Summitul Administratorilor de Fonduri din România, ediția a IV-a a oferit o pledoarie pentru investiții în fonduri, argumentând că ele reprezintă „cea mai bună soluție de economisire pe termen mediu și lung, chiar dacă, în prezent, traversăm o perioadă economică dificilă”.
Horia Gustă, președintele Asociației Administratorilor de Fonduri din România – AAF: „În august 2022, statisticile arată 30.000 de investitori în plus în industrie, comparativ cu august 2021, care se adaugă celor 100.000 câștigați pe parcursul anului anterior. Credem că, deși traversăm un context internațional dificil, numărul de investitori va continua să crească, datorită mediatizării intense a beneficiilor economisirii recurente. O posibilă explicație a acestui aflux poate fi legată de faptul că în proiectul Economisește inteligent al asociației, cea mai importantă temă a fost aceea a economisirii lunare, recurente, indiferent de suma pe care și-o permite fiecare. Un proiect aflat în lucru și susținut de reprezentanți ai mediului politic și guvernamental vizează modificarea și simplificarea legislației fondurilor alternative, cu scopul de a îmbunătăţi acest cadru şi pentru a crea în România o jurisdicţie mai permisivă și mai atractivă. Europa nu are o legislaţie comunitară pentru fondurile de investiţii alternative, lăsând acest lucru la latitudinea statelor membre.”
Mihai Precup, secretar de stat în Ministerul Finanțelor: „Împreună cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, încercăm să venim cu niște măsuri astfel încât să dezvoltăm piața de capital din România, cum ar fi de exemplu listare de obligaţiuni guvernamentale verzi – green bonds. Am văzut în ultimii ani impactul pozitiv pe care l-a avut listarea obligațiunilor Fidelis și dorim să stimulăm această piață a obligațiunilor inclusiv prin listarea unor obligațiuni verzi guvernamentale, banii strânși astfel putând fi utilizați pentru investiţii în economia verde. Un alt element inclus în strategie, deşi nu este foarte uşor, este să văd mari proiecte de infrastructură în România care emit obligaţiuni şi se finanţează pe piaţa de capital. Aici, partea umană are un rol extrem de important, de aceea încheiem parteneriate cu instituţiile financiare internaţionale – Banca Europeană de Investiţii, Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare – pentru a ne aduce asistenţă tehnică şi pentru a crește capacitatea de implementare a proiectelor. Vom avea, probabil în premieră pentru România, o divizie, o unitate la nivelul Secretariatului General, care va monitoriza transversal toate companiile deţinute direct de statul român. Atât din punctul de vedere al performanţei lor financiare, cât şi din punctul de vedere al guvernanţei corporative şi al calităţii membrilor din consiliile de administraţie. Pe scurt, paşi se fac pentru a avea companii cât mai fiabile, pentru a le duce la Bursă. După cum bine ştiţi, e un proces întreg pentru a ajunge cu o o companie la Bursă, cât şi pentru fondurile de investiţii de avea companii, dacă vreţi, suculente, pentru a investi.”
Vincent Ingham, director Regulatory Policy, în cadrul Asociației Administratorilor de Fonduri din Europa (EFAMA), a enumerat câteva dintre prioritățile necesare la nivel european pentru completarea cadrului privind finanţarea sustenabilă şi instrumentele necesare administratorilor de active pentru a-și îndeplini rolul: o claritate mai mare în ceea ce privește definirea unora dintre conceptele care stau la baza reglementărilor europene, adoptarea unui standard internațional privind raportările ESG (environmental, social, governance), îmbunătăţirea calităţii, comparabilității şi fiabilităţii ratingurilor ESG) sau acoperirea deficitul de date ESG prin implementarea cerințelor de raportare CSR (Corporate Sustainability Reporting) și alinierea lor cât mai curând cele ale SFDR (Sustainable Finance Disclosure Regulation) si EU Taxonomy Regulation. Potrivit acestuia, într-un studiu recent, EFAMA a estimat că aproape 1,6 trilioane de euro ar putea deveni disponibili pentru finanţarea economiei europene şi a creșterii sustenabile dacă gospodăriile europene şi-ar muta doar 5% din avere dinspre depozite bancare către investiţii mai productive.
Din concluziile reuniunii, sintetizate de organizatori, reținem:
„Industria fondurilor de investiții din România are în continuare un potențial extraordinar de dezvoltare. Investițiile pot fi un instrument care să susțină creșterea nivelului de trai al românilor, în special în perioada pasivă a vieții.
Legislația care reglementează industria fondurilor de investiții mai poate fi simplificată iar AAF, alături de instituțiile statului cu atribuții în acest domeniu, fac pași în acest sens.
Dezvoltarea pieței de capital din România este o componentă importantă pentru dezvoltarea industriei fondurilor, iar listarea mult așteptată a unor giganți de stat ar putea reprezenta o oportunitate de dezvoltare nu numai pentru piața internă, ci și pentru cea din regiune.
Programele de educare și informare financiară, susținute inclusiv de societatea civilă, sunt soluția pentru creșterea numărului investitorilor.
Pentru persoanele mai conservatoare, specialiștii recomandă menținerea contactului fizic cu banca.
Pentru tineri, atrași de online, sunt necesare soluții digitale care să le ofere posibilitatea de a investi fără interacțiune umană și de a urmări în permanență evoluțiile de pe piețele financiare.
Principiul de bază este recurența și investițiile pe termen lung.
Nivelul veniturilor lunare este mai puțin important decât decizia de a investi constant, pe perioade lungi de timp.”
Foto: AAF
