Sumar executiv

Șocul prețului petrolului survine într-un moment în care răspândirea COVID-19 avea deja un impact considerabil asupra economiei globale.
Sectorul industrial se confruntă cu o tendință descrescătoare și cel mai probabil aceasta va continua și în următoarele două trimestre, având astfel un impact negativ asupra rafinăriilor și a consumului de carburanți (industria downstream). Mai târziu, în 2020 și 2021, încetinirea economică va continua să afecteze cererea de combustibili pentru fabricile și platformele industriale ce funcționează la niveluri mai scăzute.

Din estimările noastre rezultă faptul că pe de o parte consumul de carburanți pe termen lung, iar pe de altă parte comportamentul general de cumpărare vor suferi schimbări. Oamenii vor depăși cel mai probabil criza, cu resursele financiare afectate, prin urmare nu anticipăm atingerea nivelurilor de consum anterioare crizei. Importul și exportul de mărfuri vor fi în continuare afectate pentru cel puțin 3-4 luni, însă cu o rată de recuperare lentă, îndeosebi în privința exporturilor.

Aceasta ar putea fi cea mai grea perioadă pe care industria de petrol și gaze a cunoscut-o în ultimii 100 de ani.

De asemenea, contextul economic dificil împiedică continuarea campaniei de foraj, așa cum a fost planificată inițial, precum și a altor proiecte importante, astfel limitând sau întârziind volumele suplimentare. În ceea ce privește exporturile de combustibil și gaze naturale din România pe piața europeană, contextul cel puțin până în 2022 este așteptat a fi extrem de provocator, dominat preponderent de companii majore susținute de state cu putere economică semnificativă. O consecință a acestui fapt constă în limitarea accesului producătorilor români pe piețe.

Pentru a atenua impactul aspectelor menționate anterior, se impune implementarea imediată a unor scheme clare de ajutor de stat pentru a sprijini întregul lanț de activități, de la producția din upstream până la furnizarea în downstream. Astfel, prin termeni fiscali competitivi și condiții de piață optime, scheme de reducere a redevențelor și a taxelor specifice, accesul la fonduri UE, precum și accesul la credite mai avantajoase sunt necesare pentru ca producătorii de petrol și gaze să poată cel puțin să mențină nivelul actual de producție, să continue operațiunile demarate pentru toate zonele exploatate în prezent, precum și în câmpurile mature și să mențină totodată nivelul actual de ocupare a forței de muncă. Scheme similare de sprijin economic sunt, de asemenea, necesare pentru a ajuta la recuperarea consumului pe piața românească, deoarece din estimări reiese că procesul de redresare va fi unul relativ lent – întrucât sectorul industrial din România, în general, este afectat în mod semnificativ de actuala criză COVID-19.

Scăderea cererii, atât pentru combustibili cât și pentru gaze, va crea un context dificil și fără precedent și pentru activitățile din upstream. Anumite sonde ar putea fi închise, iar repornirea acestora aduce costuri semnificative de timp și financiare deopotrivă. Atât pentru sondele de petrol, cât și pentru cele de gaze naturale, recuperarea nivelului de producție este un proces costisitor și reclamă mult timp, cu încercări potențiale nereușite și o durată totală care poate depăși 4-6 luni.

Industria recunoaște responsabilitatea comună în gestionarea crizei sanitare și este gata să contribuie într-o manieră constructivă. Cu toate acestea, dispoziții precum OUG 34/2020 privind suspendarea dialogului social și transparența decizională în timpul stării de urgență ne vor limita serios participarea și contribuția la procesul legislativ în momentele în care cooperarea dintre toți actorii societății este esențială în vederea asigurării sustenabilității și echitabilității măsurilor adoptate. Deși, dincolo de provocările principale pe care le aduce criza COVID-19, observăm și aspecte suplimentare care pun presiune asupra politicilor publice, cum ar fi viitoarele runde de alegeri și întoarcerea lucrătorilor emigrați din statele membre ale UE puternic afectate, o parte semnificativă a acestora fiind forță de muncă necalificată care se confruntă cu dificultăți în accesarea locurilor de muncă și bazându-se pe sprijinul social al statului.
Ținând seama de aceste aspecte, merită a fi evitate măsurile populiste, deoarece acestea vor agrava drastic redresarea economică.
Clauzele de caducitate sunt necesare pentru a oferi o asigure a faptului că măsurile limitative care afectează concurența și creșterea în toate sectoarele industriei vor fi evitate.

Ca urmare a pandemiei de COVID-19 provocate de noul coronavirus (SARS-CoV-2) în 2020, creșterea PIB-ului în România este estimata să se reducă la 2,1% până la sfârșitul acestui an (conform ING Bank) (3,6% în 2019).

În plus, subvențiile de stat acordate pentru a sprijini consumul total al populației pentru produse esențiale, utilități și combustibil sunt necesare, deoarece acestea se transpun pozitiv, ulterior într-o creștere economică totală, prin potențialul de investiții recuperat al operatorilor, deoarece cererea populației va crește. O astfel de măsură poate stimula și alte sectoare de activitate întrucât va fi redusă presiunea asupra veniturilor populației pentru achiziționarea produselor principale, utilități și combustibili.

Principalele măsuri specifice propuse pentru susținerea redresării economice a industriei de petrol și gaze naturale sunt:

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament

DISTRIBUIȚI