Elevii din România se situează la nivel mediu minim funcțional în ceea ce privește competențele digitale, arată primul raport privind nivelul de literație digitală a elevilor de clasele I-XII din țara noastră, elaborat de platforma ed-tech Brio® de măsurare a performanței educaționale, platformă avizată de Ministerul Educației, împreună cu UiPath Foundation, cu sprijinul oferit de Banca Comercială Română (BCR) ca partener de implementare a proiectului: „În medie, elevii claselor I-XII cu vârsta cuprinsă între 6 și 18 ani din România utilizează tehnologia suficient de bine încât să o facă pe cont propriu, fără să fie ghidați, în cazul unor sarcini bine definite (adică atunci când știu exact care trebuie să fie rezultatul, cum ar fi trimiterea unui e-mail sau aflarea unei informații specifice).”
În contextul evenimentului de prezentare și dezbatere a raportului, în Aula Magna a Academiei de Studii Economice din București, prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rectorul ASE, a reiterat stringența dezvoltării digitale, ca temă de maximă importanță pentru mediile economic, social și academic.
Prof. univ. dr. Dragoș Iliescu, Chief Scientist & Fondator Brio®, a subliniat referitor la rezultatele investigației: „România avea nevoie de un instrument performant și relevant pentru a identifica nivelul competențelor digitale la nivelul tuturor categoriilor de vârstă și pentru a stabili intervențiile necesare. Datele existente până acum la nivelul Eurostat, nu cuprindeau și categoria de vârstă între 6-16 ani, care este în mod special importantă pentru politicile de digitalizare a educației. Speranța societății cu privire la contribuția acestor grupe de vârstă la dezvoltarea economiei României este semnificativă în sensul în care ele fac parte dintr-un sistem educațional activ care poate antrena direct un comportament de utilizare și dezvoltare a competențelor digitale. Acestea sunt strâns conectate cu performanța școlară a elevilor, atât prin prisma accesului la informația corectă și completă, cât și prin prisma utilizării acesteia în diverse contexte și prin diferite modalități de livrare sau transmitere. Procentul elevilor din intervalul de vârstă 6-18 ani încadrați la un nivel înalt funcțional al literației digitale este doar de 25%, acesta fiind, la acest moment, rezervorul de talente pe care îl vor avea angajatorii din România în vederea generării performanței și productivității digitale.”
Ramona Chiriac, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, a atras atenția că, deocamdată, România ocupă locul patru în Uniunea Europeană ca pondere a absolvenților de studii în domeniul IT&C, dar este pe ultimul loc în privința competențelor digitale: „Într-un viitor în care competențele digitale superioare vor reprezenta regula, și nu excepția, este important să ne concentrăm asupra dezvoltării lor ca parte a sistemului de educație, astfel încât elevii să își dezvolte de azi competențele digitale pentru mâine.”
Ministrul cercetării, inovării și digitalizării, Sebastian Burduja, a accentuat: „Suntem ultimii pe cele mai multe dimensiuni. E adevărat, suntem între fruntaşi pe câteva direcţii, de exemplu, numărul de absolvenţi din domeniul IT&C, dar nu avem specialişti, conform aceluiaşi index; foarte mulţi pleacă. În ceea ce priveşte literaţia digitală, suntem pe ultimul loc pentru tinerii între 16 şi 24 de ani. Doar 56% au abilităţi de bază. Deci, iată de unde plecăm astăzi – locul 27 din 27. Cred că trebuie să facem mai mult, să vorbim mai puţin, avem instrumentele de finanţare necesară. De asemenea, avem un parteneriat şi împreună cu ministrul Sorin Cîmpeanu sunt convins că putem pune în operă proiectele extrem de complexe care, de altfel, sunt şi prevăzute în PNRR.”
Ministrul educației, Sorin-Mihai Cîmpeanu, a anunțat iminenta lansare în consultare a ghidului „pentru apelul în valoare de 234 de milioane de euro fonduri PNRR, care are ca scop digitalizarea tuturor proceselor din universităţile româneşti, susţinerea pregătirii universităţilor pentru a identifica mai bine, mai clar, acele competenţe digitale, acele viitoare joburi care vor permite tinerilor noştri să răspundă aspiraţiilor de dezvoltare personală şi profesională de integrare într-o societate care, cu voia noastră sau fără voia noastră, va fi mult mai digitală decât este acum”. Totodată, ministrul a anunțat că în primul trimestru din 2023 va fi lansat un alt apel, pentru un proiect care vizează formarea a 100.000 de cadre didactice din perspectiva pedagogiei digitale. De asemenea, toate sălile de clasă urmează să fie dotate cu table inteligente, care permit stocarea de date, informații, resurse și, implicit, accesul la ele pentru valorificare.
Prima și singura platformă de
teste digitale standardizate pentru elevii români
Brio®, definită ca „prima și singura platformă de teste digitale standardizate pentru elevii români”, informează că „literația digitală reprezintă un ansamblu de competențe care permit unei persoane să acceseze și să utilizeze informația digitală în scopurile în care îi sunt necesare, să opereze cu informațiile găsite în raport cu evaluarea și gândirea critică, realizând toate procesele de lucru cu informația într-un mod securizat, corect, optim și productiv. Competențele digitale de bază (pe scurt, literația digitală sau alfabetizarea digitală) reprezintă abilitățile unei persoane de a accesa, de a crea și de a transmite informație cu ajutorul și prin intermediul contextului digital. Literația digitală nu înseamnă capacitatea de a utiliza un calculator, laptop sau un aparat similar, aceasta fiind posibilă printr-o simplă instruire sau parcurgerea unui manual de instrucțiuni tehnice specific acelui aparat”.
Testul de literație digitală Brio® măsoară „competențele elevilor legate de interacțiunea cu diverse aparate și programe digitale, în contextul unor scenarii variate: școală, casă și familie, prieteni și hobby-uri Testul este accesibil în mod gratuit atât elevilor (din clasele I-XII), cât și profesorilor, în baza unui cont înregistrat în platforma Brio (www.brio.ro), unde se realizează procesul de generare și administrare a testului, se gestionează sesiunile active și sesiunile finalizate ale elevilor, sunt centralizate rezultate și rapoarte de evaluare ale acestora și se poate identifica și monitoriza progresul elevilor testați.
Fiecare sesiune de testare pe literație digitală are două componente de interes pentru elev, părinte și profesor: rezultatul obținut și raportul testului. Informația poate fi utilizată de către elevi, părinți și profesori pentru a înțelege în detaliu ce cunoștințe și competențe are elevul, dar și ce cunoștințe și competențe mai pot fi dezvoltate în continuare (conform modelului DigComp 2.1). Totodată, pe baza rezultatelor obținute de elev, se pot dezvolta modalități personalizate de intervenție educațională.
Testele Brio de literație digitală au la bază o tehnologie statistică modernă (Item Response Theory, Teoria Răspunsului la Item), fiind teste digitale standardizate. Itemii au fost dezvoltați pe baza unui proces în care experții au generat itemi, urmând ca aceștia să fie rafinați în mai multe etape și supuși apoi analizei critice de către alți experți etc. Evaluarea competențelor digitale în cadrul testelor Brio este realizată cu trei tipuri diferite de itemi:
- itemi de auto-evaluare a competenței: elevul estimează gradul în care consideră că poate desfășura o anumită sarcină sau că are anumite cunoștințe
- itemi de cunoștințe: elevul răspunde la întrebări care au răspunsuri corecte și greșite
- itemi legați de frecvența de manifestare a unui comportament: elevul trebuie să răspundă și să precizeze dacă a desfășurat vreodată anumite comportamente specifice literației digitale și, de asemenea, cât de des a manifestat acel comportament”.
