Industria lemnului, scădere de o amplitudine singulară între industriile din România 

Asociația Industriei Lemnului – Prolemn atrage atenția că nivelul producției în industria lemnului a atins un nivel minim de scădere a producției în iulie 2023 față de iulie 2022 de 67,6%, scădere de asemenea amplitudine singulară între industriile din România. Profesioniștii industriei lemnului prezintă o analiză în acest sens:

Momentul adevărului: producția în industria lemnului scade cu 30%, o scădere abruptă care induce o scădere de 1%  în PIB-ul României

În 2023, în industria lemnului avem o serie neîntreruptă de scăderi față de producția anului 2022, nivelul producției atingând un nivel minim în iulie 2023 de 67,6% față de iulie 2022,  conform  indicilor producției  industriale  publicați  de  INS.

Sursa datelor: https://insse.ro/cms/ro/tags/comunicat-indicii-productiei-industriale

O scădere de asemenea amplitudine este singulară între industriile din România.

O scădere de 30% în industriile bazate pe lemn, având în vedere ponderea directă în economia României de 1,5% din PIB, este atât de mare încât induce ea singură o scădere a PIB-ului României cu 0,5%.

Dacă luăm în calcul și aportul indirect și indus, influența este o scădere mai mare de 1% a PIB-ului României. Și, proporțional, a veniturilor la bugetul de stat. Conform estimării unui raport PwC, industriile bazate pe lemn contribuie, direct și indirect, cu un aport de 3 miliarde de euro la bugetul de stat.

Cum s-a ajuns la o asemenea situație?

Criza artificială de resursă de masă lemnoasă, care a indus criza de lemn de foc din toamna anului trecut este una dintre cauze. Am asistat în toamna anului 2022 la o inversiune artificială de prețuri, cu prețuri mult mai mari la lemnul de foc decât la lemnul pentru industrie, cu creșteri generalizate de prețuri induse pe toate segmentele.

A urmat o aliniere a prețurilor lemnului pe picior la prețurile pieței lemnului fasonat și a lemnului de foc, cu prețuri medii de adjudecare de peste 400 lei/mc ca medie națională la licitațiile organizate de RNP – Romsilva, prețuri mai mari  cu 250% față de prețurile din urmă cu doar 2  ani. De altfel, RNP – Romsilva nu a făcut nimic pentru a detensiona piața lemnului prin a oferi volume suplimentare în piață, regia a fost unul dintre beneficiarii acestor evoluții. A fost o gândire pe termen foarte scurt a RNP – Romsilva, în ciuda semnalelor trase legate de influența acestor evoluții în sensul restrângerii activității în industria lemnului, cu efecte pe termen lung.

Prețurile prea mari de pe piața internă s-au suprapus pe o scădere de prețuri și o reducere a cererii pe piețele internaționale. Efectul în industria lemnului a fost devastator: Primele luni din 2023 au consemnat scăderi de 10-20% ale producției în industria lemnului. În iulie 2023 s-a ajuns la o scădere de 33% față de iulie 2022.

Cvasitotalitatea contractelor pentru masă lemnoasă pe picior achiziționată la prețuri mari în toamna anului 2022 au fost reziliate în ultimele luni, volumul reziliat în 2023 fiind estimat la 1,8 milioane de mc, cu impactul implicit în reducerea  activității  în  sectorul  de  exploatare  a lemnului.

Dar piața primară a lemnului a rămas agățată de prețurile mari, atât pe segmentul lemnului de foc, pe segmentul cherestelei de rășinoase – agățată de piața internă a lemnului pentru construcții, cât și pe segmentul cherestelei de foioase – agățată de industria internă a mobilei. Prețurile la buștean nu au scăzut suficient pentru ca industria lemnului bazată pe exporturi să își recapete competitivitatea. Revitalizarea pieței lemnului de foc, odată cu venirea toamnei, ține prețurile la un nivel ridicat.

Căderea de producție din industria lemnului continuă. Piața primară a lemnului din România s-a restrâns, bazându-se în principal pe consumul de pe piața internă.

Cauze artificiale și soluții corecte

Mai grav este că factorii artificiali care au condus la bulversarea de pe piața lemnului din România continuă să acționeze:

• procedura de evaluare de mediu a amenajamentelor silvice a rămas la fel de greoaie, conducând la întârzieri de 1-2 ani pentru intrarea în vigoare a amenajamentelor silvice. Chiar și recoltarea doborâturilor de vânt este adesea blocată, recoltarea necesită derogări de la amenajament blocate de evaluarea de mediu.
• marcările la persoane fizice – la fel de greoaie.
• RNP – Romsilva este prinsă într-o tranziție la lemn fasonat dezorganizată, cu 70% din volumul de lemn fasonat vândut în loturi mici la drum auto forestier, nu în depozite.

Avem noi factori perturbatori potențiali:

• un proiect de nou Cod Silvic lipsit de claritate, stufos, fără viziune și obiective pe linie tehnică, dar care introduce un sistem de sancțiuni penale excesive.
• proxima intrare în vigoare, în decembrie 2023, a HG-ului care obligă la revizuirea evaluării de mediu a amenajamentelor silvice care nu au parcurs procedura de evaluare adecvată de mediu. Până la 70% din amenajamente ar putea intra în această revizuire, cu reducerea volumelor care pot fi puse în piață pe perioada revizuirii.
• politicile publice nu adresează agenda reală legată de dezvoltarea  economică și socială, au practic o singură orientare: o luptă populistă, ineficientă și inadecvată ca mijloace cu fenomenul tăierilor ilegale. Ultima evoluție: modificarea anunțată direct prin publicarea în Monitorul oficial a Metodologiei de organizare și funcționare a SUMAL, cu introducerea unei sancțiuni administrative de retragere a statutului de utilizator SUMAL. În fapt, este o sancționare administrativă extremă, instituită  prin ordin  de ministru, care conduce practic la limitarea  dreptului la  muncă pentru  categorii  largi  de personal  silvic, din sectorul  de  exploatare  sau  industria  lemnului, dincolo de regimul contravențiilor silvice stabilit prin lege. Suprareglementarea atinge cote de neimaginat în orice alt sector de  activitate.

Asociația Industriei Lemnului – Prolemn avansează de mult timp o listă de propuneri care ar putea debloca situația din piața lemnului și  ar  putea opri  picajul  industriei  lemnului:

• RNP – Romsilva să își asume un rol de regulator al pieței, prin balansarea ofertei poate ține prețurile resursei de lemn aliniate la indexuri de prețuri internaționale.
• tranziția la lemn fasonat trebuie să prioritizeze vânzarea lemnului din depozite, fără a perturba piața cu oferte neconcurențiale – cum se întâmplă acum inclusiv pe segmentul lemnului de foc.
• procedura de evaluare de mediu a amenajamentelor silvice trebuie să devină operativă.
• piața lemnului de foc nu se poate regla fără o simplificare a punerii pe piață a lemnului de pe micile proprietăți si din vegetația forestieră din afara fondului forestier național.
• sistemul SUMAL trebuie orientat către prima punere pe piață, fără  interferență în latura comercială a activităților, cu proveniența legală  definită ca proveniență din limite geografice legal autorizate.
• este nevoie de investiții în eficiența energetică a utilizării resursei de  lemn și pentru a concretiza principiul utilizării resursei de lemn în cascadă, prioritar în produse de lemn cu valoare adăugată și perioadă  lungă de întrebuințare.

Este momentul adevărului: Guvernul trebuie să se angajeze la dialog real, transparența decizională și politici publice pe problemele reale identificate și sesizate de către cei guvernați.

Problemele care afectează industria verde, în dezbatere

Situația a fost dezbătută cu ocazia conferinței Green Industry (ediția a doua), organizată de AIL – Prolemn în parteneriat cu CCIR și complexul expozițional Romexpo, în cadrul târgului internațional de mobilă, echipamente și accesorii BIFE-SIM.

A fost o participare la vârf, cu reprezentanți ai Guvernului României, ai operatorilor economici din sectorul, ai societății civile și ai mediului academic și de cercetare. Au luat cuvântul dl Florin Spătaru, consilier de stat, Cancelaria Prim-Ministrului, dl Dănuț Iacob, director general păduri, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, dl Sorin Chiriță, președintele Asociației pentru Dezvoltare Regională și Politici Europene, dl Ioan Seceleanu, președintele Secției de Silvicultură a Academiei de Științe Agricole și Silvice și dna Aurica Sereny, președintele Asociației Producătorilor de Mobilă din România. Discuțiile au fost consistente și au vizat atât situația dificilă a industriilor bazate pe lemn, cât și puncte concrete din dezbaterea mai largă pe marginea proiectului noului Cod Silvic.

Cătălin Tobescu, președintele AIL – Prolemn, a subliniat necesitatea unui plan de acțiuni care să conducă cât mai curând la deblocarea situației care afectează grav sectorul pădure – industrii bazate pe lemn și riscă să oprească dezvoltare pe care sectorul a cunoscut-o în ultimele decenii.

Dialogul prilejuit de conferință este un prim pas. Dl ministru Florin Spătaru a declarat de altfel în cadrul conferinței: „Noul guvern Marcel Ciolacu vine cu un nou concept, «consumă românește, produ românește». Acest sector ar trebui prioritizat, ar trebui promovat corespunzător Vă aștept la Guvern să discutăm și să vedem cum aducem la aceeași masă ministerele de resort, Ministerul Mediului, Ministerul Economiei, Ministerul de Finanțe, Ministerul Fondurilor Europene pentru a creiona, pentru cel puțin câțiva ani de acum încolo, un plan de măsuri de care să ne ținem, pentru că producția românească, consumul de produse românești, reprezintă o prioritate pentru partidul pe care îl reprezint și pentru Guvernul României.”