Asociația Industriei Lemnului – Prolemn semnalează că „în ultimele patru luni ale anului 2022, volumul de masă lemnoasă recoltată a fost cu 1 milion de mc mai mic decât volumul exploatat în 2021” și apreciază că prin proiectul unei hotărâri de guvern, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor propune „o procedură de avizare de mediu a amenajamentelor silvice care va conduce la suspendarea aplicării amenajamentelor pentru 50-70% din păduri, cu efecte imediate în amplificarea blocajelor pentru punerea pe piață a masei lemnoase”.
În susținerea afirmațiilor, Prolemn face următoarea analiză:
Ministerul preia într-un proiect de Hotărâre de guvern conținutul a 3 ordine suspendate de ÎCCJ, cu efect potențial de blocare a aplicării amenajamentelor silvice pentru 50-70% din pădurile României
Deficitul de masă lemnoasă pe piață în toamna anului 2022 a fost rezultatul unui volum recoltat și transportat în ultimele 4 luni ale anului 2022 cu 1 milion de mc mai mic decât volumul recoltat în ultimele 4 luni ale anului 2021, situație de criză transformată în haos de ordonanța privind plafonarea prețurilor lemnului de foc. În linie cu volumul mai mic de masă lemnoasă disponibilă în piață, indicii producției industriale pentru industria lemnului au înregistrat o scădere a activității la 77,9 % în luna noiembrie 2022 față de luna noiembrie 2021. Nivelul speculativ al prețurilor lemnului atins în toamna anului 2022 continuă în 2023, conform rezultatelor licitațiilor principale organizate de RNP – Romsilva, care consemnează prețuri ale lemnului pe picior, nerecoltat și nesortat, mai mari decât prețurile lemnului industrial valoros, sortat la drum auto forestier, din Europa. Scădedea volumului de masă lemnoasă recoltată continuă în 2023, cu un volum transportat de la locul recoltării înregistrat în SUMAL în luna ianuarie 2023 care atinge un minim al ultimilor ani, respectiv 945.000 mc față de 1.244.000 mc în luna ianuarie din 2022.
În loc să adreseze cauzele blocajelor, Ministerul Mediului propune măsuri care continuă să amplifice blocajele. Astfel, Ministerul propune o revizuire retroactivă, pe 10 ani, a evaluării de mediu a amenajamentelor silvice. Sute, chiar mii de amenajamente silvice vor fi revizuite, conform unei declarații d-lui Ministru Barna Tánczos făcută în 27 ianuarie, în cadrul unui eveniment la Harghita. Procedura va conduce la suspendarea aplicării amenajamentelor pentru 50-70% din fondul forestier național, în evaluarea Asociației Industriei Lemnului – Prolemn, care solicită Ministerului să nu promoveze acest act normativ în actuala formă și să adopte modele europene aplicabile.
Într-un comunicat de presă, Federația Proprietarilor de Păduri și Pășuni Nostra Silva a anunțat: „La 12 ianuarie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins printr-o decizie definitivă recursul declarat de Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor împotriva unei încheieri a Curții de Apel Alba Iulia prin care au fost suspendate Ordinele 1945, 1946 și 1947 din 26 octombrie 2021 semnate de ministrul Barna Tánczos. Cele trei ordine de ministru reglementau procedura de revizuire a evaluării de mediu a amenajamentelor silvice.”
La nici o săptămână, miercuri, 18 ianuarie, Ministerul Mediului a organizat o dezbatere publică – link aici – pe un proiect de Hotărâre de Guvern de revizuire a evaluării de mediu a amenajamentelor, anunțând nonșalant preluarea conținutului ordinelor suspendate în proiectul de hotărâre de guvern, ca fiind o soluție negociată cu Comisia Europeană pentru închiderea procedurii de infringement pe domeniul pădurilor.
Federația Proprietarilor de Păduri atrage atenția în comunicat: promovarea unei reglementări cu același conținut cu ordinele suspendate de Curtea de Apel Alba Iulia și Înalta Curte de Casație și Justiție încalcă prevederile art. 14 alin. (5) din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ: „În ipoteza în care se emite un nou act administrativ cu același conținut ca și cel suspendat de către instanță, acesta este suspendat de drept”.
În mod evident, promovarea HG-ului cu același conținut cu ordinele deja suspendate nu poate conduce decât la un singur deznodământ: suspendarea acesteia în instanță, cu riscul de continuare a procedurii de infringement și de adâncire a blocajelor din sector.
Prezent la o dezbatere la Miercurea-Ciuc, la o conferință organizată de Asociația Proprietarilor și Administratorilor de Păduri din Estul Transilvaniei, dl Ministru Barna Tánczos a declarat: „Anul 2023 va fi un an greu, pentru că sute, mii de amenajamente silvice vor fi revizuite pentru a corespunde cerințelor europene în ceea ce privește procedurile de aprobare la agențiile de mediu.”
Într-o analiză extinsă, portalul Fordaq – Comunitatea Forestierilor arată că promovarea în forma propusă de proiectul de Hotărâre de Guvern a revizuirii retroactive a evaluării de mediu a amenajamentelor silvice ar conduce la suspendarea aplicării amenajamentelor silvice pentru 50-70% din fondul forestier național, cu amplificarea deficitului de resursă de lemn atât pentru aprovizionarea populației cu lemn de foc cât și a industriei lemnului cu resursă.
Pe fond, se arată în analiza Fordaq, după 3 ani de tergiversare a adoptării unei soluții aplicabile, HG-ul propune o procedură de evaluare de mediu a amenajamentelor silvice care durează 1-2 ani, extrem de birocratică și redundantă practic cu elaborarea amenajamentelor silvice conform normelor tehnice reglementate de către stat, cu ignorarea modelelor europene care unifică și integrează procedura de elaborare a amenajamentelor silvice cu cea de evaluare de mediu.
În acest context, Asociația Industriei Lemnului – Prolemn arată că, în loc să adreseze cauzele blocajelor din sectorul forestier, sensul evoluțiilor este de continuare și amplificare a blocajelor:
- În toamna anului 2022, în contextul deficitului de resursă de lemn din piață și a exploziei prețurilor lemnului, Guvernul a adoptat măsura artificială a plafonării prețurilor lemnului de foc. Măsura a creat haos, penurie și creșterea prețurilor lemnului de foc pentru populație către nivele speculative, contrar a ceea ce s-a dorit. De remarcat că ordonanța de urgență este în vigoare și în prezent și continuă să producă aceleași efecte contrare celor dorite!
- Pe fondul haosului de pe piața lemnului creat în toamna anului 2022 și a unei oferte reduse la jumătate față de anii anteriori, prețurile de adjudecare la licitațiile de lemn pe picior ale Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva au continuat să crească, atingând o medie națională de 410 lei/mc. Acest preț mediu este de trei ori mai mari decât prețurile anului 2020 și de aproape 2 ori și jumătate față de 2021. În România, prețul lemnului pe picior (în pădure, neexploatat!) a ajuns să fie mai mare decât prețul bușteanului de gater, lemn industrial de calitate superioară, sortat la drum forestier, în Europa!
- Regia Națională a Pădurilor nu a reușit să pună în piață decât 3,1 milioane mc lemn fasonat, din volumul de 4,75 milioane mc la care s-a angajat la începutul anului 2022. Rezultatul a fost creșterea deficitului de lemn în piață, care se va amplifica în 2023, ca rezultat al obligației de a pune 50% din volum în piață sub formă fasonată, tranziție puțin pregătită.
Ca rezultat al tuturor acestor evoluții, Institutul Național de Statistică consemnează un rezultat care nu lasă loc de interpretări privind dimensiunea crizei: conform comunicatului INS privind indicii producției industriale, producția în industria lemnului a înregistrat în luna noiembrie 2022 un nivel de 77,9 % față de noiembrie 2021!
Cătălin Tobescu, Președintele AIL – Prolemn: „În final, populația României plătește costul crizei în care se afundă sectorul forestier, prin prețurile exorbitante ale lemnului de foc și peleților, dar și ale mobilei, cherestelei pentru construcții, ambalajelor, produselor din industria celulozei și hârtiei. În loc să avem o dezvoltare bazată pe resursa regenerabilă de lemn, aceste evoluții fac din România o piață de desfacere pentru produse din import. Drept dovadă, în 2022 importurile de mobilă au depășit 1 miliard de Euro.”
În acest context, Asociația Industriei Lemnului – Prolemn solicită Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor să nu promoveze actuala formă a proiectului de Hotărâre de Guvern privind evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice. În schimb, Ministerul să ia în considerare modelele și soluțiile europene, identificate și propuse inclusiv prin mecanismele de asistența tehnică din partea Comisiei Europene.
AIL – Prolemn solicită de asemenea, în conformitate cu normele de tehnică legislativă, ca Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor să își asume și să prezinte o evaluare de impact a proiectului legislativ propus în actuala formă: număr de amenajamente silvice care vor intra în revizuire, durata procedurii de evaluare de mediu, impact asupra resursei de lemn care va fi disponibilă în piață.
În același timp, pentru detensionarea situației precare a resursei de lemn din piață, RNP – Romsilva trebuie să pună în piață un volum de masă lemnoasă la nivelul posibilității stabilite de amenajamentele silvice, iar prețurile de pornire la licitație să fie stabilite corect, în baza prețurilor de referință, pe fundamente economice.
AIL – Prolemn prezintă o analiză făcută de Fordaq – Comunitatea Forestierilor:
Într-un comunicat de presă, Federația Proprietarilor de Păduri Nostra Silva a anunțat: „La 12 ianuarie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins printr-o decizie definitivă recursul declarat de Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor împotriva unei încheieri a Curții de Apel Alba Iulia prin care au fost suspendate Ordinele 1945, 1946 și 1947 din 26 octombrie 2021 semnate de ministrul Tánczos Barna. Cele trei ordine de ministru reglementau procedura de revizuire a evaluărilor de mediu a amenajamentelor silvice.”
În paralel, miercuri, 18 ianuarie, Ministerul Mediului a organizat o dezbatere publică – link aici – pe proiectul de Hotărâre de Guvern de revizuire a evaluării de mediu a amenajamentelor, anunțând nonșalant preluarea conținutului ordinelor suspendate în proiectul de hotărâre de guvern, ca fiind o soluție negociată cu Comisia Europeană pentru închiderea procedurii de infringement pe domeniul pădurilor.
Așa cum atrage atenția Federația Proprietarilor de Păduri și Pășuni – Nostra Silva, promovarea unei reglementări cu același conținut cu ordinele suspendate de Curtea de Apel Alba Iulia și Înalta Curte de Casație și Justiție încalcă prevederile art. 14 alin. (5) din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ: „în ipoteza în care se emite un nou act administrativ cu același conținut ca și cel suspendat de către instanță, acesta este suspendat de drept.”
În mod evident, promovarea HG-ului cu același conținut cu ordinele deja suspendate nu poate conduce decât la un singur deznodământ: suspendarea acesteia în instanță, cu riscul de continuare a procedurii de infringement. Efectul? Adâncirea blocajelor din sector.
Pe fond, sunt mai bine de 3 ani de când a fost declanșată procedura de infringement iar Ministerul nu a promovat o soluție aplicabilă pentru evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice.
În tot acest timp au fost multe runde de dezbateri, dar toate soluțiile propuse au fost ignorate, inclusiv cele inspirate din modele funcționale în alte țări europene.
Între modelele propuse:
Modelul finlandez: Ministerul elaborează o hartă națională a habitatelor și speciilor protejate și a măsurilor de conservare. La începerea procedurii de elaborare a amenajamentului silvic proprietarul notifică APM-ul, agenția îi comunică prin suprapunerea hărții proprietății cu harta națională măsurile de conservare pe care trebuie să le implementeze, se stabilesc măsurile de compensare pentru proprietar pentru restricțiile asumate care sunt asumate prin angajament. La elaborarea amenajamentului, proprietarul include măsurile de conservare în amenajament. După finalizarea acestuia APM-ul constată preluarea măsurilor de conservare în amenajament iar evaluarea de mediu se finalizează rapid în etapa deciziei de încadrare (pre-assessment).
Modelul croat: Măsurile de conservare sunt stabilite unitar pe nivel național, pentru fiecare specie și habitat, împreună cu valoarea compensațiilor pentru asumarea restricțiilor. La elaborarea amenajamentului silvic sunt incluse măsurile de conservare. Nu există plan de management al siturilor Natura 2000, evaluarea de mediu se finalizează rapid in etapa de încadrare, amenajamentul silvic este unificat cu planul de management al sitului.
Modelul slovac și austriac: impactul de mediu al lucrărilor silvice este evaluat la scară regională, cu propunerea de măsuri de conservare pentru speciile și habitatele protejate. La elaborarea amenajamentelor silvice individuale, se preiau măsurile de conservare agreate la nivel regional, iar evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice se finalizează în cvasitotalitatea cazurilor în etapa de încadrare – procedura simplificată.
Toate aceste modele au fost prezentate repetat în dezbaterile publice, modelul slovac fiind prezentat chiar în cadrul unei sesiuni de asistență tehnică din partea Comisiei Europene solicitate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
La dezbaterea din 18 ianuarie 2023, dl Secretar de Stat Ionuț Sorin Banciu a arătat ca evoluția către astfel de modele este de dorit, dar România este într-o altă realitate: planuri de management pentru fiecare sit Natura 2000, fără măsuri unitare de conservare, cu obligații de preluare a prevederilor planurilor de management ale siturilor Natura 2000 în amenajamente. Și de aici toată complicația – cu procedură de studiu de evaluare adecvată și raport de mediu pentru fiecare amenajament.
Bine, dar de ce stăm de trei ani în această realitate?
În comunicatul Nostra Silva se arată: „Rezultatul este un fel de neo-iobăgie, o situație în care este golit de conținut dreptul de proprietate, proprietarul de pădure fiind la discreția absolută a Ministerului, a diferitor agenții naționale și a unui consorțiu de ONG-uri “de mediu” pentru care “protecția” pădurilor este extrem de profitabilă: așa cum am arătat mai sus au “absorbit” în ultimii 16 ani peste 628.000.000 Euro din fonduri europene și de la bugetul de stat. S-a creat o adevărată industrie a protejării pădurilor.”
Sumele cheltuite de statul român pentru elaborarea planurilor de management ale siturilor Natura 2000 sunt colosale, în condițiile în care abia 50% din situri au planuri de management.
Urmează alte alocări financiare din PNRR și apoi planurile de management ale siturilor trebuie revizuite, căci nu sunt valabile decât 10 ani. Cele mai multe au fost aprobate în 2016-2017, deci în curând trebuie revizuite și apoi trebuie revizuite în termen de 1 an și amenajamentele silvice, care trebuie să preia prevederile noilor planuri de management. O continuă revizuire!
În mod evident, există interese financiare uriașe pentru a se menține acest haos al elaborării planurilor de management ale siturilor Natura 2000 și ale revizuirii acestora. Amenajamentele silvice sunt doar o victimă colaterală prin obligația de preluare a prevederilor planurilor de management ale siturilor și procedura de mediu subsecventă complicată.
În fapt, măsurile de conservare propuse de planurile de management ale siturilor sunt foarte simple și unitare pe nivel național. Un studiu realizat de INCDS Marin Drăcea pentru evaluarea compensațiilor a identificat următoarele măsuri de conservare:
- Sub protecție integrală – suprafețe foarte reduse.
- Gospodărirea pădurilor prin lucrări speciale de conservare.
- Revenirea la tipuri natural-fundamentale de pădure prin substituirea arboretelor. Interzicerea utilizării speciilor non-native.
- Menținerea unei cantități de lemn mort pe hectar.
- limitarea folosirii mijloacelor de combatere chimică.
- declararea de zone de liniște și interzicerea lucrărilor de exploatare în timpul cuibăritului.
- menținerea unei structuri forestiere mozaicate, prin păstrarea de pâlcuri de 3-5 arbori bătrâni – peste 80 ani.
- interzicerea construirii de noi drumuri forestiere și de noi drumuri de exploatare în sit sau părți ale acestuia.
Practic, măsurile de conservare sunt unitare pe nivel național, ușor de standardizat pe specii și habitate și ușor de transpus pe o hartă națională a acestor restricții. Iar impunerea acestora ar trebui să vină doar după acordarea de compensații.
Ceea ce șochează în poziția Ministerului este lipsa oricărei preocupări pentru efectele economice și sociale ale HG-ului privind revizuirea evaluării de mediu a amenajamentelor silvice. În dezbaterea de miercuri s-a arătat cu multe argumente tehnice că se solicită foarte multe informații din partea proprietarului, transferându-se obligații ale autorității, ceea ce face ca pe parcursul procedurii să apară solicitări de clarificări, cu foarte multe instituții implicate, ceea ce conduce la o procedură foarte lungă.
În mod evident, această procedură extrem de lungă conduce la limitări în recoltarea masei lemnoase, cu reducerea volumului disponibil pe piață:
- minim 70% din amenajamente vor intra în revizuirea evaluării de mediu, dintre care cea mai mare parte vor intra pe procedura lungă, cu studiu de evaluare adecvată și raport de mediu.
- pentru restul de 30% din fondul forestier, cu peste 3.000 de amenajamente care se aplică fără evaluare de mediu, doar cu aviz CTAS, situația este foarte neclară: temeiul juridic din Codul Silvic al aplicării acestora în baza avizului CTAS a fost abrogat.
- nu există în proiectul de HG nici măcar o clarificare privind continuarea partizilor contractate sau autorizate la exploatare în momentul începerii procedurii de revizuire a evaluării de mediu.
- nu mai menționăm lipsa capacității APM-urilor și a evaluatorilor de mediu care să preia volumul atât de mare de lucrări care vor trebui făcute.
Ministerul Mediului este unicul responsabil pentru neimplementarea timp de 3 ani de zile, de când există această problemă în dezbatere, a unei proceduri de evaluare de mediu a amenajamentelor silvice aplicabile, care să nu producă blocaje în continuitatea recoltării masei lemnoase. Iar în fapt, haosul creat este profitabil pentru „industria protejării pădurilor”. Cu costuri economice și sociale uriașe.
