Reforma sistemului de pensii din Rusia, aflată în dezbaterea Dumei de Stat, potrivit căreia vârsta de pensionare a bărbaților ar urma să se majoreze, de la 60 la 65 de ani, și a femeilor de la 58 la 63 de ani, suscită un viu interes în această țară, provocând controverse și, implicit, contestări. Din explicațiile premierului Dmitri Medvedev, reiese că, pentru a-și primi pensia garantată de lege, rușii va trebui să muncească mai mult. Reforma ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2019, eșalonându-se pe o perioadă de peste un deceniu. În fiecare an, vârsta de pensionare s-ar majora cu șase luni. Astfel, în 2028, s-ar ajunge la 65 de ani pentru bărbați, iar, în 2034, la 63 de ani pentru femei. În ce privește pensia socială, pragul s-ar majora, de la 60 la 70 de ani pentru bărbați și de la 60 la 68 de ani pentru femei. Pentru salariații din domenii de activitate cu mediu toxic sau periculos, din zonele cu condiții climatice extreme (Polul Nord, Orientul Îndepărtat etc.) termenul ar rămâne neschimbat.
Vârsta de pensionare în Rusia a fost stabilită prima dată în 1928, pentru muncitorii din industria textilă, fiind extinsă, în 1932, pentru toate celelalte categorii. În acea perioadă, media speranței de viață era de doar 40 de ani, în prezent ea fiind de peste 65 ani. Discuții despre o eventuală prelungire a stagiului de muncă au început după recenta criză economică, din 2010-2012. Deficitul fondului de pensii, în 2015, de 623 miliarde ruble, a readus în actualitate subiectul, prefigurând ca soluție fie sporirea impozitelor, fie majorarea vârstei de pensionare. Comentatorii observă că, în urma creșterii speranței de viață a populației, majorări ale vârstei de pensionare au avut loc în multe țări ale lumii, însă, în timp ce în Occident asemenea reforme s-au produs în perioade de avânt al economiei, reforma sistemului de pensionare în Rusia este declanșată în condiții de stagnare economică.
Amintind că actuala vârstă de pensionare (60 și 58 de ani) a fost stabilită cu o jumătate de secol în urmă, în 1956, când media speranței de viață și condițiile asistenței sociale se aflau la un nivel mult mai scăzut, reprezentanții guvernului consideră că, în prezent, există condițiile necesare pentru majorarea ei și că, prin aceasta, vor crește resursele financiare pentru plata pensiilor, la zi, precum și posibilitatea majorării lor. Pensia medie este, în prezent, de 13.337 ruble. În ultimii ani, ea s-a indexat, anual, cu circa 500 de ruble, iar în urma reformei se va putea indexa cu 1.000 de ruble (75 ruble = 1 euro), anual, ceea ce ar face ca, peste 10 ani, odată cu încheierea reformei, pensia să se dubleze.
Natalia Orlova, economist-șef la Alfa Bank Moscova, subliniază că reforma sistemului de pensionare reprezintă o încercare firească de acomodare a acestuia la realitățile economice ale Rusiei, realități pe care guvernanții nu le pot, deocamdată, îmbunătăți, trebuind, în consecință, să li se supună. Una dintre realități este aceea că deficitul Fondului Federal de Pensii crește mereu, ajungând, de la 1,1 la sută din PIB în perioada 2006-2009 la 2 – 3,5 la sută în perioada 2010-2013, prefigurând un trend ascendent. Sub presiunea factorului demografic, tendința ar deveni un real pericol pentru stabilitatea echilibrului bugetar. La ora actuală, numărul pensionarilor din Rusia se ridică la 36.000.000 persoane, adică 25 la sută din populație, în timp ce în anul 2000 procentul era de doar 20 la sută. Deși cheltuielile fondului de pensii din Rusia (8 la sută din PIB) se încadrează în media mondială, cota veniturilor proprii este de doar 34 la sută, față de media mondială de 54 la sută („Vedomosti”, din 17 iulie 2018).

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament