Felul în care au fost tratați cetățenii din Ucraina care au solicitat protecție în țările europene și ce se poate îmbunătăți în felul în care ei sunt primiți constituie tema cercetării lansate de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) în 10 state europene, inclusiv România.
Inițiatorii analizei invită cetățenii din Ucraina sau cetățeni ai unor state terțe care au fugit din Ucraina și care se află acum în România, pentru a se proteja de război, „să participe la cercetare, prin completarea unui chestionar online, în ucraineană, engleză, sau rusă. Persoanele vizate sunt atât adulți – cu precădere femei – cât și adolescenți, cu vârste cuprinse între 16-17 ani. Eșantionul și chestionarul au fost stabilite la nivel european, pentru a asigura reprezentativitate statistică pentru UE”.
Michael O’Flaherty, directorul FRA: „Cum războiul din Ucraina continuă, țările UE primesc și acordă sprijin unui număr fără precedent de oameni care își caută siguranța în Uniunea Europeană. Acest lucru generează o mare varietate de provocări cu privire la drepturile omului în prezent și, posibil, mai târziu. Cu această cercetare, FRA își propune să asiste UE și statele implicate să găsească soluții sustenabile în beneficiul țărilor gazdă și al oamenilor care au fugit din calea acestui tragic război.”
Cercatarea online, subliniază inițiatorii, „va documenta experiențele și percepțiile adulților și ale copiilor acestora, care au plecat din Ucraina pentru a scăpa de război fie că sunt ucraineni, fie că sunt cetățenii altor state care locuiau în Ucraina în momentul începerii războiului. Întrebările acoperă subiecte legate de muncă, educație, cazare și asistență sanitară. Chestionarul include, de asemenea, întrebări legate de învățarea limbii țării gazdă, integrare, experiențe de discriminare și rasism.
Studiul se desfășoară în Bulgaria, Cehia, Estonia, Germania, Ungaria, Italia, Polonia, România, Slovacia și Spania și se va încheia în a doua parte a lunii septembrie.
FRA intenționează să prezinte public rezultatele cercetării în 2023.
Studiul face parte dintr-o suită de activități ale FRA care analizează implicațiile războiului asupra drepturilor fundamentale în UE”.
Totodată, autorii analizei reamintesc că „Directiva 2001/55/CE a Consiliului din 20 iulie 2001, privind protecția temporară, a fost adoptată în 2001 ca răspuns la criza generată de războaiele din fosta Iugoslavie. În martie 2022, a fost folosită pentru prima dată prin decizia adoptată de Consiliu în unanimitate, prin care se constata existența unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina. Directiva privind protecția temporară a introdus un cadru care să ajute statele membre ale Uniunii Europene să facă față cazurilor de aflux masiv de persoane venite din afara UE. Prin activarea mecanismului de protecție în baza Directivei, refugiații și persoanele care fug din calea conflictelor armate, a violenței și a încălcărilor drepturilor omului, pot fi protejate pentru o perioadă de până la trei ani. Directiva prevede un statut de protecție temporară, care conferă permise de ședere temporară, asistență medicală de urgență, acces la adăpost, servicii sociale, educație pentru copii, precum și un acces limitat la piața muncii și un drept limitat la reîntregirea familiei”.
