În ianuarie, activitatea din industrie a continuat să scadă – este ideea majoră a barometrului privind situaţia industriei în ianuarie 2017, realizat de IRSOP & SNSPA – Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Facultatea de Management (coordonatori, dr. Petre Datculescu – director general al IRSOP Market Research & Consulting SRL, conf. univ. dr. Florina Pînzaru – decan, conf. univ. dr. Lucian Anghel), pe un eşantion de 300 de firme industriale, reprezentativ la nivelul celor 15.200 de firme cu peste 9 angajaţi din România, care generează aproximativ 95% din totalul cifrei de afaceri din industrie.
Barometru arată că „indicatorul pentru volumul producţiei a coborât la 35 de puncte faţă de 55 în noiembrie şi 42 în decembrie 2016. De două luni, activitatea se află sub 50 de puncte, în plină zonă de contracţie. Indicatorul pentru stocuri a scăzut şi el, de la 43 în decembrie la 39 în ianuarie, semn că vânzările din stocuri sunt mai mari decât rata de reumplere a stocurilor”.
Concomitent, semnalează aceeaşi cercetare, „din noiembrie până în ianuarie, indicatorul costurilor de producţie a crescut de la 58 la 65 de puncte, probabil datorită cheltuielilor cu energia. Acum indicatorul se află la nivelul cel mai ridicat din ultimele 27 de luni, iar procentul firmelor care raportează creşterea costului este de peste 5 ori mai mare decât procentul celor care semnalează scăderi. De obicei, creşterea costurilor timp de 3 luni consecutiv reprezintă un semnal timpuriu de inflaţie şi de transferare a costurilor asupra distribuţiei şi a cumpărătorilor. Cauza principală a declinului activităţii este scăderea continuă a cererii în ultimele 5 luni. Indicatorul pentru comenzi noi a coborât de la 60 de puncte în septembrie, la 35 în ianuarie. De două luni, cererea a scăzut sub pragul de 50 de puncte care desparte creşterea de contracţie”.
Totuşi, potrivit barometrului, „se observă o uşoară înviorare în segmentul exportatorilor. Indicatorul pentru comenzi la export a crescut de la 48 în decembrie la 53 în ianuarie. Importurile de materii prime şi materiale s-au mişcat şi ele puţin în sus, de la 50 la 51, pe fondul necesităţilor de producţie ale firmelor exportatoare”. Ca apreciere, subliniază autorii barometrului, „probabil că şi datorită exportatorilor, indicatorul pentru comenzi neexecutate a crescut de la 41 în decembrie la 53 în ianuarie. Dar când cererea în ansamblu scade persistent, o creştere temporară a comenzilor neexecutate poate semnala şi un deficit de capacitate, eventual din cauze sezoniere”.
Constatarea de ansamblu este că „procentul indicatorilor cu valori negative în totalul indicatorilor măsuraţi de barometru a scăzut de la 90% în decembrie la 65% în ianuarie. În pofida semnelor pozitive, un declin prelungit al activităţii, de două-trei luni, nu poate rămâne fără urmări. Ca efect direct, indicatorul pentru numărul de angajaţi a scăzut de la 51 în noiembrie, la 45 în decembrie şi la 43 în ianuarie. Firmele renunţă la o parte din salariaţi, deşi ritmul de disponibilizare a fost mai mic în ianuarie decât în decembrie. Scăderea ritmului de disponibilizare în condiţii de reducere a cererii semnalează că managerii ori se aşteaptă la repornirea activităţii, ori au posibilităţi mici să ajusteze forţa de muncă la circumstanţele economice.
Un alt efect al declinului ar putea fi resimţit la nivelul economiei. Este destul de probabil că reducerea activităţii ar putea afecta creşterea economică în 2017, dacă nu intervine o recuperare majoră în perioada următoare. În orice caz, managerii rămân încrezători. Indicatorul de optimism, calculat ca medie a speranţelor cumulate privind comenzile, producţia şi preţurile peste 6 luni a mai crescut puţin, de la 64 în decembrie la 67 în ianuarie. Aşteptările contează în economie. Încrederea poate să fie ea însăşi un factor de propulsare a redresării”.
