Proiect educațional cu impact economico-social semnificativ, ROSE – Proiectul privind Învățământul Secundar/Romania Secondary Education Project își propune „să îmbunătățească tranziția de la liceu la facultate și să crească gradul de retenție în primul an universitar în instituțiile de învățământ finanțate în cadrul proiectului”.
La intrarea în al treilea an pandemic, proiectul ROSE difuzează primul newsletter retrospectiv, cu răspunsuri ale unor specialiști în educație și politici publice din România la întrebări precum „suntem oare mai pregătiți să răspundem provocărilor pe care ni le ridică 2022? Au fost realiste ambițioasele obiective de reformă propuse în cadrul politicilor publice europene în domeniul educației secundare și terțiare în 2021, anul în care ne-am confruntat, în egală măsură, cu provocările pandemiei și ale tehnologiei?”
Prin răspunsurile lor, „contributorii acestui newsletter retrospectiv propun perspective diferite asupra unui an 2021 dificil pentru educație, perspective ce aduc în dezbatere atât politicile publice educaționale, cât și viziunea sistemică necesară sau importanța dimensiunii socio-emoționale în dezvoltarea armonioasă a copilului. Autorii contribuțiilor din această ediție sunt Alina Sava, Senior Education Specialist în cadrul Băncii Mondiale, Oana Moșoiu, coordonator intervenții sistemice al Unității de Management al Proiectelor cu Finanțare Externă din cadrul Ministerului Educației, prof. univ. dr. Romiță Iucu, coordonatorul Subgrupului pentru Diplomă Europeană din cadrul Grupului FOR EU – Comisia Europeană, prof. univ. dr. Anca Nedelcu, prodecan al Facultății de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București, Ciprian Fartușnic, cercetător în cadrul Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație, Gelu Duminică, director al Fundației Agenția de Dezvoltare Comunitară Împreună, Radu Jugureanu, team leader al echipei de asistență tehnică din cadrul proiectului ROSE și Ioan Miclea, membru în echipa de comunicare a proiectului ROSE”.
În sinteză, răspunsurile arată că „suntem, în prezent, în fața unei schimbări de paradigmă educațională și, în același timp, ne aflăm și în fața unui cumul de crize ce concurează: criza sanitară, climatică, a locurilor de muncă, demografică, a migrației și lista poate continua. Ce provocări are de înfruntat educația și, mai ales, cum putem contribui la o altfel de școală în România, care să genereze atașament față de învățare și o stare de bine în rândul tinerilor?
Romiță Iucu introduce sintetic principalele direcții strategice europene în proiectul îndrăzneț de a construi o Arie Europeană a Educației până în 2025, în timp ce Alina Sava discută despre provocările ridicate de pandemie pentru educație și despre cum anume recuperăm pierderile de învățare.
La rândul său, Oana Moșoiu prezintă o retrospectivă a anului 2021 în cadrul proiectului ROSE iar Ciprian Fartușnic aduce în discuție câteva dintre măsurile de politică publică implementate la nivel național în ultimii ani, ale căror efecte se pot distinge acum. Gelu Duminică pune accentul pe nevoia de a acționa local pentru o educație incluzivă de calitate.
Anca Nedelcu scrie despre inechități, singurătate și demotivare în online, punând accentul pe nevoia de consiliere a elevilor. La rândul lor, Radu Jugureanu și Ioan Miclea propun o sinteză retrospectivă a conferinței anuale a mentorilor și monitorilor ROSE, care s-a desfășurat online în decembrie 2021.
O mare parte dintre aceste teme asupra cărora reflectează în articolele lor autorii prezentanți reprezintă direcții de acțiune și în cadrul proiectului ROSE, a cărui paradigmă de intervenție este aceea de a crea contexte și premise pentru soluții educaționale locale, adaptate la nevoile comunităților școlare”.
Inițiatorii proiectului anunță că „abonarea la newsletter-ul ROSE se poate realiza completând formularul disponibil aici”.
