Mircea Cosea
Prezent și perspective economico-sociale la nivelul anilor 2040 în UE și în lume. Cerințe ale dezvoltării economiei românești
Trăim o perioadă
pe care nici în gândurile noastre cele mai negre nu ne-am fi închipuit că o vom
parcurge. În doar câteva săptămâni tot ceea ce credeam că este veșnic s-a
năruit și ceea ce credeam că nu se va întâmpla niciodată s-a întâmplat.
Vulnerabilitatea sau eșuarea Statului
Președintele
României, domnul Klaus Werner Iohannis, a declarat că statul român este un
„stat eșuat”.
O declarație
de-a-dreptul șocantă care, mai mult ca sigur, va ocupa un loc central în orice
analiză a președinției domniei sale. Orice conducător al unei țări, fie el
monarh sau președinte, nu trebuie să...
„Munții noștri aur poartă, Noi cerșim din poartă-n poartă.”
Câteodată, un vers este mai explicit decât un manual de economie.
Poate fi și cazul celebrei poezii a lui Octavian Goga care în cuvinte
simple explică ce se întâmplă atunci când o țară nu reușește să-și utilizeze
resursele în scopul propriei dezvoltări și bunăstări.
Rolul istoric al Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este subiectul central al discuțiilor și dezbaterilor din spațiul public și politic din ultima perioadă.
Consider că una dintre lacunele acestor discuții și dezbateri este stricta particularizare la cazul României fără a se acorda atenție cadrului general conceptual în care ar...
Tranziția de la capitalismul neoliberal la „capitalismul pandemic”
În opinia mea, anul 2020 poate fi caracterizat ca începutul unei tranziții de la o fază la alta a funcționării economiei globale mai mult decât ca o criză, înțeleasă ca un moment al ciclicității economice. În consecință, nu abordez problema din unghiul de vedere al modalităților de...
2020, ultimul an al pandemiei sau primul an al unei noi globalizări
Mircea Coșea, Profesor de economie, membru ASPES
Aproape fără excepție, analiza economică este de părere că în pofida situației economice mai mult decât dificile a anului 2020, anul 2021 va marca un început de relansare la nivel global, un prim pas spre revenirea la...
Posibile efecte ale covid-19 asupra modelului economiei globale
Trăim o perioadă pe care nici în gândurile noastre cele mai negre nu ne-am fi închipuit că o vom parcurge. În doar câteva săptămâni tot ceea ce credeam că este veșnic s-a năruit și ceea ce credeam că nu se va întâmpla niciodată s-a întâmplat. Coronavirusul...
Influențe puse pe cântar: Cât de românesc poate fi modelul economic românesc?
Urmăresc cu mare atenție și interes discuțiile inițiate de către ASPES și România Durabilă pe tema modelului economic românesc. S-a creat un cadru favorabil dezvoltării teoriei economice naționale atât de necesare într-un moment ca acesta când se cere cu necesitate clarificarea orizonturilor de creștere și modernizare a...
Cât de Uniune și cât de Europeană va mai fi Uniunea Europeană?
Alegerile europarlamentare din 26 mai 2019 sunt considerate de marea majoritate a analiștilor și politicienilor din cele mai importante capitale ale lumii ca fiind un posibil moment definitoriu pentru declanșarea unui proces de schimbare profundă a înfățișării și funcționării Uniunii Europene.
Este prognozată...
În anul 2019 omenirea ar putea retrăi anul 1848
Ca la orice început de an, și la începutul lui 2019 prognozele au beneficiat de interesul tuturor. Tot omul, fie el persoană fizică sau juridică, vrea să știe ce îl așteaptă pe parcursul viitoarelor 365 de zile. Uniunea Europeană, OECD, Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială, analiști independenți și chiar...
Turning point
Consider că economia românească se află într-un moment pe care literatura occidentală de specialitate îl numește „turning point”, adică „punct de cotitură”.
Nu mă voi axa pe analiza actualei stări de fapt a economiei din perspectiva ansamblului indicatorilor macroeconomici, ci pe modul în care această stare trebuie interpretată ca un...
Credibilitatea discursului economic
Încep prin a mulțumi redacției revistei „Economistul” pentru posibilitatea pe care mi-a dat-o de a aduce în atenția generală o temă pe care o consider extrem de importantă în actualul moment pe care îl trăim. Este tema credibilității discursului economic.
Nu este prima dată când abordez această temă, dar, la...
Modelul economic românesc. O contribuție la dezbatere
Ideile pe care voi încerca să le prezint mai jos sunt inspirate de inițiativa meritorie a revistei Economistul de a deschide o dezbatere pe tema modelului economic românesc. Dezbaterea o consider binevenită nu numai pentru că în ultimele trei decenii nu s-a concretizat nimic în direcția elaborării unui posibil...
Vulnerabilități economice 2018
Ritmul foarte înalt de creștere al economiei românești în 2017 ar putea alimenta speranța unei creșteri economice de natură sustenabilă și în 2018, dar ar fi o speranță înșelătoare deoarece există încă prea multe vulnerabilități cu grad înalt de periculozitate.
Una dintre acestea este o consecință a însăși modelului de...
O decadă cu bune și rele
Experiența României pe parcursul celor zece ani de la aderarea la UE creează o reală oportunitate de a analiza și a trage unele concluzii.
Evit să mă situez la extremitățile analizei, adică fie la polul beatitudinii aniversare, fie la polul euroscepticismului exacerbat, deși aceste două situări par a fi preponderente...
De ce model economic are nevoie România?
Nevoia de model economic a fost des enunțată în discursul politic românesc al ultimelor decade. Să ne amintim că se vorbea despre copierea modelului suedez sau chiar japonez, despre preluarea modelui german de după război al economiei sociale de piață, iar, în anii mai recenți, despre modelul polonez.
Multe dintre...
Fondul Suveran de Dezvoltare: de la idee la faptă
Programul electoral al PSD și, ulterior, Programul de guvernare al Cabinetului Sorin Grindeanu s-au angajat să dezvolte un Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții, prezentat ca un mijloc providențial de finanțare a proiectelor investiționale.
Ideea nu este nouă, dar este binevenită. România ar avea nevoie de un instrument extra bugetar...
Pledoarie pentru o filozofie bugetară
În marea majoritate a cazurilor apreciem bugetul printr-o viziune aritmetico-pragmatică. Suntem interesați de raportul dintre venituri și cheltuieli, de modul cum sunt repartizate cheltuielile pe ordonatori de credite și, eventual, de realismul și corectitudinea prognozei cu care s-au stabilit indicatorii macroeconomici pe care s-a bazat construcția bugetară.
Este o viziune...
Editorial
