Asociația Industriei Lemnului – Prolemn face o analiză asupra domeniului pădurilor și industriei de profil, reliefând caracteristicile anului care a trecut și evaluând perspectivele noului an:
În 2024, oportunitățile sectorului pădure –
industrii bazate pe lemn vin din nerealizările anului 2023
Sectorul pădure – industrii bazate pe lemn contabilizează puține realizări în 2023. Cea mai mare, poate, că a supraviețuit unui an complicat.
Proiecte legislative majore care mențin sau chiar amplifică supra-reglementarea, un mediu economic ostil și neprietenos prin evoluțiile interne concomitent cu o cerere mai slabă pe piețele externe, toate au condus în 2023 față de 2022 la o scădere a producției industriale de 24% în industria de prelucrare primară a lemnului, conform indicilor producției industriale publicați de INS.
Cătălin Tobescu, președintele AIL – Prolemn: „Din nerealizările anului 2023 ne vin și oportunitățile pentru 2024: depășirea blocajelor, o inversare de paradigmă în sector către eliminarea supra-reglementării, o viziune de dezvoltare sustenabilă fără compromisuri de mediu având între oportunități resursa regenerabilă de lemn.”
Cele mai importante teme ale anului 2023 și oportunitățile pentru anul care tocmai a început sunt analizate mai jos.
Un nou Codul Silvic
Procesul de elaborare a unui nou Cod Silvic a început în ianuarie 2023, fiind încredințat unui consorțiu format din UBV, USV si INCDS „Marin Drăcea”, cu termen foarte scurt de predare a proiectului: sfârșitul lunii mai 2023. Ulterior, proiectul a fost „ținut” de Minister, care l-a prezentat într-o formă asumată de MMAP abia la începutul lunii decembrie, fiind transmis în această formă către avizare interministerială, ca etapă premergătoare înainte de a fi asumat ca inițiativă a Guvernului. Când va fi promovat? „În ani sau în luni”, a venit răspunsul de la dl Dănuț Iacob la Forumul Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi.
În forma curentă, proiectul noului Cod Silvic ratează obiectivul major al unei simplificări a supra-reglementării din sector, ba chiar complică și mai mult prin considerarea unor prejudicii de mediu care exced prejudiciilor materiale cuantificabile și recuperabile, prejudicii asociate exploatării lemnului și tăierilor ilegale; prin lipsa clarității în evaluarea restricțiilor impuse proprietarilor de păduri și lipsa mecanismelor de compensare din fonduri europene pentru pădurile incluse în rețeaua europeană Natura 2000; prin introduce unui nou sistem de sancțiuni penale complicat și excesiv.
Astfel, momentan proiectul noului Cod Silvic este un amestec de vechi și nou. Păstrează toate obligațiile de procedură care au condus la supra-reglementarea din prezent, stabilite pentru pază gestionară, evaluare cu ciocan de marcat, valorificare masei lemnoase ca lemn pe picior, dar stabilește obiective de rezultat pentru vânzarea de lemn fasonat. Nu credem că se pot combina. Ori modele din perioada comunistă, ori modele care funcționează în țârile europene. Ori Est, ori Vest. Sancţiuni excesive și multă utopie.
Aprobarea HG nr. 236/2023 privind metodologia de derulare a procedurii de evaluare de mediu pentru amenajamentele silvice
HG-ul a fost aprobat în martie 2023, cu o perioadă de 9 luni pentru conformare. A intrat în vigoare in decembrie 2023. Va produce efecte mari cel puțin în prima jumătate a anului 2024, prin aplicarea parțială, derogatorie a amenajamentelor silvice. La nivelul RNP – Romsilva vor intra în revizuire 107 amenajamente silvice din cele 320 de amenajamente la nivel național existente pentru proprietatea publică a statului, estimându-se ca efect reducerea volumului exploatat în 2024 cu 1 milion de mc. Efectul este similar și în gestionarea pădurilor private.
O analiză detaliată a efectelor HG 236, pe Fordaq.
Intrarea în vigoare a Regulamentului European Deforestation-Free Products – EUDR
Regulamentul European EUDR este deja în vigoare, cu termen de operaționalizare a declarațiilor de proveniență într-un sistem unic european de la 1 decembrie 2025. Practic, având în vedere lungimea ciclurilor de producție în industria lemnului, operatorii economici trebuie să înceapă să își pregătească sistemele de implementare.
Regulamentul introduce principiul interzicerii punerii pe piață de produse din lemn care pot fi asociate degradării pădurilor prin urmărirea lanțurilor de aprovizionare, operatorii economici având obligația de a culege date privind locația GPS a locului de recoltare, de a efectua un proces de evaluare și diminuare a riscurilor asociate de degradare a pădurii în locurile de recoltare și de a face o declarație de proveniență legală într-un sistem unic european. Obligațiile sunt extinse atât pentru operatorii care pun produse din lemn atât pe piața internă a UE cât și la export, atât pentru lemnul provenit de pe piața internă cât și din importuri. Un sistem foarte complicat.
Deși România pare bine poziționată având în vedere existența sistemului SUMAL, configurația acestuia nu ajută operatorii economici pentru a îndeplini cerințele EUDR și mai ales pentru a completa declarațiile de proveniență. Deși avem un super SUMAL unic în Europa, nu putem îndeplini cerințele simple ale regulamentului european.
Lansarea măsurii de primă împădurire din PNRR
Ghidul de finanțare a fost lansat în primăvara 2023, cu țintă asumată prin PNRR de împădurire a 25.000 ha în 2023 și către 60.000 ha până în 2026. În iulie, prin Legea 236/2023, au fost excluse dintre terenurile eligibile pentru împădurire pășunile și terenurile degradate, au rămas eligibile în mod absurd doar terenurile arabile. Ulterior, în luna noiembrie 2023, s-a revenit prin OUG 96/2023 la eligibilitatea extinsă a terenurilor pentru împădurire, dar efectul a fost produs: în 2023 au fost semnate contracte doar pentru aproximativ 1000 ha de împădurit, țintele programului din PNRR au fost revizuite, fiind dezangajată suma de 280 milioane de Euro din alocarea inițială a măsurii din PNRR.
Acordarea compensațiilor pentru restricțiile impuse proprietarilor de păduri
În urma expirării duratei de aplicare a schemei prevăzute de Hotărârea nr. 447/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice de acordare, utilizare şi control al compensațiilor reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează, datorită funcțiilor de protecție stabilite prin amenajamente silvice care determină restricţii în recoltarea de masă lemnoasă, nu a mai rămas nici o schemă de compensații funcțională.
Ministerul Mediului a pus în dezbatere un HG care să înlocuiască HG 447/2017, dar apoi nu a mai promovat HG-ul.
Între timp, statul român a fost condamnat la plata de despăgubiri la CEDO pentru neacordarea compensațiilor, în noi procese inițiate de proprietari, CEDO arătând că este vorba de compensații pentru restricțiile impuse, nu de ajutor de stat. Mai ales că vorbim adesea de restricții integrale, situație în care proprietarii sunt restricționați complet la recolta de lemn.
Statul român se menține în situația absurdă de a considera aceste compensații ca ajutor de stat, pentru restricții impuse prin amenajamentele silvice pentru pădurile incluse în categoriile funcționale T1 și T2,de a plăti aceste sume din fonduri naționale, în loc să includă finanțarea pentru păduri în fondurile europene alocate prin Planul Național Strategic, pentru restricțiile impuse prin Rețeaua extinsă de arii protejate Natura 2000.
Piața lemnului și balanța lemnului
Anul 2023 a fost un an de contracție pe piața lemnului. Volumul exploatat a scăzut la RNP – Romsilva, conform cifrelor prezentate pentru primele 11 luni din 2023, la 3,9 milioane mc de lemn pus pe piață în formă fasonată și 4,1 milioane mc de lemn vândut pe picior. În total, doar 8 milioane mc în primele 11 luni, față de un volum programat a fi recoltat de 10 milioane mc.
Este de așteptat ca volumul total recoltat în 2023 la nivel național să fie în jur de 17 milioane mc, din care conform informațiilor prezentate la Forumul Pădurilor de către dl Dănuț Iacob, Director în MMAP, 11 milioane mc au destinație energetică. Foarte puțin lemn pentru industrie.
Prețurile de adjudecare a lemnului pe picior au rămas ridicate, în condițiile unei oferte de lemn pe picior reduse la licitațiile principale organizate de RNP – Romsilva, practic la jumătate față de anii 2020-2021.
În a doua jumătate a anului 2023, prețurile lemnului fasonat au scăzut accelerat, dar au rămas încă la niveluri decalate față de prețurile acelorași sortimente pe piețele europene.
Vânzarea fabricii HS Timber de la Sebeș către grupul german Ziegler
Urmând deciziei din primăvara anului 2022 de închidere a fabricii de cherestea de la Rădăuți, decizia de a vinde fabrica de la Sebeș a grupului HS Timber marchează reducerea expunerii pe România a grupului HS Timber. Practic, nivelul de producție al grupului HS Timber în România este la o treime față de anii anteriori.
Pe segmentul rășinoaselor această evoluție, cu doi jucători mari pe segmentul de prelucrare primară, face ca prevederea din Codul Silvic de limitare la 30% a volumului dintr-o specie/sortiment care poate fi achiziționat de pe piața internă de un operator economic să nu mai producă practic efecte. Piața va fi în căutarea unui nou echilibru în urma acestor evoluții și a scăderii volumului importurilor de buștean de rășinoase.
Realizarea Inventarului Forestier Național – Ciclul III
În anul 2023 au devenit evidente problemele în derularea Ciclului III al IFN: deși ciclul II a fost finalizat în 2018 și anul 2023 ar fi trebuit să fie ultimul într-o periodicitate normală de realizare de 5 ani, așa cum s-a arătat pe larg la Forumul Pădurilor, realizarea IFN Ciclul III a intrat într-un impas: practic finanțarea s-a derulat doar pentru 2,5 ani cu realizarea proporțională parțială a culegerii datelor de teren, metodologia de prelucrare a datelor și de prezentare a rezultatelor nu este validată și a devenit chiar problematică în condițiile lipsei de periodicitate egală a revenirii în piețele de probă (în unele piețe de probă se revine după 5 ani, în altele în 6 sau 7 ani sau jumătăți de sezoane), Ministerul solicită prezentarea de rezultate provizorii parțiale pentru continuarea acordării finanțării.
Rezultatele IFN sunt esențiale pentru o evaluare de ansamblu a evoluției pădurilor, pentru fundamentarea raportărilor LULUCF și pentru o politici publice bazate pe dovezi.
Trasabilitate și combaterea tăierilor ilegale
Numărul dosarelor pentru infracțiuni silvice a continuat să crească vertiginos, ajungându-se conform datelor furnizate de Ministerul Public la peste 30.000 de dosare în curs de soluționare, din care au ajuns în faza trimiterii în judecată în 2023 puțin peste 100 de dosare. Este absurd.
Ministerul a derulat de asemenea controale tematice ample pe teme formale – cum sunt stocurile scriptice declarate la reprimire, cu confiscări contravalorice ale diferențelor între stocurile scriptice și faptice, pentru stocurile scriptice considerând volumul APV, fără a lua în considerare nici o toleranță de calcul a APV sau pierderi de exploatare.
Au fost multe confiscări contravalorice pentru transportatorii neprofesioniști care au transportat mai mult de 20 mc într-un an sau pentru transportatori profesioniști care au făcut transporturi non-SUMAL, chiar în limita de 20 mc. Confiscări formale,pentru lemn cu proveniență legală, fără nici o legătură cu combaterea tăierilor ilegale. Presiunea administrativă pusă pe transportatori a condus la o criză a transportatorilor de lemn. În plus, transportatorii rezidenți sunt în fața unei concurențe neloiale a transportatorilor intracomunitari, care nu sunt obligați să aibă statut de utilizatori profesioniști SUMAL:
Suplimentar, prin modificarea Metodologiei privind organizarea şi funcționarea SUMAL 2.0 prin OM 2426/2023, a fost introdus un regim de sancțiuni administrative de retragere a dreptului de utilizator SUMAL pentru o gamă extinsă de „încălcări” ale metodologiei de utilizare a SUMAL, sancțiuni administrative care produc efecte imediate și deschid poarta abuzurilor pentru personalul cu atribuții de control.
În decembrie 2023, Ministerul a anunțat atribuirea contractului de implementare a sistemului de monitorizare video și satelitară a pădurilor.
Din păcate, Ministerul face dezvoltarea tehnică fără a pune în dezbatere și cadrul legislativ pentru a implementa astfel de sisteme, ceea ce face ca sistemele să fie orientate exclusiv către control, așa cum este și cazul SUMAL, fără o viziune de suport și simplificare pentru activitățile de administrare a pădurilor.
Tranziția la lemn fasonat
Valorificarea masei lemnoase fasonate preponderent la drum auto, și nu din depozite, cu concentrarea pentru personalul silvic de teren a atribuțiilor de pază a pădurilor, evaluare a masei lemnoase, gestionare a stocurilor de lemn fasonat, adesea și vânzare de lemn fasonat cel puțin pentru lemnul de foc, a condus la apariția de noi riscuri în combaterea tăierilor ilegale. Prețurile exagerat de mari ale lemnului pe picior în unele zone asociate unor prețuri nesustenabil de mici pentru prestațiile de exploatare pot fi considerate indicatori ai acestor riscuri.
Ce ne așteaptă în 2024?
Prețurile mari de adjudecare la licitațiile principale organizate de RNP pentru producția anului 2024, blocajele induse de revizuirea retroactivă a evaluării de mediu la amenajamentele silvice, volumul programat a fi recoltat în scădere la RNP – Romsilva, volumul redus oferit ca lemn pe picior și deficiențele punerii pe piață a lemnului fasonat, scăderea volumului de lemn importat, cu toate vor conduce la menținerea unei piețe interne tensionate a lemnului, cu afectarea în continuare a competitivității industriei lemnului din România.
Din nerealizările anului 2023 ne vin și oportunitățile: depășirea blocajelor, o inversare de paradigmă în sector către eliminarea supra-reglementării, o viziune de dezvoltare sustenabilă fără compromisuri de mediu având între oportunități resursa regenerabilă de lemn.
O veste bună pentru 2024: lansarea măsurii din Planul Național Strategic de susținere a dotării cu utilaje pentru sectorul de exploatare, accesibilă și asociațiilor de proprietari de păduri, măsură care beneficiază de o finanțare totală de 87 milioane de Euro.
Vești bune par să vină de pe piețele externe. Începerea unui ciclu de scădere a dobânzilor, scăderea inflației, aterizarea lină a economiilor majore a adus un sentiment pozitiv pe piețele globale. Atingerea unor maxime ale permiselor de construcții noi în SUA a condus la revenirea prețurilor cherestelei pe un trend pozitiv.
Să încheiem cu acest sentiment pozitiv.
