Criza din Ucraina va duce la o migrare semnificativă a investiților din Rusia, Belarus și Ucraina spre vest și deja vedem primele exemple ale unor asemenea mutări. Ce implică aceste relocări de investiții din zone afectate către România, ce legislație specifică se aplică și care sunt implicațiile practice sub aspectul resurselor umane, al capitalului și activelor sunt teme analizate de specialiștii EY România. Ei au abordat și subiectul ajutoarelor de stat disponibile, implicațiile excepționale de prețuri de transfer și aspectele legale ale forței majore și ale blocajelor financiare. Toate acestea sunt informații care vin în sprijinul companiilor, ca să identifice legislația specifică ce le poate ajuta în soluționarea provocărilor pe care le întâmpină în această perioadă, precum și să valorifice oportunitățile ce pot apărea.
„În noul context, este extrem de important ca România să se poziționeze ca o jurisdicție atractivă și de încredere pentru asemenea afaceri multinaționale. Avem o legislație atractivă, un pachet de facilități utile, un mediu de business prietenos și să nu uităm de cele mai importante avantaje pe care acum le apreciem altfel decât până acum: apartenența la NATO și UE”, a punctat Alex Milcev, liderul practicii de consultanță fiscală și legal al EY România.
Propuneri fiscale care încurajează companiile
să integreze forța de muncă nouă
Beneficiile fiscale în natură, cash, în acțiuni – Stock Option Plan, care sunt neimpozabile pentru un cetățean român, vor fi neimpozabile și pentru un angajat ucrainean, a menționat la rândul său Corina Mîndoiu, Partener Asociat, Departamentul de Impozit pe Venit și Contribuții Sociale EY. Excepție face scutirea de la impozitul pe venit pentru IT-iști, care nu se aplică cetățenilor non-UE.
„Există o serie de propuneri fiscale pentru a încuraja companiile private să integreze în piața muncii o forță de muncă nouă, măsuri valabile pentru o perioadă de maxim nouă luni într-un an și așteptăm să vedem care va fi varianta pe care o vor adopta autoritățile române”, a arătat Corina Mîndoiu.
În discuție ar fi scutirea de la plata impozitului pe venit și a contribuțiilor de securitate socială datorate asupra venitului salarial obținut de cetățenii ucraineni relocați în România. De asemenea, se are în vedere încadrarea în categoria veniturilor neimpozabile și exceptarea de la plata contribuțiilor sociale a ajutoarelor/beneficiilor acordate de companii salariaților încadrați în baza unui contract individual de muncă pe teritoriul României cu scopul relocării din Ucraina în România. Tot o măsură de încurajare este încadrarea în categoria veniturilor neimpozabile și exceptarea de la plata contribuțiilor sociale a cheltuielilor efectuate de persoanele juridice române în derularea proceselor de imigrare în România pentru membrii de familie ai salariaților, ca urmare a relocării din Ucraina în România.
Beneficii pentru investițiile relocate în România
Investițiile aduse în România pot beneficia de facilitatea de reducere a impozitului pentru optimizarea capitalurilor – până la 15% din impozitul datorat (impozit pe profit, impozit pe veniturile microîntreprinderilor, impozit specific), dar și de consolidare fiscală (din punctul de vedere al impozitului pe profit și TVA) sau de facilitățile acordate pentru cercetare-dezvoltare.
„Mare atenție trebuie acordată problematicii de sediu permanent și sediu fix, care poate fi generată prin prezența forței de muncă angajată pe teritoriu altui stat decât cel al angajatorului. Mult va conta fișa de post și atribuțiile și responsabilitățile practice ale unor persoane care lucrează în alt stat. Se aplică și în cazul cetățenilor ucraineni care lucrează pe teritoriul României în beneficiul angajatorului ucrainean, dar și în cazul cetățenilor ucraineni care lucrează pe teritoriul Ucrainei sau al Poloniei în beneficiul angajatorului român”, a avertizat Alex Milcev.
Este de avut în vedere faptul că, atunci când este vorba despre o relocare de afaceri în România, trebuie luate în calcul o serie de elemente cu implicații pe prețurile de transfer. Acestea includ aspecte legate de capitalul uman, integrarea unei noi activități într-o firmă nouă sau existentă în România sau creșterea activității curente a firmei din România, costurile de relocare, noi lanțuri de aprovizionare și lista de subiecte poate continua.
„Toate aceste situații au implicații în zona prețurilor de transfer care, deși nu sunt direct vizibile uneori, trebuie atent evaluate, analizate și documentate. De ce? Pentru că orice restructurare de afaceri prin care noi capabilități de afaceri sunt relocate în România este, de obicei, acompaniată și de o relocare a unui potențial de profit în România între membrii unui grup de companii, accesată fie imediat după restructurare sau după un număr de ani, ceea ce va atrage obligații”, a explicat Adrian Rus, partener EY, liderul practicii de prețuri de transfer. Din punctul său de vedere, este esențială o analiză a tuturor aspectelor din perspectiva prețurilor de transfer, urmată de implementarea ajustărilor care se impun și, nu în ultimul rând, toate acestea să fie cât mai bine documentate – ANAF o să aibă grijă ca acest aspect să fie verificat.
Ajutoare de stat
În privința ajutoarelor de stat, este de avut în vedere cadrul temporar de criză, adoptat recent de Comisia Europeană în contextul crizei din Ucraina. Noul cadru temporar acordă statelor membre o flexibilitate mai mare pentru a sprijini economia prin granturi directe, avantaje fiscale și de plată, garanții, împrumuturi, inclusiv ajutoare întreprinderilor afectate de criza actuală, de sancțiunile și contrasancțiunile aferente. „Important de reținut: relocările din spațiul non-UE nu cad sub incidența și restricțiile aplicabile relocărilor din cadrul UE”, explică Ileana Guțu, Partener Asociat, Coordonator al Departamentului de Evaluare, Modelare Financiară şi Analize Economice.
„În plus, față de aceste facilități și granturi, există o serie de fonduri nerambursabile care pot fi accesate în perioada următoare. De exemplu, în cadrul PNRR, o serie de scheme de ajutor de stat se vor adresa IMM-urilor și companiilor mari pentru finanțarea investițiilor în digitalizare, cercetare și inovație sau energie regenerabilă. De asemenea, sunt în continuare disponibile și două scheme de ajutor de stat pentru dezvoltare regională (deschise solicitanților până la 31 decembrie 2023). În cadrul schemelor, sunt eligibile investițiile în active (HG 807/2014) și cele care determină crearea a cel puțin 100 noi locuri de muncă (HG 332/2014). Nivelul maxim al ajutorului de stat de care pot beneficia companiile este de 45 milioane EUR, iar intensitatea maximă este de 60% din costurile eligibile”, a explicat Ileana Guțu.
Forța majoră, neîndeplinirea obligațiilor contractuale și sancțiuni
Roxana Dudău, Partener Asociat, Avocat, Băncilă, Diaconu și Asociații recomandă: „Clauzele contractuale trebuie citite cu atenție. Este important să cunoașteți parametrii contractuali pentru a identifica dacă sunteți sau nu în măsură să invocați forța majoră sau, dimpotrivă, să vă apărați în măsura în care cocontractantul invocă un astfel de caz pentru neexecutarea obligațiilor asumate.”
Un alt sfat acordat companiilor este acela de a se asigura că obligația nu este exigibilă înainte de apariția cazului de forță majoră, pentru că această condiție este esențială pentru a putea invoca situația de forță majoră. „Notificați partenerul contractual în termenul prevăzut în contract sau în regulile de drept aplicabile sau, în lipsa unor reglementări exprese, într-un termen rezonabil. Atenție: instanțele naționale și cele de arbitraj internațional sunt extrem de stricte în aprecierea caracterului imprevizibil al cazurilor de forță majoră”, a avertizat Roxana Dudău. Ea a abordat și subiectul sancțiunilor impuse Rusiei și situațiile în care acestea pot sau nu să fie considerate caz de forță majoră.
Informațiile au fost discutate în cadrul unui webinar dedicat – ”Criza din Ucraina: relocări de investiții din zone afectate în România, legislație specifică și implicații practice” – organizat de EY România în 29 martie 2022.
