Ghidul poate fi accesat aici
În anul Marii Uniri, exportam cherestea, cereale, vin, miere și petrol. Astăzi vindem în străinătate mașini, produse electrotehnice și agroalimentare, textile și pielărie.
Oferta României pentru export s-a schimbat în ultimul secol, dar s-a mai schimbat ceva. În topul primelor 100 de companii exportatoare doar 7 au capital majoritar românesc și numai 5 companii au capital integral românesc.
Așadar, pe lângă dezechilibrul balanței comerciale, care după datele INS pe primele 11 luni din 2017 este de 11,35 de miliarde de Euro (în creștere cu 2,57 de miliarde de Euro față de 2016), există și un dezechilibru flagrant al ponderii afacerilor românești în exporturi.
Soluția nu este blamarea primitivă a multinaționalor sau a investitorilor străini, care sunt în fapt o necesitate pentru stadiu actual al dezvoltării României, nici protecționismul economic retrograd.
Credem că a venit timpul unei încercări a antreprenoriatului românesc de a ieși pe piețele externe. Se simte în mediul de afaceri această tendință, care este pe cale să devină o necesitate în contextul atingerii limitelor financiare ale afacerilor din România. Ar mai fi de luat în considerare și noile reglementări și prevederi fiscale care bulversează încă de la început de an companiile de la noi. În acest context, un număr semnificativ de firme românești din diferite domenii de activitate doresc să încerce „trecerea peste graniță” a produselor sau serviciilor lor, pentru a-și extinde business-ul și pentru a face acest lucru pe piețe reglementate stabil de decenii.
În acest sens, acțiunile statului român, care ar trebui să fie și el extrem de interesat de „importul de valută” de pe piețe externe care i-ar fi atât de folositor, ar trebui orientate spre susținerea și valorificarea de oportunităţi pentru extinderea afacerilor românești pe pieţele străine și spre stimularea investițiilor noastre în străinătate. Spre creşterea exporturilor de produse și servicii, spre dezvoltarea competitivității companiilor românești care doresc să iasă cu oferta în afara țării și vor trebui să reziste concurenței internaționale.
Ce credem că ar trebui făcut?
Foarte simplu. Lobby pentru România, programat inteligent strategic și tactic pentru perioade mari de timp, pe domenii economice strategice.
Lobby guvernamental și privat, politic și civic, făcut pentru afacerile românești capabile să se internaționalizeze, care vor trebui să fie sprijinite administrativ și fiscal, care vor trebui să fie susținute tehnic și financiar de toate instituțiile statului român, spre binele tuturor, al interesului național.
Etapele Programului de Promovare Economică a României ar trebui să fie:
1. Operaționalizarea celor 9 Agenţii Regionale de Atragere de Investiţii şi Promovare a Exportului prin introducerea obligatorie de indicatori de eficiență pentru activitatea celor peste 230 de posturi prevăzute a fi create în ordonanța de urgență de la mijlocul anului trecut, dar fără încă niciun „rezultat de urgență”.
2. Identificarea pieţelor de desfacere care corespund cel mai bine ofertei regionale de produse/servicii şi stimulării productivităţii companiilor locale.
3. Diversificarea serviciilor oferite exportatorilor şi potenţialilor exportatori, îndeosebi în sprijinul IMM.
4. Dinamizarea Parteneriatelor Public-Private locale și cu principalele entități de reprezentare a intereselor comunităților de afaceri din țările gazdă.
5. Creşterea vizibilității afacerilor și rezultatelor inventicii românești prin branding pragmatic și prin restructurarea integrală a rețelei de consilieri economici din ambasadele și consulatele României, inclusiv introducerea de indicatori de performanță în activitatea lor de promovare economică a României.
Think-tank-ul INACO contribuie cu primul pas, extrem de necesar în acest context, pentru antreprenorii și companiile care vor să înceapă să își internaționalizeze afacerile.
Începem cu lansarea acestui Ghid al Oportunităților de Finanțare pentru Internaționalizarea Companiilor Românești, aflat la prima sa ediție și care va fi actualizat lunar. Unele linii de finanțare deschise au dead-line-uri chiar în luna februarie, iar aceste oportunități merită valorificate.
