Adaptându-se, din mers, vicisitudinilor provocate economiei de pandemia de COVID-19, guvernanții diferitelor țări ale lumii încearcă să descifreze posibilitățile unei dezvoltări postpandemice satisfăcătoare și să adopte strategiile adecvate.

În ce privește Rusia, potrivit premierului Mihail Mișustin, procesul refacerii economiei bulversate de virus decurge în condiții mai bune decât în multe țări dezvoltate. Se revine în ritm rapid la nivelul precedent al cererii populației, al comerțului, se restabilește activitatea principalelor ramuri de producție și se menține stabilitatea piața muncii. Măsurile adoptate de guvernul federal pentru sprijinirea mediului de afaceri, amânările de impozite, contribuții sociale și taxe pentru arendă, pentru restituirea creditelor acordate de către stat, instituirea de moratorii pentru diferite controale, prelungirea unor licențe și aprobări, acordarea de credite avantajoase întreprinderilor mici și mijlocii și întreprinderilor de interes strategic, ajutoarele acordate sectoarelor grav afectate de criză au reușit să mențină economia rusească în stare de funcționare și să creeze premise pentru relansarea ei.

Vicepremierul Iurii Borisov consideră că, pentru ca Rusia să poată intra în grupul primelor 5 țări dezvoltate ale lumii, va trebui lichidată dependența de veniturile din exporturile de țiței și gaze și „relansate” construcția de mașini grele, de avioane, industria automobilului, industria radio-electronică, industria chimică, de prelucrare a hidrocarburilor („Rossiiskaia Gazeta”, din 3 septembrie 2020). Se pregătește lansarea unor ambițioase proiecte de mari investiții, considerate drept „instituții ale creșterii economice”, pentru sprijinirea cărora s-a adoptat un plan guvernamental de măsuri, pe trei ani. Între acestea figurează și legi privind protecția aportului de capital din partea investitori privați interni. În scopul încurajării lor, de a se angaja în construirea unor parcuri industriale, guvernul federal a alocat 3,5 miliarde ruble, din care să fie restituite, sută la sută, investițiile făcute de către aceștia. Compensațiile se acordă până la nivelul de 15 milioane ruble pentru un hectar construit și până la un total de 300 milioane de ruble pentru un anumit proiect („Izvestia”, din 10 septembrie 2020).

În elaborarea proiectelor, se ține seama de exigențele economiei „digitale”, „electronice”, care se afirmă insistent în realitatea contemporană. „Internet-economia” tinde să modifice radical cutumele economiei de piață, impunându-i noi principii și reguli menite să confere mai multă mobilitate, viteză și siguranță activităților desfășurate în cadrul ei. Calcularea cu precizie a unor riscuri, evaluarea piețelor, munca la domiciliu sunt doar câteva din consecințele aplicării informaticii în activitățile economice. Concomitent cu sectorul privat sau de stat al economiei, digitalizarea cuprinde sectoare tot mai largi și din domeniul administrației de stat centrale și locale, unde și-a dovedit utilitatea în monitorizarea cheltuielilor bugetare, în controlul achizițiilor, mai ales a celor prin importuri discutabile.

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament

DISTRIBUIȚI