei, alături de cererea în creștere, așteptările de relaxare a condițiilor monetare pe fondul scăderii inflației și majorările salariale suplimentare, creează premise pentru creșterea presiunilor asupra prețurilor locuințelor pe termen mediu.

Consultanții Colliers estimează că, dacă tendințele actuale continuă, prețurile proprietăților rezidențiale ar putea crește din nou cu două cifre, depășind avansul mediu al salariilor. Intențiile de achiziție rămân puternice în ciuda ofertei limitate, a prețurilor în creștere și a dobânzilor încă ridicate. În raport cu veniturile, cumpărătorii traversează una dintre cele mai favorabile perioade istorice pentru achiziționarea unei locuințe în România.

„Prima jumătate a anului s-a dovedit interesantă din punctul de vedere al cererii, cu toate marile orașe înregistrând vânzări rezidențiale semnificativ mai mari decât în 2023, iar Bucureștiul raportând o creștere de aproximativ 22%. Tranzacțiile cu locuințe individuale au depășit considerabil nivelurile pre-pandemice. În acest context, seria de date recent actualizată de Eurostat privind încrederea consumatorilor arată că intenția de a achiziționa sau construi o locuință în următoarele 12 luni a fost aproape de niveluri record în primul trimestru al lui 2024. Deși indicele a scăzut ușor, acesta se menține mult peste media istorică, sugerând un interes de cumpărare peste medie. Mai mulți factori economici favorizează condițiile pentru cumpărători, de la accelerarea creșterii salariale – care a depășit din nou inflația – la reducerea ratelor dobânzilor de către banca centrală, cu două decizii luate deja și alte acțiuni  posibile în viitor, pe măsură ce inflația continuă să scadă”, explică  Gabriel Blăniță, Associate Director Valuation & Advisory Services la Colliers România.

În prezent, prețurile locuințelor cresc într-un ritm de o singură cifră, aproape de pragul superior, însă ușor sub creșterea medie a salariilor, care a fost de aproximativ 13% anual, conform celor mai recente date citate de Colliers. Acest lucru indică o ușoară îmbunătățire a accesibilității. În același timp, consultanții Colliers observă o scădere generală a autorizațiilor pentru proiecte rezidențiale, atât în București, cât și în alte regiuni ale țării. Această diminuare se explică prin diverse probleme administrative, în special în București, dar și din cauza unei prudențe sporite din partea unor dezvoltatori.

Datele finale pentru 2023 confirmă o ușoară scădere a livrărilor totale de locuințe față de 2022, cu aproximativ 71.000 de unități livrate comparativ cu 73.000 în anul precedent. Cu toate acestea, 2022 a marcat un record absolut, astfel încât rezultatele din 2023 rămân destul de solide. În plus, consultanții Colliers subliniază un detaliu interesant: livrările în zonele urbane au crescut în comparație cu 2022, stabilind un nou record, în timp ce scăderea generală s-a datorat în principal reducerii construcțiilor rezidențiale finalizate din zonele rurale.

Datele disponibile pentru 2024 indică o scădere semnificativă, de aproximativ 20% față de anul precedent, cu circa 26.000 de locuințe finalizate în prima jumătate a anului, față de cca. 32.000 locuințe în prima jumătate a anului anterior. Această tendință reflectă o diminuare a activității în construcții în ultimele 12 luni, pe fondul unei prudențe sporite din partea dezvoltatorilor, care se confruntă cu temeri privind o încetinire economică și ratele încă ridicate ale dobânzilor. De asemenea, dificultățile în obținerea autorizațiilor în anumite zone ale țării, în special în București, au contribuit la această scădere. Cu toate acestea, consultanții Colliers consideră că activitatea generală pe piața imobiliară rămâne rezonabilă, iar 2024 are șanse să fie un an decent.

Totuși, evoluția generală a economiei ridică anumite semne de întrebare cu privire la perspectivele pe termen scurt ale pieței imobiliare. Prognozele economice pentru 2024 au fost semnificativ revizuite în scădere, iar creșterea economică a României în prima jumătate a anului a fost sub 1%, contrar așteptărilor inițiale. Această situație este influențată atât de încetinirea consumului privat, cât și de evoluția negativă a partenerilor comerciali ai României, în special din zona euro. În plus, creșterea importurilor a tras economia în jos, iar scăderea cererii globale afectează sectoare esențiale, precum IT-ul și producția industrială.

„În perspectivă, ceea ce am afirmat la începutul anului rămâne în mare parte valabil, deoarece condițiile pentru creștere pe termen lung sunt încă prezente. Orașele din România se confruntă cu o supraaglomerare semnificativă în comparație cu cele din regiune și Europa de Vest, iar migrația din zonele rurale și orașele mici către marile metropole continuă. Totodată, ciclul de relaxare monetară al băncii centrale ar trebui să sprijine ipotecile pe termen lung, cu efecte mai vizibile începând din 2025. Piața muncii, solidă, susține creșterea salariilor. În plus, datorită migrației, populația României a început să crească ușor în ultimii ani, inversând o tendință de lungă durată. Pe termen mediu, este posibil să asistăm la o diminuare a accesibilității locuințelor în raport cu salariile, însă scăderea costurilor ipotecare ar putea oferi un anumit respiro cumpărătorilor”, punctează  Gabriel Blăniță, explicând că piața rezidențială a surprins prin reziliența sa.

Creșterea economică scăzută, prognozată pentru 2024, ar putea afecta însă și încrederea consumatorilor, ceea ce ar reduce intenția de cumpărare.

„Deși piața imobiliară a arătat o reziliență surprinzătoare în prima parte a anului 2024, există numeroase riscuri economice care ar putea afecta negativ creșterea prețurilor și accesibilitatea locuințelor. Încetinirea creșterii economice, scăderea cererii externe, volatilitatea piețelor globale și măsurile fiscale necesare pentru reducerea deficitului bugetar ar putea influența piața imobiliară locală mai mult decât se anticipa inițial, sugerând prudență și o atenție sporită pentru cei care iau în considerare investițiile pe termen lung„, conchide Gabriel Blăniță, Associate Director Valuation & Advisory Services la Colliers România.

Piețele cripto se redresează pe baza știrilor privind măsurile de stimulare a economiei din China și a ultimului miting al lui Trump

0

Piețele cripto au înregistrat un declin abrupt la începutul săptămânii trecute, capitalizarea totală a pieței scăzând cu până la 10%, în timp ce tensiunile tot mai mari din Orientul Mijlociu au influențat activele de risc. Bitcoin, în special, a scăzut sub 60.000 de dolari, anulând aproape toate câștigurile din ultimele două săptămâni.

Piețele și-au revenit într-o oarecare măsură în cursul weekendului, bitcoin ajungând din nou la 64.000 de dolari, după un raport mai bun decât prognozele privind salariile neagricole vinerea trecută, și după apariția lui Donald Trump, căruia i s-a alăturat Elon Musk la ultimul său miting din Butler, Pennsylvania. Apariția lui Musk a energizat campania lui Trump și, la rândul său, potrivit Polymarket, candidatul republican are acum un mic avans în cursa alegerilor prezidențiale din noiembrie.

Săptămâna aceasta, atenția se îndreaptă spre datele privind inflația din SUA, care, în funcție de rezultat, ar putea oferi o creștere pe termen scurt a piețelor cripto.

ÎN ACEASTĂ SĂPTĂMÂNĂ

Date privind inflația în SUA

Cele mai recente date privind inflația din SUA referitoare la indicele prețurilor de consum și indicele prețurilor de producție sunt publicate joi și, respectiv, vineri în această săptămână.

The latest US Consumer Price Index and Producer Price Index inflation data is being released on Thursday and Friday this week respectively.

Cifrele privind inflația, conforme sau inferioare previziunilor, ar putea crește probabilitatea unor reduceri mai mari ale ratei dobânzii la fondurile federale în cadrul viitoarelor reuniuni din noiembrie și decembrie ale Comitetului Federal pentru Piețele Deschise.



Bitcoin Amsterdam


Urmând reuniunii Bitcoin 2024 în iulie, Bitcoin Amsterdam va avea loc pe 9 și 10 octombrie în această săptămână, unde am putea vedea unele dezvăluiri majore sau anunțuri.

Printre speakerii notabili se numără promotorul Bitcoin Jack Mallers (fondator și CEO alStrike), Elizabeth Stark (CEO și fondator al Lightning Labs) și Adam Back (co-fondator și CEO al Blockstream).

ȘTIRI CARE NE-AU ATRAS ATENȚIA 

Bitwise depune cereri pentru ETF XRP

Bitwise Asset Management a anunțat săptămâna trecută că a depus un formular inițial de înregistrare S-1 la US Securities and Exchange Commission pentru un fond XRP tranzacționat la bursă.

Depunerea vine în urma lansării de către Bitwise a unui ETF bitcoin și ethereum de tip spot la începutul acestui an.

Pe lângă aprobarea formularului S-1, SEC va trebui să aprobe și o depunere 19b-4 pentru ca potențialul ETF XRP să poată fi lansat.

Cu o capitalizare de piață actuală de aproximativ 30 de miliarde de dolari, XRP este printre cele mai mari criptoactive din lume, precum și unul dintre cele mai vechi.

Grayscale lansează fondul de investiții în cripto Aave

Grayscale a anunțat săptămâna trecută lansarea Grayscale Aave Trust, un nou fond de investiții cripto cu un singur activ care oferă investitorilor posibilitatea de expunere la AAVE.

AAVE este tokenul de guvernanță pentru protocolul descentralizat de creditare și împrumut Aave și se află în prezent pe locul 38 în ceea ce privește capitalizarea totală a pieței.

În acest moment, noul Grayscale Aave Trust este disponibil numai prin plasament privat pentru investitorii acreditați.

Potrivit site-ului Grayscale, noul trust are în prezent în administrare puțin sub 155.000 de dolari în active AUM.



Un documentar HBO își propune să dezvăluie adevărata identitate a creatorului Bitcoin Satoshi Nakamoto

Un viitor documentar HBO intitulat Money Electric: The Bitcoin Mystery urmărește să dezvăluie adevărata identitate a lui Satoshi Nakamoto, pseudonimul creatorului Bitcoin.

Pariorii de pe Polymarket mizeaza pe Len Sassaman ca fiind persoana pe care documentarul o numește Satoshi Nakamoto.

Sassaman, care s-a sinucis în iulie 2011 după o luptă cu depresia, este unul dintre numele considerate a fi Satoshi, din cauza lungii sale istorii de lucrări academice publicate cu privire la criptoactive, care au arătat adesea angajamentul său ideologic puternic față de confidențialitate și descentralizare.

La 23 aprilie 2011, cu două luni înainte de moartea lui Sassaman, Satoshi Nakamoto a trimis un ultim e-mail comunității bitcoin, ceea ce sugerează, de asemenea, că el ar fi putut fi creatorul rețelei.

Top acțiuni deținute de utilizatorii eToro în T3: investitorii individuali susțin acțiunile europene și cumpără acțiunile CrowdStrike și Intel 

0

Investitorii individuali au achiziționat acțiuni europene în acest trimestru, cumpărând în același timp și acțiuni la preț scăzut ale CrowdStrike și Intel, potrivit celor mai recente date trimestriale privind acțiunile de pe platforma de tranzacționare și investiții eToro.  


eToro a analizat care companii au înregistrat cea mai mare schimbare proporțională a deținătorilor, de la trimestru la trimestru, la nivel global (tabelul 1), analizând totodată cele mai deținute 10 acțiuni de pe platformă (tabelul 2), precum și cele mai deținute acțiuni de către utilizatorii români ai eToro (tabelul 3)

Acțiunile europene domină lista celor mai mari creșteri din trimestrul al treilea la nivel mondial. Pe primul loc se află Eni, care a înregistrat o creștere de 80% a deținătorilor. Investitorii au manifestat un interes sporit și pentru alte companii europene din domeniul energetic  precum TotalEnergies (+48%) și Enel (+36%), pe lângă bănci precum Santander (+38%), BNP Paribas (+37%) și Intesa Sanpaolo (+20%). Compania aerospațială și de apărare italiană Leonardo a înregistrat, de asemenea, un salt semnificativ în rândul deținătorilor (+41%).

CrowdStrike a fost acțiunea cu a doua cea mai mare creștere din T3, cu un salt de 64% al deținătorilor pe eToro, comparativ cu sfârșitul trimestrului al doilea. Investitorii au profitat de ocazie pentru a cumpăra scăderea, deoarece prețul acțiunilor companiei de securitate cibernetică s-a depreciat cu peste 40% în luna iulie, după ce o actualizare defectuoasă a software-ului Falcon a provocat o întrerupere în masă a funcționării calculatoarelor, fapt ce a afectat companiile și guvernele din întreaga lume.

Intel,  în ciuda faptului că este unul dintre cei mai mari producători de cipuri din lume și a avut până acum dificultăți în a beneficia de boom-ul inteligenței artificiale, a înregistrat, de asemenea, o creștere de 20% a deținătorilor în trimestrul al treilea. Acțiunile Intel au scăzut cu 53% de la începutul anului până în prezent, după o cădere abruptă în august din cauza unui raport dezamăgitor privind câștigurile, care a inclus suspendarea dividendelor și planuri de concediere în masă.

Sam North,eToro

Comentând datele, analistul eToro Sam North a declarat:O tendință clară pe care am observat-o la nivel global de la începutul anului este creșterea popularității acțiunilor europene. După ce BCE a redus ratele dobânzilor în iunie și după ce unii din cei «șapte magnifici» au publicat rapoarte mediocre privind câștigurile pe parcursul verii, atenția investitorilor s-a îndreptat de la acțiunile americane către omologii lor europeni mai ieftini și mai sensibili la ratele dobânzilor.

Investitorii individuali au ieșit, de asemenea, la vânătoare de chilipiruri în ultimul trimestru, achiziționând acțiuni ale căror prețuri au suferit o lovitură puternică. Faptul că mulți investitori sunt capabili să treacă peste problema CrowdStrike și performanțele slabe ale Intel reafirmă încrederea lor în aceste companii, care dețin încă procente semnificative din piețele de securitate cibernetică și de semiconductori și care pot profita de cererea în creștere de hardware IT și, respectiv, AI pentru companii.”

Compania de semiconductori AMD a intrat în topul celor mai deținute 10 acțiuni de pe platformă în acest trimestru, înlocuind PayPal pe locul 10. Microsoft și Alphabet au urcat, de asemenea, în clasament, ocupând acum locurile 5 și, respectiv, 7.

La celălalt capăt al spectrului, compania germană de turism TUI a înregistrat cea mai mare scădere a deținerilor în trimestrul al treilea (-96%), deoarece investitorii și-au marcat  câștigurile după sezonul de vârf al călătoriilor de vară. Printre alte scăderi în rândul utilizatorilor eToro se numără rețeaua de socializare Reddit (21%), al cărei preț al acțiunilor a scăzut ușor în acest trimestru, și Grail (21%), un startup pentru depistarea cancerului, pe fondul unui lung proces antitrust cu privire la achiziție între compania sa mamă Illumina și Comisia Europeană.

Sam North adaugă: „Cele mai mari scăderi din acest trimestru au fost mixte. Pe de o parte, unii investitori și-au marcat profiturile din acțiunile TUI, ale căror preț a înregistrat unele vârfuri în timpul unei veri robuste, ceea ce a condus apoi la o scădere a numărului de deținători. Pe de altă parte, companii precum Reddit și Grail, ambele confruntându-se cu provocări de reglementare și de piață, au înregistrat o scădere mai mică, dar semnificativă. Atât cele mai mari creșteri, cât și cele mai mari scăderi evidențiază rapiditatea cu care investitorii de individuali reacționează atât la schimbările macroeconomice, cât și la știrile specifice sectorului.

„A fi reactiv la schimbările de pe piață este o abilitate valoroasă pentru orice investitor. Piețele sunt dinamice, iar capacitatea de a evalua rapid și de a se adapta la noile evoluții – fie că este vorba de geopolitică, acțiuni corporative sau date economice – poate oferi un avantaj semnificativ în navigarea volatilității și valorificarea oportunităților.”

Tabelul 1: Arată care sunt acțiunile care au înregistrat cea mai mare creștere și scădere proporțională a numărului de deținători pe platforma eToro de la un trimestru la altul la nivel global

Acțiunile cu cele mai mari creșteri ale deținerilor de către utilizatorii eToro la nivel global Acțiunile cu cele mai mari scăderi ale deținerilor de către utilizatorii eToro la nivel global
PozițieCompanieCreștere a nr. de deținători între T2-T3 CompanieScădere a nr. de deținători între T2-T3
1Eni Energy Company80%TUI AG96%
2Crowdstrike Holdings64%Grail Inc21%
3TotalEnergies SE48%Reddit Inc21%
4Leonardo SpA47%Cavendish Hydrogen ASA17%
5Celsius Holdings Inc.46%Sunnova Energy International Inc17%
6Trump Media & Technology Group42%ServiceNow Inc17%
7Banco Santander SA38%Gilead Sciences Inc17%
8BNP Paribas SA37%Svitzer A/S16%
9Enel Power Company36%Medical Properties Trust Inc16%
10Lululemon Athletica Inc33%Canoo Inc.15%

Tabelul 2: Top cele mai deținute acțiuni de către utilizatorii eToro la nivel global și poziția lor în ultimul trimestru

CompaniePoziție la sfârșitul T3Poziție la sfârșitul T2
Tesla11
NVIDIA22
Amazon33
Apple44
Microsoft56
Nio65
Alphabet78
Meta87
Alibaba99
AMD1011

Tabelul 3: Top cele mai deținute acțiuni de către utilizatorii eToro din România și poziția lor în ultimul trimestru

CompaniePoziție la sfârșitul T3Poziție la sfârșitul T2
Tesla Motors, Inc.11
Nio Inc.-ADR22
NVIDIA Corporation35
Apple44
UiPath Inc.53
Microsoft66
Amazon.com Inc77
Alphabet88
Meta Platforms Inc99
Alibaba-ADR1010

34% dintre angajați amână în mod constant mesele, vizitele medicale, evenimentele de familie sau odihna din cauza muncii

0

 32% dintre angajații din România declară că nu au discutat niciodată despre sănătatea mintală și emoțională la locul de muncă

Aproximativ 34% dintre angajații din România amână constant mesele, vizitele medicale, evenimentele de familie sau odihnă din cauza muncii, iar 32% dintre angajați nu au discutat niciodată despre sănătatea mintală în echipele lor, potrivit raportului „Ce ROST are sănătatea mintală la locul de muncă în România?”, lansat de Școala de HR și Airost.ro, cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății Mintale (10 octombrie). 

Persoanele care declară că au ales meseria din necesitate tind să raporteze mai frecvent niveluri ridicate de stres comparativ cu cei care își trăiesc munca ca pe o vocație. În plus, cei care se simt susținuți în organizațiile lor simt o satisfacție profesională și personală mai mare, contribuind la o cultură organizațională pozitivă.

De asemenea, cercetarea arată că 41% dintre cei care evită să discute despre sănătatea psiho-emoțională la locul de muncă se simt frecvent copleșiți, în timp ce alți 44% declară că au abordat rareori subiectul sănătății mintale. 

47% dintre angajați au des simptome de anxietate legate de muncă

Totodată, 47% dintre angajați afirmă că au des simptome de anxietate legate de muncă, 33% experimentează frecvent simptome fizice ale stresului, precum dureri de cap sau probleme digestive, iar 70% dintre respondenți nu beneficiază de consiliere psihologică, invocând lipsa resurselor financiare sau lipsa de disponibilitate emoțională. 

„Aceste rezultate indică o presiune semnificativă pusă asupra angajaților, în special asupra celor care încearcă să își mențină performanța în contexte profesionale  care nu oferă sprijin psiho-emoțional. Astfel, deși sănătatea mintală devine tot mai fragilă pentru milioane de angajați din întreaga lume, angajații din România continuă să se confrunte cu dificultăți majore în a adresa acest subiect la serviciu. În ciuda unei creșteri de conștientizare la nivel global, sănătatea mintală rămâne un subiect sensibil în România și, în multe organizații, este trecut sub tăcere. Studiul nostru este un apel la acțiune pentru organizațiile și angajații din România. Sănătatea mintală nu este doar un beneficiu opțional, ci o prioritate organizațională critică pentru sustenabilitatea și succesul pe termen lung. Dacă vrem angajați implicați și o comunitate profesională sănătoasă, trebuie să spargem barierele tăcerii și să normalizăm discuțiile despre sănătatea emoțională la toate nivelurile companiei,” a declarat Andra Pintican, fondatoarea Școlii de HR și Airost.ro.

Ce pot face organizațiile?

Pentru a sprijini sănătatea mintală a angajaților, fondatoarea Școlii de HR și Airost.ro recomandă organizațiilor: 

  • Să creeze traininguri specializate pentru manageri, pentru a înțelege și gestiona sănătatea mintală a echipei lor; 
  • Sa creeze unui plan strategic pentru sănătatea mintală la locul de muncă, care să includă atât intervenții individuale, cât și inițiative de grup;
  • Să normalizeze discuțiile despre sănătatea mintală prin includerea subiectului în ședințele de echipă; 
  • Să faciliteze accesul la resurse de suport, inclusiv consiliere psihologică și workshop-uri de alfabetizare emoțională.

Angajații folosesc puțin serviciile de terapie oferite ca beneficiu de companii

„În multe organizații am analizat strategii de wellbeing și am observat rate scăzute de utilizare a serviciilor de terapie oferite ca beneficiu. Acest lucru ar putea indica faptul că oamenii nu simt nevoia de suport, însă datele din raport ne arată altceva. Mă întreb în ce măsură angajații conștientizează cum îi poate ajuta terapia. Poate că primul pas nu este să oferim resurse, ci să investim mai întâi în educație psiho-emoțională pentru a construi un nivel de înțelegere și acceptare în jurul sănătății mintale. Nu putem aștepta să intervenim doar atunci când problemele de sănătate mintală devin critice – trebuie să aducem sănătatea mintală în centrul preocupărilor organizaționale prin educație și suport constant”, a adaugat Andra Pintican.

Raportul a fost lansat în contextul Zilei Mondiale a Sănătății Mintale (10 octombrie) pentru a atrage atenția asupra urgenței cu care trebuie abordată această temă în companiile din România.

„Nu mai putem accepta tăcerea ca pe o normă. Dacă vrem să construim un viitor în care angajații să fie cu adevărat implicați și sănătoși, trebuie să investim acum în sănătatea psiho-emoțională a echipelor noastre și să considerăm sănătatea mintală drept un pilon strategic pentru performanța organizațională.” a concluzionat Andra Pintican.


Raportul se bazează pe răspunsurile a peste 3.500 de angajați și a fost realizat în perioada 1-15 septembrie 2024. Pe lângă analiza obiceiurilor și a atitudinilor privind sănătatea mintală la locul de muncă, raportul de 88 de pagini evidențiază impactul tăcerii asupra productivității și bunăstării angajaților din România. 

Raportul integral, „Ce ROST are Sănătatea Mintală la Locul de Muncă în România?”, poate fi descărcat de pe site-ul oficial.

Tehnologie și tutun: JTI a înființat un centru global IT în România

0

JTI a înființat un centru tehnologic în România, cu circa 140 de angajați în prezent, fiind analizată posibilitatea unei extinderi pe viitor.  Experții din București oferă suport în tehnologia informației pentru toate tipurile de activități din cadrul companiei la nivel mondial, fie că este vorba despre producție în cele 38 de fabrici la nivel global, cele opt centre de cercetare și dezvoltare sau vânzări, marketing, financiar, resurse umane etc. Gama de servicii furnizate include soluții de tehnologie pentru afaceri, date și analize, inginerie software, securitate cibernetică, infrastructură și operațiuni.

Noua comunitate IT beneficiază de flexibilitatea orelor de birou, inclusiv de posibilitatea de a lucra de acasă, evenimente captivante și distractive și oportunități excelente de învățare. În 2024, JTI a primit pentru al 11-lea an consecutiv certificarea Top Employer în România, în urma evaluării a peste 20 de criterii, precum leadership, condiții de muncă, on-boarding, atragere de talente, politici de dezvoltare, învățare, well-being, și remunerare.

„Hub-ul tehnologic stabilit în România este unul dintre cele mai importante printre cele șase centre globale JTI și simbolizează angajamentul nostru ferm și continuu pentru dezvoltarea României. Cu siguranță ne vom continua povestea de succes, investind în afacerea locală, în capacitățile de producție, în mărci și în oamenii noștri”, a declarat Alexander Pitchka, General Manager JTI România, Moldova și Bulgaria.

„Angajamentul JTI de a dezvolta HUB-ul digital și IT din București provine din recunoașterea talentului excepțional și a expertizei pe care le oferă această regiune. Sinergia și inovația din cadrul echipelor noastre de aici ne conduc către noi realizări, iar noi suntem dedicați cultivării acestui ecosistem vibrant și pe viitor. Împreună, vom continua să ne depășim limitele și să avem succes”, a adăugat Tom Greene, Senior Vice President Chief Digital & Information Officer și GBS.

JTI are în total peste 1.400 de angajați în România, în sediul din București, fabrică, în hub-ul tehnologic recent înființat și în cele peste 30 de birouri de vânzări din toată țara. JTI România coordonează, de asemenea, piețele din Bulgaria și Moldova.

JTI este una dintre primele multinaționale înființate la nivel local, din 1993. Compania a investit peste 300 de milioane de euro pe piața locală, plus aproximativ 30 de milioane de euro în proiecte sociale și culturale.

Afacerea JTI în 2023 pentru cele două entități care operează în România, JTI Trading și JTI Manufacturing, depășește 1,7 miliarde de euro. Pe lângă accize, JTI a virat la buget și TVA, plus alte taxe, și contribuții, reprezentând în total peste 75% din cifra de afaceri, respectiv circa 1,3 miliarde de euro.

Index PwC Smart Cities Mobility: București și Cluj-Napoca se află într-un stadiu incipient al dezvoltării de soluții de mobilitate urbană inteligentă

0

București și Cluj-Napoca se află într-un stadiu incipient al evoluției către soluțiile de mobilitate urbană inteligentă, clasându-se în ultima categorie a indexului „Smart Cities Mobility” realizat de PwC Europa Centrală și Est (PwC ECE) și care cuprinde 25 de orașe din Polonia, Cehia, Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Croația, Ucraina, Lituania, Letonia, Estonia, Serbia, Kazahstan și Azerbaijan. Indicele se bazează pe date colectate pentru categoriile: gestionarea traficului, sustenabilitatea mediului, transportul public și mobilitatea activă, statele fiind notate cu calificativele: „stadiu incipient”, „unele progrese”, „progrese notabile”, „progrese mari” și „practică excelentă”.

Realizarea obiectivelor ambițioase ale Pactului Verde European, în special reducerea drastică a emisiilor din transporturi, reprezintă o provocare majoră pentru orașele europene. Deși există progrese, este nevoie de o accelerare a transformărilor. Infrastructura pentru vehicule electrice, deși în creștere, necesită un efort mai susținut din partea autorităților locale. Reproiectare zonelor urbane este esențială pentru îmbunătățirea calității aerului și reducerea poluării. Viitorul dezvoltării urbane inteligente depinde de o combinație de tehnologie, implicare civică și colaborare între autorități”, a declarat Dinu Bumbăcea, Liderul departamentului de Consultanță în Afaceri PwC România.

Bucureștiul înregistrează unele progrese la capitolele gestionarea traficului, sustenabilitatea mediului, mobilitatea activă și inițiative de mobilitate inteligentă și un progres notabil la transportul public. În schimb, Cluj Napoca a făcut progrese mari la managementul traficului, progrese notabile la sustenabilitatea mediului și transport public și unele progrese la mobilitatea activă și inițiative de mobilitate inteligentă. Celor două orașe din România, incluse în categoria a treia – la început de drum către mobilitatea inteligentă, se alătură Almaty (Kazakhstan), Baku (Azerbaijan), Belgrad (Serbia), Kiev (Ucraina) și Sofia (Bulgaria).

Prima categorie a indexului – lideri în mobilitatea inteligentă – cuprinde orașele: Bratislava, Brno, Gdansk, Košice, Ostrava, Praga, Tallinn și Varşovia.

A doua categorie – progrese pozitive către mobilitatea inteligentă, cuprinde orașele: Budapesta, Katowice, Ljubljana, Lodz, Lviv, Riga, Rzeszow, Vilnius, Wroclaw și Zagreb.

Managementul traficului

Traficul aglomerat este o problemă persistentă în orașele analizate, Budapesta, București, Kiev și Varșovia prezentând niveluri de congestie deosebit de ridicate, de peste 40%, pe baza timpului mediu (în termeni percentuali) pierdut din cauza traficului aglomerat în comparație cu circulația normală. 

Sustenabilitatea mediului

În timp ce situația poluării aerului din orașele analizate s-a îmbunătățit în general de la an la an, doar unul dintre orașele analizate, Tallinn, are niveluri de poluare a aerului care respectă recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Orașele cu cea mai proastă calitate a aerului sunt, în ordine: Almaty, Belgrade, Baku, Cluj Napoca, Katowice, Rzeszow, Ostrava, Kosice, Ljubljana, Lodz, București și Tbilisi.

Transportul Public

În ceea ce privește transportul public, orașele cehe Brno, Ostrava și Praga au cele mai mici costuri în raport cu venitul lunar, și raportează cea mai mare rată de utilizare zilnică între 53% și 69% dintre călătorii, față de media regională de 49%. Această utilizare ridicată poate fi atribuită, cel puțin parțial atribuită accesibilității transportului public în aceste orașe și regimurilor de subvenționare. 

Mobilitate alternativă

Orașele poloneze raportează rate ridicate de infrastructură pentru biciclete, Wroclaw (63,8%) și Varșovia (49,5%) având rate ridicate de infrastructură separată pentru biciclete în raport cu lungimea totală a drumurilor, cum ar fi piste pentru biciclete, piste pentru biciclete și pietoni și benzi pentru biciclete. Lviv este orașul cu cea mai mare rată a infrastructurii segregate pentru biciclete, de 70%, ceea ce se datorează dezvoltării active a infrastructurii pentru biciclete, cu peste 100 km deja construiți înainte de începerea invaziei ruse la scară largă în 2022. 

De asemenea, orașele incluse în index au, în medie, proporții marginal mai mari de persoane care folosesc bicicleta ca mijloc de transport într-o zi obișnuită, decât media din Uniunea Europeană. Kievul are cea mai mare rată de persoane care călătoresc pe jos de la origine la destinație într-o zi obișnuită, de 35%, urmat îndeaproape de București, Budapesta, Košice și Ljubljana, cu 29%.

Raportul „Smart Cities Mobility” poate fi găsit aici.

Cumpărături online cu reciclare: Bringo și Carrefour lansează primul serviciu de colectare a ambalajelor cu garanție SGR 

0

Bringo, primul brand care a adus serviciul de livrare a cumpărăturilor în România, și Carrefour România anunță o nouă funcție inovatoare: colectarea ambalajelor cu garanție din Sistemul Garanție – Returnare la comenzile plasate din hipermarketurile* Carrefour. Parteneriatul asigură cumpărături responsabile și duce mai departe seria de progrese în segmentul e-grocery ale celor două companii. 

Această nouă funcție le permite utilizatorilor să returneze sticlele și dozele pentru reciclare mult mai ușor: clienții oferă ambalajele goale direct livratorului, la următoarea comandă. De asemenea, utilizatorii își recuperează garanția de 50 de bani pentru fiecare ambalaj returnat, pe care o pot folosi la următoarea comandă din Carrefour. Nu mai este necesar să ajungă la magazin pentru a face parte din Hora Reciclării; doar predau ambalajele cu garanție shopperului personal Bringo. 

„Parteneriatul nostru cu Bringo și prezența noastră în e-commerce au avut întotdeauna scopul de a simplifica viața clienților noștri. Cu această abordare în minte am pornit și această nouă funcționalitate: să facem returnarea ambalajelor SGR mai accesibilă și convenabilă pentru clienții noștri. Prin opțiunea de a returna ambalajele cu garanție direct de la domiciliu, ne propunem să răspundem – în continuare – nevoilor clienților într-un mod inovator și responsabil. Timpul este una dintre cele mai valoroase resurse. Ne dorim să le oferim românilor soluții eficiente care să le permită să dedice mai mult timp lucrurilor importante pentru ei,  fără să sacrifice inițiative esențiale pentru dezvoltarea sustenabilă a României, cum este Sistemul Garanție-Returnare”, a declarat Narcis Horhoianu, Chief Marketing Officer & E-commerce, Carrefour România.  

Inovația reprezintă fundația Bringo și modul prin care ne asigurăm că misiunea noastră este îndeplinită – înțelegerea și acomodarea nevoilor utilizatorilor noștri. De la lansarea companiei, prima din țară care oferă serviciul de shopping delivery, la Bringo Mall, care schimbă felul în care românii cumpără online și până la acest nou proiect alături de Carrefour, care le facilitează clienților aderarea la SGR, un proiect ambițios și atât de important pentru viitorul nostru, al tuturor, toți acești pași subliniază angajamentul Bringo”, a declarat Florina Dobre, CEO Bringo.

Clienții pot returna cu ușurință ambalajele cu garanție atunci când fac cumpărături prin Bringo de la Carrefour. Procesul este simplu și eficient:

1. Selectare Ambalaje: Înainte de a plasa comanda, trebuie selectat în aplicația Bringo numărul de ambalaje cu garanție pe care dorești să le returnezi (maximum 20 de ambalaje).

2. Pregătire: Ambalajele trebuie strânse într-o sacoșă sau sac, consumatorii trebuie doar sa împartă ambalajele în două categorii: plastic și metal/ sticlă.

3. Predare Ambalaje: La livrarea comenzii, personal shopperul Bringo va prelua ambalajele pentru returnare.

4. Recuperare Garanție: După preluarea ambalajelor, garanția va fi returnată sub forma unui voucher în contul Bringo.

5. Utilizare Voucher: Voucherul poate fi folosit la următoarele comenzi prin Bringo din Carrefour, având o valabilitate de 12 luni.

Românii vor să returneze

De la lansarea pilot a serviciului, la începutul lunii iulie, s-au colectat deja 328.000 de ambalaje prin aplicația Bringo, demonstrând interesul și implicarea clienților în această inițiativă de facilitare a returnării ambalajelor în cadrul Sistemului Garanție – Returnare, care are ca scop o Românie mai curată pe termen lung.

Clienții au apreciat în mod deosebit ușurința procesului și avantajul de a recupera garanția fără a se deplasa la hipermarketurile Carrefour, unul dintre aceștia declarând: „Nu mai trebuie să stau la coadă, unde pierdeam cam mult timp. A fost foarte bună și interacțiunea cu curierul Bringo, iar ulterior am primit banii sub formă de voucher”.

Sunt acceptate doar ambalajele SGR, care poartă simbolul „Ambalaj cu garanție” și sunt întregi, nedegradate și golite de conținut. În Sistemul Garanție- Returnare sunt incluse ambalaje din plastic, sticlă sau metal cu volum între 0.1L-3L. Sacii trebuie să fie sigilați și curați, pentru a asigura integritatea și trasabilitatea ambalajelor. 

Taxa serviciului de colectare variază între 1,5 lei și 3,5 lei în funcție de numărul de ambalaje colectate și reprezintă costul operațional care permite funcționarea serviciului.

Bringo este prezent la nivel național în 37 orașe și are 180 de vendori disponibili în aplicație, Carrefour România fiind cel mai important partener de e-grocery.

*Serviciul este disponibil exclusiv pentru comenzile plasate din Carrefour hipermarket, cu excepția orașelor Bacău, Reșița și Mangalia.

International Work Finder își extinde serviciile pentru recrutare de personal din România

0

Compania International Work Finder, considerată „unul dintre liderii pieței de recrutare de personal din afara Uniunii Europene”, anunță extinderea serviciilor sale de selecție și către personalul din România, oferind „soluții complete de recrutare pentru muncitori calificați și necalificați, precum și pentru poziții de execuție, de la poziții entry-level, până la cele care necesită un nivel ridicat de experiență.

Această extindere reprezintă o etapă firească în dezvoltarea International Work Finder, companie care activează de peste 7 ani pe piața din România. Compania care, până acum, a deservit cu succes mai mult de 600 de clienți din diverse industrii, precum: construcții, HoReCa, retail, curierat, logistică și multe altele, a facilitat integrarea în România a peste 15.000 de angajați din afara Uniunii Europene”.

MelaniaPop (foto), Business Development Manager International Work Finder: „Extinderea serviciilor noastre pentru recrutarea de personal din România vine într-un moment esențial pentru piața forței de muncă. Este clar că există un deficit major de resurse umane în multe domenii, iar companiile locale se confruntă cu provocări reale în găsirea angajaților potriviți. Noi vrem să contribuim la rezolvarea acestei probleme prin oferirea unor soluții rapide, eficiente și personalizate, care să îmbine nevoile angajatorilor cu oportunitățile potrivite pentru candidați. 

România are contingent de 100.000 de angajați străini, aprobat, pentru a acoperi pozițiile existente, ceea ce înseamnă că, pentru a-și îndeplini contractele în derulare, companiile mai au nevoie de 150.000 de profesioniști. În acest context, compania noastră își propune să folosească expertiza și resursele existente pentru a recruta angajați din România și pentru a aborda industrii noi, cum sunt cea farmaceutică, de IT, inginerie sau domenii tehnice.”

International Work Finder estimează că „un român alocă până la 6 luni, pentru a-și găsi locul de muncă potrivit, iar timpul pe care îl petrece în companie este, în medie, de sub 2 ani. Un proces de recrutare eficient, corect și o integrare potrivită ar putea crește retenția personalului în companii, și scădea timpul de recrutare, aducând beneficii atât pentru angajați, cât și pentru angajatori”. 

Melania Pop: „Procesele noastre de recrutare, testare și integrare s-au dovedit extrem de eficiente în atragerea și retenția personalului asiatic, chiar în contextul diferențelor de limbaj și a celor culturale. Avem angajați care au venit în România în 2017-2018 și care suntși acum la același angajator. De aceea, mulți dintre clienții noștri actuali și-au exprimat interesul de a colabora cu noi pentru atragerea personalului din țară, pe poziții de execuție și de management. În acest context, am creat un departament separat, cu recrutori care au peste 10 de ani de experiență pe piața locală. În această nouă formulă, avem deja proiecte deschise.”

International Work Finder estimează că, „în următoarele 6-9 luni, segmentul de recrutare internă, din România, va reprezenta 10% din cifra de afaceri a companiei”.

Fondată în 2017, International Work Finder reamintește că „oferă servicii complete de recrutare, leasing de personal, outsourcing și integrare de forță de muncă, atât din România, cât și din afara Uniunii Europene. Până în prezent, compania a facilitat plasarea a peste 15.000 de angajați pe piața locală, în diverse sectoare precum: construcții, HoReCa, logistică, agricultură și producție. Printre clienții de renume ai companiei se numără Continental, Autoliv, DeLonghi, RetuRo și mulți alții”.

Vot de încredere – un nou capitol de responsabilitate


de Cosmin Marinescu,
Viceguvernator BNR

Primirea votului de încredere și numirea ca Viceguvernator al Băncii Naționale a României mă onorează și deschide astfel un nou capitol de angajament și responsabilitate în plan profesional și instituțional. Parcursul meu profesional, de peste 25 de ani în plan academic și științific, centrat pe domenii definitorii în sfera politicilor economice, la care se adaugă funcțiile de demnitate publică exercitate – Consilier Prezidențial pe probleme economice din decembrie 2014, atât în primul cât și în cel de-al doilea mandat al Președintelui României, precum și prezența activă, timp de peste 15 ani, în spațiul public, instituțional și decizional din domeniul politicilor publice reprezintă atuuri pe care le voi orienta, în anii următori, spre îndeplinirea standardelor înalte, profesionale și etice, pe care le implică funcția de Viceguvernator al Băncii Naționale a României.

Ca economist, împărtășesc convingeri de dreapta, deoarece dezvoltarea și prosperitatea sunt natural corelate cu economia de piață, libertatea economică și antreprenoriatul, competitivitatea și investițiile, într-un context de politici sănătoase. Amintesc, în acest sens, mesajele de politică economică, transmise în numele Președintelui României sau ca reprezentant al Administrației Prezidențiale, privind necesitatea ca România să schimbe modelul economic de dezvoltare pe direcții sustenabile.

Am arătat, de-a lungul anilor dominați de politici pro-ciclice, de ce creșterea economică a României nu trebuie să se bazeze prioritar pe consum, ci pe investiții, cu precădere pe investițiile din fonduri europene. Iată că, după niște ani și unele schimbări de perspectivă în plan guvernamental, factorul cheie în modernizarea României este reprezentat astăzi de investițiile din fonduri europene.

România a atins un prag de maturitate economică ce ne permite să facem saltul la un nou nivel de ambiție și viziune, deși contextul economic actual nu este lipsit de riscuri și vulnerabilități. Dezechilibrele persistente au fost amplificate de trecerea prin crize succesive, ample și suprapuse, iar incertitudinile asociate factorilor externi sunt în creștere.

Astăzi, răspunsul la provocările cu care se confruntă România, din perspectiva stabilității și a rezilienței economice, trebuie dat de un mix echilibrat de politici macroeconomice și de implementarea reformelor structurale asumate, în linie cu cerințele de sustenabilitate.

Am încredere că, la nivelul Băncii Naționale a României, prin consecvență și profesionalism, vom găsi soluțiile optime în planul politicii monetare, acolo unde cuvântul de ordine este prudența și predictibilitatea. Totodată, în planul politicilor fiscal-bugetare cuvântul de ordine trebuie să fie chiar sustenabilitatea.

Mi-am asumat, cu toată puterea și priceperea, responsabilitatea de a face parte din conducerea executivă a Băncii Naționale a României, a cărei misiune este una esențială. O monedă sănătoasă este baza unei economii sănătoase, iar stabilitatea financiară și stabilitatea prețurilor sunt condiții indispensabile în afirmarea calculată a activităților economice, în general.

Am convingerea că, prin dedicarea și responsabilitatea cu care mi-am exercitat și până în prezent atribuțiile profesionale și instituționale, prin expertiza și experiența dobândite, voi aduce o valoare adăugată reală la nivelul conducerii Băncii Naționale a României, alături de colegii din Consiliul de Administrație și de specialiștii de vârf din cadrul BNR.

Mulțumesc Comisiilor parlamentare de specialitate și Parlamentului pentru votul de încredere. De asemenea, doresc să mulțumesc colegilor din Partidul Național Liberal pentru încrederea acordată, prin votul unanim primit spre susținerea candidaturii mele, conform uzanțelor procedurale.

Filip & Company, asistență în atragerea de către Romgaz a 500 milioane euro de pe piețe internaționale

0

Societatea Filip & Company anunță că „a asistat aranjorii BT Capital Partners S.A., Citigroup Global Markets Europe AG, Erste Group Bank AG, J.P. Morgan SE, Raiffeisen Bank International AG și Unicredit Bank GmbH în tranzacția prin care Romgaz a vândut pe piețele internaționale obligațiuni în valoare de 500 milioane de euro”. 

Echipa Filip & Company care a asistat consorțiul de bănci în acest proiect a fost coordonată de Olga Niță (partener) și a constat în principal din Alexandru Bîrsan (partener), Roxana Diaconu (senior associate) și Anca Bădescu (associate).

Olga Niță, partener în cadrul Filip & Company: „Ne bucurăm că am putut asista consorțiul de bănci într-un proiect care contribuie la dezvoltarea pieței de capital din România și care susține companiile românești să prospere într-un mediu internațional competitiv. Această tranzacție importantă nu doar că demonstrează încrederea investitorilor internaționali în potențialul Romgaz, dar ajută și la susținerea planurilor sale ambițioase de dezvoltare pe termen lung. Suntem bucuroși că am putut sprijini partenerii noștri în facilitarea accesului companiilor românești pe piețele globale și în promovarea încrederii investitorilor în potențialul economic al României. Le mulțumim pentru încrederea acordată și pentru colaborarea excelentă.” 

Filip & Company reamintește că, în ultimii ani, „s-a implicat cu succes în multe dintre tranzacțiile de referință pe piața de capital din România, atât oferte de acțiuni, cât și obligațiuni, precum și în toate emisiunile de obligațiuni ale statului român pe piețele externe. Avocații Filip & Company sunt clasați pe primul loc în cele mai prestigioase directoare internaționale Chambers and partners, Legal 500 și IFLR în practica de Piețe de capital atât la nivel de echipă cât și individual, iar Alexandru Bîrsan este clasat în Hall of fame în această arie de practică de către Legal 500”.

Filip & Company este caracterizată ca „una din societăţile de avocatură de top din România care furnizează asistenţă de cea mai înaltă calitate în toate ramurile de drept relevante pentru afaceri care operează în România sau care vizează România. Specializaţi în proiecte complexe care implică o abordare inovativă, avocaţii Filip & Company au experienţă elocventă în mai multe domenii, cum ar fi infrastructură şi concesiuni, fuziuni şi achiziţii, energie, drept societar, imobiliar, concurenţă, finanţări şi piaţă de capital dar şi dreptul muncii, protectia datelor cu caracter personal, protectia consumatorilor sau a mediului. De asemenea, firma de avocatură asigură asistență și reprezentare în litigii și arbitraje cu implicații semnificative pentru afacerile clienților. Mai multe detalii despre domeniile de expertiză şi echipa Filip & Company găsiți pe www.filipandcompany.com”. 

Comisia Europeană aprobă o schemă de ajutoare de stat a României, în valoare de 500 de milioane EUR, pentru sprijinirea investițiilor în capacitatea de producție a biocombustibililor

0

Comisia Europeana aprobă o schemă de ajutoare de stat a României, în valoare de 500 de milioane EUR, pentru sprijinirea investițiilor în capacitatea de producție a biocombustibililor în vederea promovării tranziției către o economie „zero net”.

Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutoare a României în valoare de 500 de milioane EUR (2,5 miliarde RON) pentru sprijinirea investițiilor în noi capacități de producție a biocombustibililor. Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar de criză și de tranziție (TCTF) pentru măsuri de ajutor de stat, adoptat de Comisie la 9 martie 2023 și modificat la 20 noiembrie 2023 și la 2 mai 2024.

În cadrul acestei scheme, pe care România intenționează să o finanțeze prin intermediul Fondului pentru modernizare al UE, ajutoarele vor fi sub formă de granturi directe. Măsura va sprijini investițiile în noi capacități de producție a biocombustibililor avansați vizați, și anume bioetanolul, combustibilul de aviație sustenabil și uleiul vegetal hidrotratat. Prin sprijinirea biocombustibililor avansați, măsura va genera reduceri semnificative ale gazelor cu efect de seră, limitând în același timp impactul asupra agriculturii în comparație cu biocombustibilii convenționali produși din culturi alimentare.

Comisia a constatat că schema României este conformă cu condițiile stabilite în TCTF. În special, ajutoarele (i) vor sprijini introducerea accelerată a energiei din surse regenerabile și, prin urmare, vor contribui la atingerea obiectivelor UE în materie de climă și de energie, (ii) vor respecta intensitatea maximă a ajutorului și (iii) vor fi acordate cel târziu până la 31 decembrie 2025. Comisia a concluzionat că schema României este necesară, adecvată și proporțională pentru a accelera tranziția verde și a facilita dezvoltarea anumitor activități economice care sunt importante pentru Planul REPowerEU, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (c) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și cu condițiile stabilite în TCTF.

Pe baza acestor considerente, Comisia a aprobat schema notificată de România în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. 

Versiunea neconfidențială a deciziei va fi pusă la dispoziție cu numărul SA.115993 în Registrul ajutoarelor de stat de pe site-ul web al Comisiei privind concurența, de îndată ce vor fi fost soluționate eventualele probleme legate de confidențialitate. 

Analiza Butler: 1 din 3 clienți se plâng de serviciile proaste din restaurante. De ce raportarea la ospătari și ospătărie trebuie să fie diferită de cea de până acum?

0

Unul din trei clienți se plânge de serviciile proaste din restaurante. Cum poate deveni meseria de ospătar mai atractivă? Realitatea este că mulți tineri evită meseria de ospătar din cauza percepțiilor negative din jurul ei, fiind văzută ca o slujbă temporară, nu ca o carieră de viitor. Dar cum putem schimba asta? Crearea de oportunități care să atragă tinerii către această meserie este esențială.

Stigmatizarea socială și impactul asupra industriei HoReCa

Stigmatizarea socială este un fenomen care a afectat puternic industria HoReCa. Până de curând, bucătarii din România se aflau într-o situație similară cu cea a ospătarilor, confruntându-se cu o percepție publică nefavorabilă. Datorită câtorva emisiuni TV de top, bucătarii au început să fie priviți diferit, iar provocările profesionale și munca lor au fost înțelese și respectate. În prezent, profesia de bucătar este apreciată, iar tot mai mulți tineri, chiar și cei cu studii superioare, renunță la carierele de birou și îmbrățișează această meserie, fără teama de a fi stigmatizați.

Necesitatea schimbării percepției asupra meseriei de ospătar

Aceeași schimbare de percepție este necesară și în cazul ospătarilor. Meseria de ospătar este vitală pentru buna funcționare a unui restaurant, iar creșterea atractivității acestei profesii necesită timp, efort și colaborarea mai multor actori din industrie. Proprietarii și managerii de restaurante resimt deja efectele stigmatizării sociale, având dificultăți în a găsi ospătari, mai ales pentru că mulți tineri, chiar și cei cu vocație, consideră rușinos să îmbrățișeze această meserie.

„Butler este aici pentru a face ospătăria mai atractivă și pentru a oferi ospătarilor flexibilitatea și respectul pe care le merită”, spune Horațiu Negrea, CEO Remote Butler.

Ospătăria la distanță – o soluție inovatoare

Ospătăria poate deveni mai atractivă prin includerea opțiunii de a lucra remote. Deși lucrul de acasă este asociat în general cu domenii precum IT și marketing online, Butler a făcut posibil acest lucru și pentru ospătari. Butler este în prezent singurul serviciu destinat sectorului HoReCa care răspunde, atât nevoii restaurantelor de a avea ospătari bine pregătiți, cât și dorinței de a transforma ospătăria într-o profesie atractivă.

Restaurantele pot reduce numărul de ospătari necesari dacă colaborează cu rețeaua Butler. Ospătarii care lucrează remote preiau comenzile prin apeluri video, în timp ce colegii lor din locație livrează preparatele la mese. Astfel, ambele părți au de câștigat, ospătarii beneficiind de flexibilitate, iar restaurantele de servicii mai eficiente.

Beneficii pentru restaurante și ospătari

Butler nu doar că oferă ospătarilor flexibilitate, dar ajută și restaurantele să își gestioneze mai bine resursele. Restaurantele care implementează Butler în fluxul lor de lucru sunt mai atractive pentru ospătari, oferindu-le acestora oportunitatea de a lucra remote și de a câștiga venituri suplimentare fără a fi nevoiți să fie fizic prezenți la restaurant.

„Ospătarii sunt interfața restaurantelor, iar Butler este conceptul pe care l-am gândit pentru a integra o serie de beneficii, atât pentru restaurantele care își caută ospătari instruiți și nu îi găsesc, cât și pentru ospătarii care doresc să practice ospătăria, dar au nevoie de mai multă motivație, înțelegere și apreciere a rolului lor și a eforturilor pe care le depun. Oamenii cu putere de decizie din industria HoReCa trebuie să acționeze acum și să facă lobby în această direcție. Sintagma «Omul sfințește locul» este valabilă și pentru industria ospitalității. Pentru un restaurant, mâncarea reprezintă 40%, iar ambientul și serviciile oferite de oameni reprezintă restul de 60%”, afirmă Horațiu Negrea, CEO Remote Butler.

„Restaurantele cu care lucrăm și care au implementat această soluție sunt restaurante cu proprietari interesați realmente de ospătarii cu care lucrează. Mulți au decis să colaboreze cu Butler după ce au aflat că pot să lucreze în regim remote cu ospătarii deja angajați în restaurantul lor. De ce ar face asta? Ospătarii lucrează în ture, dar sunt zile în care pot sta acasă și își mai pot oferi serviciile de la distanță. Ei preiau comenzile, iar colegii lor doar le aduc la masă. Pot câștiga venituri suplimentare fără să depună un efort prea mare. Totodată, scade presiunea pentru colegii din locație”, afirmă Horațiu Negrea, CEO Remote Butler.

Restaurantele care integrează Butler în fluxul lor de lucru sunt mai căutate de ospătari.

„Este un aspect pe care l-am anticipat dinaintea lansării aplicației, dar l-am constatat și după discuțiile cu managerii și proprietarii de restaurante care au ales să lucreze cu Butler. Observăm în anunțurile de angajare câteva formulări care au devenit un clișeu pentru mai toate domeniile de activitate, iar noi ne dorim să ieșim din acest șablon: «pachet salarial motivant», «posibilitatea de a face parte dintr-o echipă competitivă». Sunt beneficii care nu mai atrag niciun ospătar, însă apare un declic atunci când pe lista beneficiilor există «posibilitatea de a lucra remote și de a oferi servicii de ospătărie de la distanță». Unul dintre restaurantele în care este implementat Butler a pus un anunț de angajare menționând resposibilitatea de a lucra remote și de a oferi servicii de ospătărie de la distanță». Rezultatul? Numărul de persoane care au aplicat la acel job a crescut, dar și nivelul pregătirii profesionale al acestora”, declară Horațiu Negrea.

Impactul globalizării asupra industriei ospitalității

Mobilitatea forței de muncă și globalizarea sunt realități cu care ne confruntăm în prezent. Exodul ospătarilor bine pregătiți către țările din Vest, unde salariile și condițiile de muncă sunt mai bune, a creat un deficit de personal calificat în România. Dacă nu luăm măsuri pentru a face meseria de ospătar mai atractivă, acest fenomen se va agrava.

Industria ospitalității din România se confruntă cu diverse provocări legate de forța de muncă specializată.

„Dacă nu reușim să facem meseria de ospătar mai atractivă și să îi conferim respectul cuvenit, riscăm să pierdem specialiști valoroși. Butler oferă o soluție inovatoare prin conceptul de ospătărie la distanță, aducând în prim-plan respectul și recunoașterea contribuției pe care un ospătar profesionist o are în crearea unei experiențe complete. Acest model este esențial pentru evoluția și competitivitatea pe termen lung a industriei”, a declarat Nina Moldovan, membră a Advisory Board-ului Remote Butler.

Butler își propune să schimbe felul în care ospătarii sunt priviți, oferindu-le respect și flexibilitate, alături de restaurantele care beneficiază de ospătari bine pregătiți, chiar și la distanță. Colaborarea cu Escoffier România va contribui la creșterea nivelului profesional al ospătarilor, asigurându-se că aceștia oferă servicii la standarde ridicate.