Consorțiul Universitaria cere finanţarea universităţilor în funcţie de performanţa reală

Date:

Consorţiul Universitaria s-a întâlnit la Bucureşti, în perioada 26-28 mai 2022, în formulă extinsă: Universitatea din Bucureşti, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Universitatea de Vest din Timişoara, Academia de Studii Economice din Bucureşti, Universitatea din Craiova, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, Universitatea „Ovidius” din Constanţa. Reuniunea a fost găzduită de Universitatea din Bucureşti, care a preluat preşedinţia rotativă a Consorţiului Universitaria, deținută anterior de Academia de Studii Economice din Bucureşti.


O delegație a Consorţiului Universitaria a avut o întâlnire cu preşedintele României, Klaus Iohannis.

Consorțiul Universitarea subliniază că „printre temele abordate în cadrul discuţiilor s-au numărat şi sprijinirea diversificării misiunilor universităţilor româneşti, pentru a răspunde nevoilor societăţii şi pentru stimularea excelenţei academice, precum şi necesitatea stimulării internaţionalizării învăţământului superior, prin prisma sprijinului acordat universităţilor angrenate în proiecte europene şi cu caracter internaţional. Reprezentanţii Consorţiului Universitaria au subliniat şi necesitatea identificării variantelor de consolidare a cooperării între universităţile româneşti şi instituţiile de cercetare-dezvoltare-inovare din ţară şi din afara graniţelor.

La finalul întâlnirii de la Palatul Cotroceni, participanţii au agreat ca Rezoluţia Consorţiului Universitaria, adoptată în cadrul reuniunii care se desfăşoară la Universitatea din Bucureşti în perioada 26-29 mai 2022, să fie transmisă către Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis”.
Consorțiul Universitaria accentuează că „în contextul elaborării noii legi a educaţiei, precum şi al nevoii realizării unui cadru legislativ modern, care să răspundă atât provocărilor cu care se confruntă sistemul naţional de educaţie, cât şi tendinţelor europene şi globale” și „face apel la dialog şi la cooptarea experţilor săi în definirea noului cadru legislativ. Reprezentanţii Consorţiului Universitaria consideră că experienţa şi expertiza specialiştilor din cele nouă universităţi partenere sunt cruciale pentru a identifica cele mai bune soluţii pentru învăţământul românesc, atât universitar, cât şi preuniversitar”.

©Foto Administratia prezidentiala

În reuniunea de la București, Consorţiul Universitaria a abordat „cele mai relevante puncte aflate pe agenda învăţământului superior românesc, astfel:

– Implicarea imediată a experţilor şi a reprezentanţilor Consorţiului Universitaria în procesul de elaborare a Legii Educaţiei. O lege cu impact major, care afectează actori instituţionali şi influenţează semnificativ dezvoltarea şi modernizarea întregii societăţi, trebuie discutată şi agreată cu actorii cei mai relevanţi – deci implicit cu universităţile Consorţiului – în etapele premergătoare consultării publice largi.
– Finanţarea universităţilor în funcţie de performanţa reală şi de indicatorii de impact, pentru sprijinirea unui învăţământ superior incluziv de calitate, precum şi creşterea finanţării cercetării şi asigurarea continuităţii în finanţare.
– Susţinerea, prin toate mecanismele necesare, a implementării în plan naţional a Strategiei Europene pentru Universităţi.
– Exceptarea instituţiilor de învăţământ superior de la blocarea organizării concursurilor de ocupare a posturilor vacante anunţată de guvern pentru 1 iulie 2022, pentru a nu afecta şi chiar bloca, în unele cazuri, procesul de educaţie şi proiectele de cercetare din cadrul universităţilor.
– Alocarea unei finanţări suplimentare pentru implementarea adecvată a învăţământului hibrid, care să asigure atât integrarea noilor tehnologii digitale în procesul de predare- învăţare, dar şi dezvoltarea de pedagogii şi conţinuturi inovative.
– Elaborarea şi aprobarea, de către Ministerul Educaţiei, a normelor metodologice de aplicare a modificării legii, pentru a da posibilitatea universităţilor să aloce 10% din finanţarea de bază pentru activităţile de investiţii.
– Recunoaşterea, la nivelul actelor de studii emise de Ministerul Educaţiei, a diplomei de master didactic – dublă specializare şi includerea acesteia în Nomenclatorul pentru concursurile susţinute în învăţământul preuniversitar începând cu anul în curs, odată cu finalizarea, în acest an, de prima generaţie de studenţi a studiilor de master.
– Reglementarea clară a posibilităţii de înfiinţare de programe de studii universitare de licenţă cu dublă specializare şi a condiţiilor în care astfel de programe pot fi iniţiate
– Asumarea, prin noua Lege a Educaţiei Universitare, a sprijinirii internaţionalizării universităţilor.
– O finanţare şi o susţinere corespunzătoare din partea Ministrului Educaţiei pentru toate universităţile care participă la Iniţiativa Universităţilor Europene.
– În contextul internaţionalizării tot mai accelerate a învăţământului universitar, mai ales prin intermediul Alianţelor Europene de Universităţi, şi ţinând cont de tendinţele globale de flexibilizare a proceselor educaţionale, reglementarea în cel mai scurt timp a conceptului de micro-certificări (microcredentials) în România şi posibilitatea ca creditele dobândite în urma unor astfel de programe de învăţare, sau în urma unor programe de studii postuniversitare, să fie recunoscute în cadrul programelor de studii universitare de licenţă, masterat şi doctorat.
– Clarificarea legislaţiei naţionale pentru a putea fi acreditate programe de studii universitare de tip joint/double/multiple degree.
– Reluarea finanţării de tip nucleu pentru universităţile din România, program derulat cu fonduri de la Ministerul Cercetării.
– Majorarea finanţării cercetării şi a inovării, precum şi a resursei umane implicată în producerea de cunoaştere, inovaţie şi dezvoltare.
– Rectificarea cu celeritate a bugetelor pentru cămine-cantine, deoarece sumele bugetate nu pot acoperi creşterile de preţ la alimente (cantine) şi utilităţi (cămine), iar indicatorii din anul anterior folosiţi ca bază de aprobare a bugetului pe acest an nu reflectă prezenţa în campus a studenţilor.
– Creşterea subvenţiei pentru bursele studenţeşti şi corelarea acesteia cu salariul minim brut garantat în plată pe ţară; susţinem stabilirea alocaţiei/student la buget la 12% din salariul minim, astfel încât subvenţia să fie actualizată automat, odată cu creşterea salariului minim.

 


Reprezentanţii Consorţiului Universitaria au agreat constituirea unor grupuri de lucru permanente în cadrul alianţei – în domenii precum digitalizare, internaţionalizare, resurse umane, finanţare etc. – care să analizeze în mod constant situaţia din universităţi şi să vină cu soluţii la problemele cu care se confruntă instituţiile”.
Consorţiul Universitaria își anunță intenţia de a organiza în perioada imediat următoare întâlniri cu ministrul educaţiei, ministrul cercetării şi cu reprezentanţi ai comisiilor de educaţie din Parlamentul României.

Rezoluția Consorțiului poate fi regăsită aici.
 

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Studiu EY: programele de transformare au șanse de reușită de 12 ori mai mari prin concentrarea pe factorul uman 

96% dintre programele de transformare ajung în puncte de...

România, cea mai accesibilă țară est-europeană pentru imobiliare

România are cele mai accesibile prețuri la locuințe din...

ANALIZĂ XTB: Pandemia s-a încheiat, dar munca de acasă a rămas. Cum s-a transformat piața și care sunt companiile care profită?

Adevăratul impuls pentru piața software-ului pentru videoconferințe s-a dovedit...