de Camelia Cazoni,
Strateg, Programul Național de Educație Financiară pentru România (PNEFR)
O sinteză a dovezilor internaționale și naționale — și argumentul pentru transformarea Programului Național de Educație Financiară pentru România (PNEFR) dintr-un pilot local într-o politică publică generalizată, aplicată uniform, indiferent de regiune, mediu social sau etnie.
Bazat pe surse OECD, Comisia Europeană, Eurostat, Banca Mondială și date naționale. Toate cifrele sunt citate cu sursă, în stil APA, la finalul documentului.
Introducere
Un adolescent de 16 ani din Vaslui și unul din Aarhus au, teoretic, acces la aceleași informații: internetul nu are graniță. Diferența dintre ei nu e curiozitatea, ci ce anume din acest ocean de informație a fost filtrat, structurat și predat sistematic ca deprindere de viață. Unul a avut, la școală, ore dedicate în care a exersat pe cazuri reale — un contract de credit, o simulare de buget, o discuție despre ce înseamnă „dobândă compusă” nu ca formulă, ci ca mecanism care poate lucra pentru el sau împotriva lui. Celălalt a rămas, cel mai probabil, cu ce a prins din reclame, din TikTok și din experiența — adesea costisitoare — a primei cărți de credit sau a primului împrumut rapid.
Această diferență nu e anecdotică. Este, așa cum arată acest material, măsurabilă, cuantificată de instituții precum OECD, Comisia Europeană și Banca Mondială, și corelată statistic cu rezultate economice concrete: salarii, densitate de întreprinderi, reziliență la șocuri financiare. România se află, pe fiecare instrument internațional de măsurare disponibil, sub media europeană și sub media țărilor vecine — nu cu o marjă dramatică pe fiecare indicator luat separat, ci consistent, an de an, sondaj de sondaj.
Materialul de față reunește dovezile disponibile, explică ce înseamnă concret „educație financiară” dincolo de sloganul de campanie, arată cum se măsoară științific, compară România cu vecinii ei pe cunoaștere și pe rezultate economice și propune un argument concret: extinderea Programului Național de Educație Financiară pentru România (PNEFR) — astăzi un pilot limitat la câteva licee din București — la nivel național și, ulterior, ca model exportabil regional, cu o componentă explicită de acces egal, indiferent de etnie, limbă maternă sau zonă geografică.
1. Ce înseamnă, concret, educație financiară
În limbaj comun, „educația financiară” e adesea confundată cu „a face bani” sau cu jargonul de investiții — acțiuni, criptomonede, trading. Definiția folosită de organismele care o măsoară științific este mult mai largă și mai puțin spectaculoasă, dar mult mai utilă. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), prin rețeaua sa internațională de educație financiară (INFE), o definește drept combinația de conștientizare, cunoștințe, competențe, atitudini și comportamente necesare pentru a lua decizii financiare sănătoase și, în final, pentru a atinge bunăstarea financiară individuală (OECD, 2023).
Observația esențială, susținută de fiecare studiu citat mai jos este că a ști nu înseamnă a face. Cineva poate recita definiția dobânzii compuse și, în același timp, poate ajunge la un credit rapid cu DAE de peste 300%. De aceea, toate instrumentele serioase de măsurare — nu doar cel al OECD — descompun educația financiară în trei piloni interdependenți:
- Cunoștințe (financial knowledge) — înțelegerea conceptelor precum dobânda simplă vs. compusă, inflația și puterea de cumpărare, diversificarea riscului, valoarea în timp a banilor, funcționarea unui credit și a DAE (dobânda anuală efectivă), diferența dintre economisire și investiție.
- Comportamente (financial behaviour) — ce faci efectiv atunci cand întocmești un buget, plătești facturile la timp, ai un fond de urgență, compari ofertele înainte de a te împrumuta, eviți datoria pentru consum curent.
- Atitudini (financial attitudes) — orizontul de timp în care gândești banii, pornind de la preferința pentru satisfacție financiară imediată versus planificare pe termen lung, disponibilitatea de a economisi pentru pensie sau pentru obiective la 5-10 ani distanță.
La acestea, OECD a adăugat recent un al patrulea strat, devenit critic pentru generația tânără — literația financiar-digitală — care constă în capacitatea de a recunoaște o fraudă online, de a înțelege riscurile plăților instant, ale portofelelor digitale și ale produselor financiare promovate de „finfluenceri” pe rețelele sociale (OECD, 2023).
Competențele minime pe care ar trebui să le dețină un tânăr la finalul liceului
Tabelul 1. Nucleul de competențe financiare așteptat, pe domenii
| Domeniu | Competențe concrete |
|---|---|
| Bani și tranzacții | Buget personal, diferența cont curent/cont de economii, plăți digitale, recunoașterea unei fraude sau a unui „phishing” financiar |
| Planificare și management | Venituri vs. cheltuieli, fond de urgență, obiective financiare pe termen scurt și lung, planificarea pensiei private |
| Risc și recompensă | Diversificarea riscului, relația risc-randament, asigurări, diferența economisire/investiție/speculație |
| Peisajul financiar | Drepturile consumatorului financiar, funcționarea sistemului bancar, ce este DAE, ce este un scoring de credit |
Sursă: adaptare după cadrele comune de competențe financiare OECD/INFE pentru adulți (2022) și pentru copii și tineri (2023), citate în OECD (2023).
DE REȚINUT
Educația financiară nu e despre „cum să te îmbogățești”, ci despre reducerea numărului de decizii proaste, costisitoare și ireversibile pe care le ia cineva din lipsă de informație structurată — de la primul credit de nevoi personale, până la prima pensie privată.
2. Cum se măsoară științific — și de ce contează diferența dintre instrumente
Presa amestecă frecvent cifre provenite din instrumente diferite, ca și cum ar fi comparabile. Nu sunt. Fiecare are populație-țintă, scală și metodologie proprii, iar a compara direct un scor OECD/INFE cu un procent din Eurobarometru este o eroare de măsurare frecventă. Tabelul de mai jos le sintetizează pe cele cinci folosite în acest material.
Tabelul 2. Principalele instrumente internaționale de măsurare a educației financiare
| Instrument | Instituție | Populație | Ce măsoară | Ultima rundă |
|---|---|---|---|---|
| OECD/INFE International Survey | OECD | Adulți 18-79 ani | Scor 0-100: cunoștințe + comportament + atitudini | 2023 (39 țări) |
| PISA — modulul financiar | OECD | Elevi de 15 ani | Scor pe scală OECD (medie internă ~500) | 2022 (20 sisteme) |
| Flash Eurobarometer 525 | Comisia Europeană | Adulți 18+, UE-27 | Nivel scăzut/mediu/ridicat, 5 itemi | 2023 |
| S&P Global FinLit Survey | Banca Mondială / GFLEC | Adulți 15+ | % răspunsuri corecte, 4 concepte de bază | 2014 (140+ țări) |
| TIAA Institute-GFLEC P-Fin Index | TIAA Institute / GFLEC | Adulți 18+ (SUA) | % răspunsuri corecte, 28 itemi, defalcare rasă/etnie | Anual (2024) |
Pragul de referință folosit de OECD pentru „nivel minim acceptabil” este 70 din 100. La nivel mondial, doar 39% dintre adulți îl ating (OECD, 2023). Media celor 39 de țări participante e 60/100. Media exclusivă a țărilor OECD e 63/100 — diferența arată deja că țările est-europene, majoritatea membre OECD de dată recentă sau nemembre, trag media generală în jos.
3. Radiografia României: ce arată datele
Pe scorul OECD/INFE, România a obținut 54 din 100 de puncte în 2023, în creștere de la 51 în 2020, dar rămânând sub media internațională de 60 și pe unul dintre ultimele locuri dintre cele 39 de țări evaluate — aproximativ locul 35 (Economedia, 2023; OECD, 2023). Componenta de comportament financiar e cea mai slabă: doar 42 din 100 de puncte.
Tabelul 3. Scorul de educație financiară al României, OECD/INFE (scală 0-100)
| Componentă | 2020 | 2023 |
|---|---|---|
| Scor general | 51 | 54 |
| Comportament financiar | — | 42 |
| Loc din 39 de țări evaluate | — | ~35 |
| Media internațională (39 țări) | — | 60 |
Sursă: OECD (2023); Economedia (2023).
Decalajul dintre încredere și competență reală
Cel mai relevant rezultat pentru publicul tânăr nu e scorul brut, ci supraîncrederea. Flash Eurobarometrul 525 (2023) arată că 51% dintre români își evaluează cunoștințele financiare ca ridicate sau foarte ridicate, dar la testul obiectiv doar 13% ating efectiv acest nivel — jumătate din media europeană de 26% (Comisia Europeană, 2023; Banking 4.0, 2023). Aproximativ 57% dintre respondenți dau doar 2-3 răspunsuri corecte din 5, iar circa 30% dau cel mult unul.
| Jumătate dintre români cred că se pricep la bani. Un român din opt chiar se pricepe, măsurat obiectiv. Acest decalaj — nu ignoranța în sine — este motivul pentru care educația financiară trebuie predată sistematic, nu lăsată pe seama „bunului-simț”. Bunul-simț fără informație structurată produce încredere nejustificată, iar încrederea nejustificată produce decizii financiare costisitoare. |
Vârsta contează, dar nu în sensul în care se crede
Contrar impresiei că „tinerii sunt needucați financiar, iar bătrânii sunt înțelepți”, datele arată că situația este mai nuanțată. La nivel internațional, OECD/INFE (2023) arată că diferența dintre grupa de 18-29 de ani și grupa de 30-59 de ani este mică, de ordinul a 2 puncte din 100. În schimb, Eurobarometrul găsește decalaje mult mai mari între generația 55+ și cea de 18-24 de ani — peste 30 % în Danemarca și Austria — pentru că măsoară alt tip de cunoștințe, mai degrabă „clasice” (dobândă, inflație), pe care experiența de viață le predă organic.
Concluzia practică este că fereastra de intervenție eficientă este adolescența — momentul în care se formează atitudinile pe termen lung, înainte ca deciziile costisitoare (primul credit, primul card, prima chirie) să fi produs deja daune.
4. România și vecinii: cunoaștere financiară și rezultate economice, unele lângă altele
Aici se află argumentul central al acestui material. Educația financiară nu este un exercițiu academic izolat, ci se corelează, la nivel de țară, cu indicatori economici reali ca salariul mediu, puterea de cumpărare, densitatea antreprenoriatului. Corelația nu dovedește, singură, cauzalitate într-un singur sens (economiile mai bogate își permit și sisteme educaționale mai bune), dar tabloul de mai jos arată o consistență greu de ignorat.
Tabelul 4. Educație financiară a adulților în Europa de Sud-Est, scală OECD/INFE 0-21 (runda 2020)
| Țară | Scor (din 21) |
|---|---|
| Moldova | 12,6 |
| Bulgaria | 12,3 |
| Croația | 12,3 |
| Georgia | 12,1 |
| Macedonia de Nord | 11,8 |
| Muntenegru | 11,5 |
| România | 11,2 |
| Media internațională a rundei | 12,7 |
Sursă: OECD (2020), Financial Literacy of Adults in South East Europe.
România ocupă ultimul loc din regiune, dar diferența față de Bulgaria sau Croația este de aproximativ un punct dintr-o scală de 21, care este o distanță mică, posibil la limita semnificației statistice, date fiind eșantioanele naționale. Ceea ce separă net România nu este vecinătatea apropiată, ci decalajul față de nordul și vestul Europei.
Elevii de 15 ani: Ungaria are date, România nu are deloc
La testul PISA 2022 pentru elevi de 15 ani, Ungaria a obținut 492 de puncte — sub media celor 14 țări OECD participante (498), dar peste media tuturor celor 20 de sisteme educaționale evaluate (475, care include și partenerii non-OECD cu scoruri mai mici). Aproximativ 82% dintre elevii maghiari ating nivelul minim de competență așteptat social (Daily News Hungary, 2024; OECD, 2024). Bulgaria a participat, de asemenea, cu fetele obținând scoruri mai mari decât băieții — o inversare a tiparului observat în alte țări participante, precum Austria sau Italia (OECD, 2024).
România nu a participat niciodată la acest modul. E cel mai serios gol statistic din acest domeniu. Nu există, la acest moment, nicio comparație armonizată internațional între competențele financiare ale unui adolescent român și ale unuia maghiar sau bulgar. Un studiu regional recent, realizat pe elevi din Transilvania cu instrumentul PISA aplicat local, este singurul semnal disponibil, dar acoperă doar o regiune și nu poate înlocui o participare națională oficială (Zakariás & Lőrincz, 2025).
De la cunoaștere la rezultate economice
Tabelul 5. Indicatori economici comparați, România și vecinii apropiați
| Țară | Salariu mediu anual (Eurostat) | PIB/capita, PPS (% UE, 2024) | Densitate IMM (la 1.000 loc.) |
|---|---|---|---|
| România | 21.108 € | ~70% | 49 |
| Ungaria | ~18.500 € | ~70% | 73 |
| Bulgaria | 15.400 € | 66% | 58 |
| Media UE-27 | 39.800 € | 100% | 58 |
Sursă: Eurostat, citat în Digi24 (2025) și G4Media; Eurostat (2025), PPPs for GDP per capita in 2024; ZF (2026).
Tabloul e complex, nu liniar și tocmai de asta e util să-l privim cu atenție, nu selectiv. România depășește Bulgaria și Ungaria la salariul mediu anual, dar rămâne cu aproape jumătate din numărul de întreprinderi mici și mijlocii la 1.000 de locuitori față de Ungaria (49 față de 73) și sub media UE (58). Bulgaria, deși are salariul cel mai mic din regiune, are o densitate antreprenorială apropiată de media europeană. Concluzia responsabilă nu este „mai multă educație financiară = salarii automat mai mari”. Relația e mult mai indirectă mai precisă: țările cu scoruri de educație financiară constant peste medie (Croația, Bulgaria) reușesc să transforme un venit mai mic într-o densitate antreprenorială comparabilă cu media UE, în timp ce România, cu venituri mai mari, rămâne codașă la capitolul inițiativă antreprenorială. Acesta este un decalaj pe care literatura de specialitate îl leagă direct de lipsa de familiaritate cu finanțarea, creditul de afaceri și gestionarea riscului (GEM Consortium, 2024).
5. Uniformizarea accesului la educația financiară ca instrument de coeziune, nu de clasificare
O întrebare care apare frecvent în dezbaterea publică este dacă anumite grupuri etnice ar fi „mai” sau „mai puțin” pricepute financiar decât altele. Răspunsul onest, susținut de literatura științifică, este că datele necesare pentru o asemenea afirmație pur și simplu nu există în România și, acolo unde există (SUA, Marea Britanie), diferențele observate între grupuri se reduc drastic sau dispar atunci când se controlează statistic pentru venit, nivel de educație și acces la servicii bancare (Money and Pensions Service, 2023; Fair4All Finance, 2023; Yakoboski et al., 2024). Etnia funcționează, în aceste studii, ca proxy pentru acces inegal, nu ca variabilă explicativă în sine. Tratarea ei ca atare ar fi o eroare de interpretare statistică și, în plus, ar recicla stereotipuri fără acoperire empirică.
Ce este, în schimb, perfect susținut de dovezi, este inegalitatea de acces. Comunitățile de romi din Europa de Est rămân, documentat, excluse în mare măsură de la servicii financiare de bază, cum ar fi de la un cont bancar simplu până la microcredit (Banca Mondială, 2012). Un proiect-pilot derulat de Banca Mondială în Bulgaria, România și Slovacia, care a combinat tranziția de la numerar la carduri cu formare financiară directă, a produs câștiguri modeste, dar reale, de competențe, care sunt însă limitate de bariere structurale mai adânci (venit, locuire, discriminare pe piața muncii), ce nu pot fi rezolvate doar prin educație (Banca Mondială, 2012).
Această observație are o consecință directă de politică publică, deja aplicată parțial. PNEFR a încheiat un parteneriat explicit cu Asociația Partida Romilor Pro-Europa, pentru a extinde programul și către comunități care, altfel, rămân sistematic în afara circuitului educațional standard (Economistul.ro, 2026). Este modelul correct, nu „compararea” comunităților etnice între ele, ci garantarea aceluiași standard de curriculum, acces și calitate, indiferent de etnie, limbă maternă sau zonă geografică. În aceeași logică se înscrie și necesitatea de a monitoriza rezultatele pe regiuni și, unde e relevant, pe limbă de predare — așa cum a făcut studiul regional din Transilvania (Zakariás & Lőrincz, 2025) — nu pentru a clasifica grupuri, ci pentru a identifica exact unde standardul comun nu ajunge încă, cu scopul de a interveni țintit.
Uniformizarea, în acest sens, nu înseamnă omogenizare culturală, ci echitate de acces la o competență de bază — la fel cum alfabetizarea clasică a fost tratată, în secolul XX, ca drept universal, nu ca teren de comparație etnică.
6. De la pilot local la politică națională: cazul PNEFR
Programul Național de Educație Financiară pentru România (PNEFR) a fost lansat de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), în parteneriat cu Inspectoratul Școlar al Municipiului București, cu sprijinul BNR, ASF, ISF și al Ministerului Educației (AGERPRES, 2026). Obiectivul declarat este dual: familiarizarea cu terminologia financiară de bază și, mai important, formarea capacității de a lua decizii informate în situații concrete de viață, cum ar fi administrarea resurselor, economisirea și investițiile, funcționarea creditării și a sistemului bancar (AGERPRES, 2026).
Rezultatele preliminare sunt încurajatoare ca dovadă de concept: pilotul, demarat în martie 2026 în 15 licee din București, a implicat aproximativ 20.000 de elevi până în vara aceluiași an (AGERPRES, 2026). Este exact tipul de intervenție pe care datele din secțiunile anterioare îl recomandă: sistematică, aplicată devreme, cu parteneri instituționali corecți.
Dar amploarea rămâne, structural, insuficientă față de dimensiunea problemei documentate mai sus:
- Un pilot concentrat într-un singur municipiu — oricât de populat — nu poate acoperi disparitățile regionale deja documentate în alte domenii conexe: cum ar fi densitatea antreprenorială care variază de la 44,4 IMM-uri/1.000 locuitori în București la doar 13,1 în regiunea Nord-Est (ZF, 2026) — exact tipul de decalaj pe care educația financiară timpurie, distribuită uniform, ar trebui să-l reducă în timp.
- România rămâne singura țară din regiune fără participare la modulul financiar PISA — deci fără un termometru internațional care să permită măsurarea progresului real al PNEFR pe termen lung, comparativ cu Ungaria sau Bulgaria.
- Strategia Națională de Educație Financiară 2024-2030, adoptată prin Hotărârea de Guvern nr. 378/2024, oferă deja cadrul instituțional (BNR, ASF, Ministerul Educației, Ministerul Finanțelor, ARB, ANPC). Prin urmare infrastructura de guvernanță există, dar ceea ce lipsește este scara de implementare (Guvernul României, 2024; Ministerul Educației, 2024).
Argumentul acestui material este simplu. PNEFR ar trebui tratat nu ca proiect-pilot, ci ca prototip validat, gata de generalizare — extins la nivelul întregului învățământ preuniversitar, cu finanțare multianuală asigurată prin strategia deja aprobată, cu monitorizare externă prin participarea la PISA, și cu componenta de incluziune (parteneriatul cu comunitățile de romi, adaptarea pentru zonele cu predare în limbi minoritare) integrată din start, nu adăugată ulterior. Modelul, odată validat la scară națională, devine în mod natural exportabil regional — Republica Moldova, cu care România împarte limba și, parțial, cadrul de reglementare, este candidatul cel mai evident pentru o extindere transfrontalieră.
7. Beneficiile unei educații financiare generalizate
Argumentele de mai sus converg spre trei categorii de beneficii, fiecare susținută direct de dovezile citate în acest material.
Beneficii sociale
- Reduce decalajul dintre încrederea în propriile cunoștințe (51% se cred pricepuți) și competența reală (13%), sursă documentată de decizii financiare costisitoare (Comisia Europeană, 2023).
- Oferă un standard comun de acces, indiferent de etnie, limbă maternă sau regiune — model deja testat prin parteneriatul PNEFR cu Partida Romilor Pro-Europa (Economistul.ro, 2026).
- Sprijină incluziunea financiară. În România, doar 69% dintre adulți aveau un cont bancar în 2021, față de medii mult mai ridicate în vestul UE (Banca Mondială, 2025).
- Reduce vulnerabilitatea la fraude financiare și la credite predatorii, în special în contextul digital (finfluenceri, plăți instant).
Beneficii economice naționale
- Corelează cu o densitate antreprenorială mai ridicată: Ungaria (73 IMM/1.000 loc.) și Bulgaria (58) depășesc România (49), în ciuda unor venituri medii mai mici (ZF, 2026).
- Reduce riscul de supraîndatorare a populației și presiunea asociată asupra sistemului de protecție socială.
- Crește participarea la economisire pe termen lung (pensii private, investiții) — zonă unde comportamentul financiar al românilor e cel mai slab (42/100) (OECD, 2023).
- Aliniază România la standardele de raportare internațională (PISA, OECD/INFE), esențiale pentru evaluări de țară și atragere de investiții.
Beneficii pentru mediul de business
- Formează o generație de angajați și antreprenori capabili să citească un contract, un buget, un plan de afaceri — reducând costurile de instruire internă ale companiilor.
- Crește baza de potențiali antreprenori informați, adresând direct decalajul de 49 vs. 58-73 IMM/1.000 locuitori față de vecini (ZF, 2026).
- Îmbunătățește calitatea cererii de credit și de produse financiare, cu beneficii pentru sectorul bancar și de asigurări.
- Creează un bazin de talente mai atractiv pentru investitorii regionali, într-o economie unde forța de muncă e deja principalul avantaj competitiv.
8. Concluzie
Datele nu lasă loc de ambiguitate. România pornește de la un scor de educație financiară sub media regională și europeană, cu un decalaj sever între cât de informați se cred cetățenii și cât de informați sunt efectiv, fără participare la singurul instrument internațional care ar permite măsurarea progresului la nivelul adolescenților, și cu o densitate antreprenorială cu mult sub cea a vecinilor apropiați. În același timp, are deja — prin PNEFR și prin Strategia Națională de Educație Financiară 2024-2030 — infrastructura instituțională necesară pentru a schimba acest tablou.
Ce lipsește nu este cunoașterea problemei, ci decizia de a scala soluția, de la un pilot de câteva mii de elevi în București la un standard național, aplicat uniform, cu monitorizare internațională și cu incluziune explicită a comunităților rămase astăzi în afara circuitului — indiferent de etnie sau regiune. Este exact tipul de investiție cu un cost inițial modest și randament social, economic și antreprenorial pe termen lung pe care România trebuie să-l adopte, prin extinderea și consolidarea programului ca prioritate națională.
Referințe
AGERPRES. (2026). Comunicat de presă — Proiectul Național de Educație Financiară pentru România — PNEFR. https://agerpres.ro/comunicate/2026/04/02/comunicat-de-presa–proiectul-national-de-educatie-financiara-pentru-romania–pnefr–1543825
Banca Mondială. (2012). New World Bank report calls for financial inclusion of Roma. https://www.worldbank.org/en/news/press-release/2012/09/04/new-world-bank-report-calls-for-financial-inclusion-of-roma
Banca Mondială. (2025). The Global Findex Database 2025: Connectivity and financial inclusion in the digital economy. https://www.worldbank.org/en/publication/globalfindex
Banking 4.0. (2023). Financial education: More than half of Romanians say they have high or very high financial knowledge, but results show that only one in ten actually reaches this level. https://banking40.ro/financial-education-more-than-half-of-romanians-say-they-have-high-or-very-high-financial-knowledge-but-results-show-that-only-one-in-ten-actually-reaches-this-level/
Comisia Europeană. (2023). Flash Eurobarometer 525: Monitoring the level of financial literacy in the EU. https://europa.eu/eurobarometer/surveys/detail/2953
Daily News Hungary. (2024). PISA 2022 report on young people’s financial literacy released: Hungary ranks average. https://dailynewshungary.com/pisa-2022-report-hungary-ranks-average/
Digi24. (2025). România se află în topul țărilor cu cel mai mic salariu mediu din UE. Doar Bulgaria ne depășește [date Eurostat]. https://www.digi24.ro/digieconomic/macro/romania-se-afla-in-topul-tarilor-cu-cel-mai-mic-salariu-mediu-din-ue-doar-bulgaria-ne-depaseste-35699
Economedia. (2023). Raport OECD: România este la coada clasamentului privind educația financiară. https://economedia.ro/raport-oecd-romania-este-la-coada-clasamentului-privind-educatia-financiara-romanii-au-unele-dintre-cele-mai-mici-scoruri-dintre-39-de-tari-analizate.html
Economistul.ro. (2026). Programul Național de Educație Financiară pentru România — parteneriat cu Asociația Partida Romilor Pro-Europa. https://www.economistul.ro/pnefr/programul-national-de-educatie-financiara-pentru-romania-parteneriat-cu-asociatia-partida-romilor-pro-europa-98795/
Eurostat. (2025). PPPs for GDP per capita in 2024: Preliminary estimates. https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/w/ddn-20250327-2
Fair4All Finance. (2023). Levelling the playing field: Building inclusive access to financial services for people from minority ethnic communities. https://fair4allfinance.org.uk/levelling-the-playing-field-ethnicity-report/
GEM Consortium. (2024). Global Entrepreneurship Monitor 2023/2024 global report: 25 years and growing. https://www.gemconsortium.org/report/global-entrepreneurship-monitor-gem-20232024-global-report-25-years-and-growing
Guvernul României. (2024). Hotărârea nr. 378 din 11 aprilie 2024 privind aprobarea Strategiei Naționale de Educație Financiară 2024-2030. https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/HG_378_2024.pdf
Institutul Național de Statistică. (2023). Recensământul Populației și Locuințelor 2021 — rezultate definitive: caracteristici etno-culturale demografice. https://www.recensamantromania.ro/rezultate-rpl-2021/rezultate-definitive-caracteristici-etno-culturale-demografice/
Klapper, L., Lusardi, A., & van Oudheusden, P. (2015). Financial literacy around the world: Insights from the Standard & Poor’s Ratings Services Global Financial Literacy Survey. World Bank / GFLEC. https://www.cssf.lu/wp-content/uploads/S_P_Survey.pdf
Ministerul Educației. (2024). Strategia Națională de Educație Financiară 2024-2030 a fost adoptată. https://www.edu.ro/comunicat_presa_33_2024_adoptare_SNEF
Money and Pensions Service. (2023). UK Adult Financial Wellbeing Survey 2021: Ethnicity report. https://maps.org.uk/content/dam/maps-corporate/en/our-work/uk-strategy-for-financial-wellbeing/maps-uk-adult-financial-wellbeing-2021-ethnicity-2023.pdf
OECD. (2020). Financial literacy of adults in South East Europe. OECD Publishing. https://www.oecd.org/en/publications/financial-literacy-of-adults-in-south-east-europe_c639aa3c-en.html
OECD. (2021). Youth financial education in South East Europe. OECD Publishing. https://www.oecd.org/content/dam/oecd/en/publications/reports/2021/10/youth-financial-education-in-south-east-europe_f2ace562/487753a6-en.pdf
OECD. (2023). OECD/INFE 2023 international survey of adult financial literacy. OECD Publishing. https://www.oecd.org/en/publications/oecd-infe-2023-international-survey-of-adult-financial-literacy_56003a32-en.html
OECD. (2024). PISA 2022 results (Volume IV): How financially smart are students?. OECD Publishing. https://www.oecd.org/en/publications/pisa-2022-results-volume-iv_5a849c2a-en.html
Yakoboski, P. J., Lusardi, A., & Hasler, A. (2024). Financial literacy and retirement fluency: The 2024 TIAA Institute-GFLEC Personal Finance Index. TIAA Institute / GFLEC. https://gflec.org/wp-content/uploads/2024/04/TIAA_GFLEC_Report_PFin_April2024_07.pdf
Zakariás, E., & Lőrincz, … (2025). Students’ financial literacy in Transylvania: The PISA survey. Gazdaság és Pénzügy. https://bankszovetseg.hu/Public/gep/2025/2025_2%20angol/167-192%20E%20Zakari%C3%A1s-L%C5%91rincz.pdf
ZF (Ziarul Financiar). (2026). Cât de antreprenorială este România? Cu doar 49 de IMM la 1.000 de locuitori, România se plasează pe ultimele locuri în Europa. https://www.zf.ro/zf-supliment-imm/zf-supliment-imm-cat-de-antreprenoriala-este-romania-cu-doar-49-de-22963498
