Cetățenii români ar fi dispuși să doneze aproape de două ori mai mult decât în prezent, România rezultând a avea un potențial filantropic imens, potrivit unui studiu întreprins de Social Impact Alliance for Central & Eastern Europe. Studiul – intitulat „Filantropia și responsabilitatea socială corporativă în Europa Centrală și de Est | ROMÂNIA”, realizat în perioada martie-aprilie 2023 de Social Impact Alliance for Central & Eastern Europe, împreună cu Fundația Romanian Business Leaders, Dentons România și Nexia România, cu sprijinul Google.org – arată că aproximativ 6 din 10 cetățeni din regiunea Europei Centrale și de Est „consideră că provocările actuale necesită o implicare mai mare a comunității”.
După cum subliniază autorii studiului, „datele colectate arată că 55% dintre români sunt dispuși să plătească mai mult pentru produse și servicii oferite de branduri responsabile din punct de vedere social. De asemenea, companiile adoptă din ce în ce mai des practici responsabile și sustenabile, motivate de creșterea gradului de conștientizare în rândul angajaților, investitorilor și consumatorilor. În plus, 51% dintre români fac donații financiare pentru cauze sociale în mod regulat, contribuția anuală ridicându-se la 595 milioane de euro (87 euro/persoană), iar 41% donează medicamente sau alimente. De asemenea, 37% dintre români s-au implicat în acțiuni de voluntariat în ultimele 12 luni.
Cu toate acestea, potențialul filantropic al societății românești este mult mai mare. Cu motivația adecvată și eliminarea barierelor existente, cetățenii ar putea dona până la 1,22 miliarde de euro anual pentru cauze sociale, ceea ce reprezintă o sumă de două ori mai mare decât donațiile actuale”.
Anna Korzeniewska, fondatoare a Social Impact Alliance for Central & Eastern Europe: „Atât întreprinderile, cât și persoanele fizice manifestă o disponibilitate din ce în ce mai mare de a-și folosi resursele – bani, timp și competențe – pentru a aborda provocările sociale și de mediu. Este în interesul nostru, al tuturor, să facilităm acest angajament. Sperăm ca recomandările pregătite în colaborare cu organizațiile responsabile de modelarea ecosistemului de impact social din România să contribuie la stabilirea priorităților și la adoptarea măsurilor adecvate.”
Studiul evidențiază că „multe dintre inițiativele de responsabilitate socială sunt implementate ca proiecte punctuale, ceea ce face dificilă obținerea unui impact pe termen lung. Companiile sunt interesate să sprijine astfel de proiecte, însă adesea acționează doar în măsura în care este necesar pentru a respecta reglementările ESG, fără a încerca să introducă schimbări majore sau să le integreze în operațiunile lor de zi cu zi.
Este esențială creșterea conștientizării în rândul furnizorilor de capital, atât la nivel public, cât și privat, cu privire la necesitatea furnizării finanțării de bază și consolidarea capacității ONG-urilor și a altor organizații axate pe impactul social, pentru a-și putea canaliza eforturile către furnizarea unor soluții pe termen lung, relevante, în loc să treacă pur și simplu de la un proiect la altul. Acest obiectiv poate fi atins prin evidențierea beneficiilor comerciale ale acțiunilor responsabile, promovarea bunelor practici și inițierea de colaborări”.
Alina Burlacu, director general, Fundația Romanian Business Leaders: „În calitate de organizație care funcționează atât ca asociație pentru liderii de afaceri, cât și ca ONG, suntem martorii direcți ai beneficiilor obținute prin implicarea în parteneriate pe termen lung cu companii private, în vederea obținerii unui impact semnificativ în domeniul antreprenoriatului, al educației și al bunei guvernări. Încurajăm și sprijinim liderii de afaceri să se concentreze asupra abordărilor strategice pe termen lung în ceea ce privește practicile responsabile din punct de vedere social, al mediului și corporativ (ESG) și, cel mai important, să le integreze în operațiunile lor de afaceri.”
Semnalând „lipsa stimulentelor fiscale pentru donatori”, studiul arată că „România are un model de redistribuire a impozitelor unic în regiunea ECE (adesea numit legea sponsorizării pentru companii). Companiile pot redirecționa până la 20% din impozitul pe profit către cazuri sociale, iar persoanele fizice, 3,5%. Deși forma actuală de redirecționare a impozitului pe profit este una eficientă, ar fi util să se ia în considerare introducerea unor beneficii fiscale suplimentare, pentru a încuraja atât donatorii privați, cât și pe cei corporativi să sprijine organizațiile non-profit și administrația publică în abordarea celor mai urgente probleme sociale și de mediu. Una dintre soluțiile posibile ar fi introducerea deducerilor fiscale pentru donatorii corporativi”.
Ionut Zeche, Senior Partner la Nexia CRG: „Acordarea de stimulente fiscale suplimentare ar fi un factor motivant pentru întreprinderi și persoanele fizice de a se implica în rezolvarea problemelor sociale utilizând propriile resurse, cum ar fi capitalul și competențele. Această abordare ar contribui la promovarea unei culturi a generozității în societate. Implementarea scutirilor fiscale poate reprezenta un pas important pentru consolidarea ecosistemului de impact social în România.”
Același studiu constată că „în România, există o lipsă de stimulente pentru formele nemonetare de implicare, în special pentru voluntariatul bazat pe abilități și serviciile pro bono. Un obstacol suplimentar care descurajează companiile să se implice în aceste activități este obligația de a plăti TVA pentru serviciile pro bono. Cu toate acestea, dacă aceste activități sunt desfășurate în scopuri comerciale, nu se aplică taxa de TVA. Guvernul are capacitatea de a aborda această provocare prin emiterea de recomandări care să ajute companiile să evidențieze legăturile dintre activitățile pro bono și activitățile lor comerciale. Aceasta ar reduce în mod eficient riscurile pentru companiile implicate în astfel de inițiative”.
Doru Postelnicu, consilier Dentons România: „Acțiunile pro bono sunt din ce în ce mai valorizate în societatea noastră, însă nu beneficiază de susținere sistematică. Implementarea unor reglementări juridice adecvate ar putea elimina obstacolele existente și ar putea debloca potențialul imens al inițiativelor de responsabilitate socială. Guvernul are oportunitatea de a promova un mediu care să încurajeze și faciliteze implicarea în activitățile pro bono.”
Autorii studiului apreciază că „teama de autoritățile fiscale provine în mare parte din lipsa de încredere și afectează în special întreprinderile mici. Acestea se preocupă de consecințele pe care le-ar putea avea contabilizarea necorespunzătoare a activităților lor sociale și, ca rezultat, atragerea atenției autorităților fiscale. Această preocupare poate fi abordată prin încurajarea autorităților să se concentreze mai mult pe acordarea de consultanță decât pe aplicarea de sancțiuni, în special atunci când scopul activităților întreprinse este de a adresa provocările sociale.
Complexitatea documentelor, terminologiei și reglementărilor reprezintă o provocare atât pentru sectorul public, cât și pentru cel privat din România și regiunea CEE. Astfel, este nevoie de eforturi suplimentare pentru simplificarea și chiar traducerea cerințelor Uniunii Europene într-un limbaj accesibil pentru factorii de decizie din toate sectoarele – privat, public și social”.
De asemenea, studiul constată „lipsa sprijinului fiscal și juridic pentru investitorii interesați de impactul social”, accentuând că „investițiile orientate spre impactul social reprezintă un concept în care obiectivele sociale sau de mediu sunt combinate cu generarea de profit. Deși investițiile cu impact social devin din ce în ce mai relevante în regiunea CEE, în România ele nu prezintă prea mult interes. Un prim pas în dezvoltarea acestei zone ar trebui să fie promovarea educației și creșterea gradului de conștientizare printre investitori și manageri de fonduri”.
Liza Belozerova, Senior Manager pentru Europa, Orientul Mijlociu și Africa, în cadrul Google.org, care a sprijinit cercetarea: „Pentru a promova dezvoltarea unei filantropii durabile, este necesar să avem la dispoziție date fiabile și să facilităm schimbul de cunoștințe. Regiunea Europei Centrale și de Est are o oportunitate reală de a consolida și de a promova o cultură a filantropiei și a sprijinului social durabil. Prin urmare, este deosebit de important să implicăm toți actorii din societate într-un mod strategic și pe termen lung.”
Raportul complet poate fi accesat aici: https://ceeimpact.org/romania-filantropia-si-rcs-in-ece/.
