Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, întrunit în ședința de astăzi, 12 noiembrie 2026, a hotărât următoarele:
- Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an;
- Menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an;
- Menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Rata anuală a inflației s-a mărit în septembrie la 6,61 la sută, de la 6,17 la sută în august 2026, în principal ca urmare a scumpirii consistente a combustibililor și gazelor naturale.
Pe ansamblul trimestrului III 2026, rata anuală a inflației a înregistrat o scădere substanțială, de la 10,42 la sută în iunie, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor în lunile iulie și august 2025. Efectele de bază dezinflaționiste asociate celor două șocuri succesive pe partea ofertei au afectat prioritar evoluția componentelor exogene ale IPC, cu precădere dinamica anuală a prețurilor energiei, în timp ce influențele suplimentare în sens descendent venite în acest interval din scăderea prețurilor LFO au fost compensate integral de cele decurgând din scumpirea semnificativă a combustibililor, în contextul creșterii ample a cotației petrolului.
La rândul ei, rata anuală a inflației CORE2 ajustat s-a menținut constantă în septembrie 2026, la 6,2 la sută, dar s-a redus cu 2,1 puncte procentuale față de nivelul de la finele trimestrului precedent, în principal sub impactul efectelor de bază dezinflaționiste asociate majorării impozitelor indirecte în luna august 2025, dar și în condițiile descreșterii cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și ale slăbirii cererii de consum. Influențe de sens opus au decurs din efecte indirecte ale scumpirii combustibililor și energiei și din nivelul crescut al cursului de schimb leu/euro, inclusiv pe fondul cotelor ridicate ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, ce s-au suprapus celor generate de creșterea tarifelor de telecomunicații și a prețului polițelor RCA.
În luna octombrie 2026, rata anuală a inflației s-a mărit la 6,94 la sută, cu precădere pe fondul continuării scumpirii combustibililor, precum și ca efect al creșterii prețurilor LFO.
Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a scăzut în octombrie 2026 la 7,0 la sută, de la 9,2 la sută în iunie 2026.
Rata medie anuală a inflației IPC s-a redus la 9,0 la sută în octombrie 2026, de la 9,8 la sută în iunie 2026, iar rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a scăzut la 8,3 la sută în octombrie 2026, de la 8,6 la sută în iunie 2026.
Noile date statistice reconfirmă stagnarea activității economice în trimestrul II 2026, după comprimarea acesteia cu 0,1 la sută în primul trimestru al anului (variație trimestrială), evoluție ce implică prelungirea trendului de adâncire a deficitului de cerere agregată într-un ritm moderat în acest interval, dar pe o traiectorie vizibil mai ridicată decât cea previzionată anterior.
Față de aceeași perioadă a anului trecut, activitatea economică și-a atenuat considerabil contracția în trimestrul II 2026, la -0,2 la sută, de la -1,2 la sută în primele trei luni ale anului, în principal ca urmare a saltului amplu consemnat de dinamica anuală a formării brute de capital fix, după descreșterea pronunțată din trimestrul precedent, în timp ce consumul gospodăriilor populației și-a accentuat vizibil scăderea în termeni anuali în acest interval.
Evoluția exportului net și-a crescut marginal influența expansionistă în trimestrul II 2026, în condițiile în care dinamica anuală a volumului exporturilor de bunuri și servicii și-a reamplificat ecartul pozitiv față de cea a volumului importurilor, mărindu-se ceva mai pronunțat în raport cu trimestrul anterior. Deficitul balanței comerciale și deficitul de cont curent și-au întrerupt totuși trendurile de scădere în termeni anuali pe care s-au plasat în ultimele 3-4 trimestre, înregistrând creșteri în trimestrul II 2026, ca urmare a înrăutățirii raportului de schimb.
Cele mai recente date și analize indică o redresare moderată a activității economice pe ansamblul semestrului II 2026, inclusiv cu aportul însemnat al agriculturii, asociată însă cu o deteriorare a evoluției PIB în trimestrul III 2026 în raport cu perioada similară a anului precedent, în condițiile unor mișcări eterogene la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore.
Astfel, vânzările cu amănuntul și-au înjumătățit declinul în termeni anuali în trimestrul III 2026, volumul lucrărilor de construcții și-a mărit în iulie-august dinamica anuală de două cifre foarte ridicată, iar producția industrială și-a atenuat vizibil în același interval contracția față de perioada similară a anului anterior. Variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii a rămas însă constantă în iulie-august 2026, iar cea a importurilor și-a prelungit ascensiunea, astfel încât ecartul dintre acestea a redevenit ușor negativ. Drept urmare, deficitul balanței comerciale și deficitul de cont curent și-au accelerat semnificativ creșterea în termeni anuali comparativ cu trimestrul II 2026, iar pe ansamblul primelor 8 luni ale anului curent acestea s-au reamplificat față de perioada similară din 2025, după ce s-au restrâns vizibil în semestrul I 2026.
Pe piața muncii, datele recente relevă noi mici scăderi ale efectivului salariaților din economie în iulie și august 2026, dar și o corecție descendentă semnificativă a ratei șomajului BIM (Biroul Internațional al Muncii) în trimestrul III 2026, care a revenit astfel la 6,4 la sută, de la valoarea medie de 6,8 la sută la care a urcat în trimestrul precedent. Potrivit sondajelor de specialitate, intențiile de angajare pe termen foarte scurt au scăzut însă în octombrie, după ce s-au redresat vizibil în trimestrul III, în timp ce deficitul de forță de muncă raportat de companii și-a întrerupt trendul descendent din ultimele 6 trimestre, înregistrând o creștere notabilă în prima lună a trimestrului IV 2026, în condițiile unei evoluții ascendente cvasi-generalizate la nivelul principalelor ramuri. Dinamica anuală a salariului brut nominal s-a reamplificat în iulie-septembrie 2026, inclusiv pe fondul majorării salariului minim brut pe economie, rămânând totuși la un nivel scăzut din perspectivă istorică, iar variația costului unitar cu forța de muncă din industrie a continuat să se mărească pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului III 2026, dar într-un ritm încetinit comparativ cu trimestrul precedent.
Principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au prelungit ascensiunea relativ pronunțată în primele zile din octombrie 2026, iar apoi s-au menținut la niveluri semnificativ superioare celor atinse în precedentele trei trimestre. Randamentele pe termen mediu și lung ale titlurilor de stat și-au corectat în prima jumătate a lui octombrie o mare parte din creșterea consemnată în septembrie inclusiv pe fondul situației politice interne, dar și-au stopat ulterior ajustarea descendentă, rămânând vizibil deasupra valorilor din primele două luni ale trimestrului III 2026, în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu și al reamplificării în consecință a aversiunii globale față de risc. În aceeași conjunctură, cursul de schimb leu/euro a cunoscut o corecție descendentă parțială în a două decadă a lui octombrie, dar a revenit rapid și a tins apoi să se mențină pe palierul pe care a urcat în debutul lunii.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a rămas constantă în septembrie 2026, la 8,2 la sută, în condițiile în care ritmul componentei în lei și-a prelungit trendul lent ascendent, deopotrivă pe seama evoluțiilor de pe segmentul societăților nefinanciare și de pe cel al populației, în timp ce creditul în valută a continuat să-și tempereze creșterea în termeni anuali. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a menținut totuși la 66,8 la sută, inclusiv sub influența efectului statistic al mișcării cursului de schimb al leului.
În ședința de astăzi, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția noiembrie 2026, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.
Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflației se va mări ușor în ultimele luni ale anului curent, în principal pe fondul influențelor așteptate să decurgă din scumpirile recente ale combustibililor și energiei și din evoluția cursului de schimb al leului. Ea se va înscrie însă ulterior pe o traiectorie gradual descrescătoare, reintrând în interiorul intervalului țintei în trimestrul I 2028, sub impactul efectelor de bază dezinflaționiste asociate creșterilor de prețuri provocate în 2026 de șocul energetic și de seceta severă, precum și în condițiile intensificării presiunilor dezinflaționiste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea deficitului de cerere agregată; acesta este așteptat să se adâncească și în semestrul II 2026 – în contextul corecției bugetare, dar și al crizei energetice -, și să se restrângă treptat ulterior, pe o traiectorie vizibil mai ridicată totuși decât cea previzionată anterior.
Incertitudini și riscuri decurg însă pe mai departe din evoluția viitoare a prețului energiei electrice, precum și din traiectoria cotației țițeiului, cu implicații asupra cotațiilor altor materii prime și asupra prețurilor internaționale ale unor bunuri intermediare și finale.
Incertitudini rămân, de asemenea, asociate măsurilor potențial adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și procedurii de deficit excesiv.
Incertitudini și riscuri notabile la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze însă și conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică, prin efectele potențial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității și profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor și a inflației la nivel european/mondial și a percepției de risc față de regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare.
În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice.
Deosebit de relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.
Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de astăzi, 12 noiembrie 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într‑o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul de administrație reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.
BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.
