Recent, nemulțumit de deficitul comercial uriaș al SUA în relațiile cu China, președintele Donald Trump a amenințat cu taxe vamale unilaterale pentru produse chinezești importate, în valoare de 200 miliarde dolari, urmând ca, dacă partea chineză nu acceptă schimburi în condițiile stabilite de către SUA, de la 1 ianuarie 2019 taxele să fie majorate până la 25 la sută. China a anunțat, și ea, măsuri „în oglindă”, dar mai puțin impresionante, deoarece, datorită dezechilibrului balanței comerciale cu SUA, adică faptului că importă mai puține produse americane, nu va putea taxa decât mărfuri în valoare de 60 miliarde dolari, eventual, de 100 miliarde dolari. SUA au avertizat, însă, că, în acest caz, vor trece la aplicarea de taxe coercitive pentru alte produse chinezești în valoare de 267 miliarde dolari, urmând, astfel, să se aplice taxe pentru aproape toate mărfurile chinezești importate. În anul 2017, totalul lor a fost de 505 miliarde dolari („Vedomosti”, din 18 septembrie 2018).
La 20 septembrie 2018, administrația SUA a decis aplicarea de sancțiuni speciale ministerului aprovizionării armatei chineze pentru că acesta a cumpărat din Rusia avioane de vânătoare Suhoi și sisteme de rachete antirachetă C-400, fapt care a provocat, și el, puternice reacții de protest din partea autorităților chineze. Subliniind că relațiile de colaborare chino-ruse nu sunt îndreptate nicidecum împotriva unor terți, ministerul chinez al afacerilor externe a cerut anularea fără întârziere a acestor sancțiuni nejustificate („Kommersant”, din 21 septembrie 2018).
Ca urmare a unor măsuri unilaterale, contrare Cartei Organizației Mondiale a Comerțului, a instituirii, de către SUA, a unor taxe vamale abuzive (10 la sută pentru importurile de oțel și 25 la sută pentru cele de aluminiu rusesc), Rusia s-a adresat conducerii OMC, solicitând respectarea normelor comerciale unanim convenite de către statele membre. La rândul lor, SUA au reclamat înaltului for comercial adoptarea de către Rusia a unor taxe suplimentare pentru buldozere și alte produse americane importate. Plângeri împotriva SUA au făcut, de asemenea, China, India, UE, Canada, Mexic și Norvegia.
Reprezentanții Băncii Internaționale de Conturi (BIS) consideră că disputele și conflictele apărute sunt de natură să perturbe grav actuala ordine economică, să ducă la o criză globală, la scăderea investițiilor, la creșterea prețurilor și a șomajului, la frânarea dezvoltării economice („Rossiiskaia Gazeta”, din 28 august 2018). Evaluând consecințele de proporții ale conflictului comercial dintre SUA și unele state, precum și intenția SUA de a ieși din OMC, Uniunea Europeană elaborează, potrivit unor informații difuzate de agenția Bloomberg, un plan de reformare a acestei organizații, cu scopul de a implementa modalități mai elastice și mai transparente de soluționare a unor dispute și conflicte.
Tendințele de reconsiderare a reglementărilor internaționale privind relațiile economice, în primul rând a normelor privind schimburile comerciale dintre state, provoacă îngrijorarea statelor interesate în menținerea normalității, determinându-le să reacționeze. La atacurile tot mai fățișe împotriva piețelor libere, deschise, a cutumelor de cooperare pe aceste piețe, precum și la manifestările de protecționism sau naționalism economic, mai mult sau mai puțin justificate, se răspunde cu eforturi pentru punerea în operă a unor modalități cât mai largi de colaborare. Agenți economici importanți din diferite regiuni ale globului acționează pe toate căile pentru a-și valorifica mai avantajos potențialul, pentru a identifica noi piețe de aprovizionare cu materii prime și forță de muncă sau de desfacere a produselor proprii. În funcție de interesele întreprinzătorilor sau de specificul zonei geografice în cauză, se desfășoară procese de agregare a unor piețe regionale, mai restrânse sau mai cuprinzătoare. Ele constituie, de fapt, etape intermediare pe calea spre globalizarea economică planetară.
Concomitent cu evoluția formatului euro-asiatic (Rusia, Belarus, Kazahstan, Armenia, Kîrgîzstan), o posibilă asemenea piață se conturează în estul continentului asiatic. În perioada 11-13 septembrie 2018, la Vladivostok (Rusia), a avut loc cel de-al IV-lea forum economic asiatic, la care au luat parte președinții Chinei, Rusiei, Mongoliei, premierii Japoniei și Coreei de Sud, precum și reprezentanți ai unor puternice companii chinezești, ruse, japoneze și sud-coreene (Alibaba Group, Megafon, Rosnefti, Mail.ru, „Mitsui”, Mazda, Daewoo, Lotte ș.a.), având ca scop realizarea unor aranjamente de interes comun, a unor proiecte de ordin economic. În centrul atenției s-au aflat sectorul hidrocarburilor, informaticii, exploatării forestiere, agricultura, acvacultura, transporturile și turismul.
În anul 2017, țările mai sus menționate au semnat cu parteneri din Rusia peste 200 de acorduri de colaborare, în valoare de 2.496 miliarde ruble (65 ruble = 1 dolar). În 2018, totalul acordurilor încheiate nu va fi mai mic. În ultimii cinci ani, cota investițiilor străine în Orientul Îndepărtat rus a sporit de 15 ori, ajungând la 30 la sută („Argumentî i Faktî”, din 12 septembrie 2012). Modernizarea căii ferale transsiberiene și a magistralelor auto va spori de patru ori volumul mărfurilor transportate și va scurta cu șapte zile parcursul dinspre estul Asiei spre vestul Europei, iar utilizarea navelor conteinerizate va ridica la 80 milioane tone anual volumul mărfurilor transportate din zona Oceanului Atlantic la Oceanul Pacific, via Oceanul Înghețat de Nord.
Cu prilejul forumului, compania națională chinezească CNPC și cea rusească Rosnefti au convenit lărgirea colaborării în domeniul prospecțiunilor și exploatării zăcămintelor petroliere din estul și vestul Siberiei, compania chineză Huarong exprimându-și, și ea, dorința de a se alătura cu capital la aceste activități. Gazprom și compania japoneză Mitsui au încheiat un acord de colaborare privind sporirea capacității combinatului rus de producție a gazelor lichefiate (SPG), de la Marea Baltică. Mongolia a anunțat deschiderea unei reprezentanțe economice la Vladivostok. Companiile Rosnefti și Beijing Gas Group au încheiat un acord privind construirea în Rusia a unei rețele de stații (160) de alimentare cu gaze a autoturismelor. Principala bancă rusă (de stat), Sberbank, a anunțat noi proiecte privind extinderea activităților sale în China.
Surse mass-media chineze au informat că, în schimbul sumei de 80 miliarde dolari, obținute în urma vânzării unor titluri de stat americane, ca răspuns la sancțiunile economice adoptate împotriva sa, Rusia cumpără mari cantități de aur din China. Cota parte a aurului și monedei chineze (yuanul) reprezintă, deja, o cincime din rezervele valutare ale Băncii Centrale din Rusia („Pravda”, din 6 septembrie). Bursele aurului din Moscova și Shanghai colaborează tot mai mult în realizarea tranzacțiilor de profil.
În condițiile extinderii colaborării internaționale, importante obiective industriale și agricole din estul Siberiei au șansa de a beneficia de investiții străine de capital și tehnologie (uzina de avioane de pasageri Suhoi-Superjet 100, uzina Amur de lichefiere a gazelor, șantierul naval Zvezda, construcții infrastructurale de anvergură, unități agricole, exploatări forestiere, complexe de creștere a animalelor, flota din Pacific și uzinele care asigură 2/3 din producția piscicolă a Rusiei). De asemenea, până în 2020, în estul Siberiei vor fi construite 193 de obiective sociale, la care sunt chemați să participe și investitorii străini („Argumentî i Faktî”, din 12 septembrie 2018).
Din punctul de vedere al președintelui Vladimir Putin, întărirea colaborării transfrontaliere în arealul Pacificului și estului continentului asiatic reprezintă o perspectivă demnă de eforturi. Renunțarea la excesele protecționiste și diversificarea colaborării economice sunt, în opinia sa, avantajoase pentru toți participanții, netezind, totodată, calea spre reducerea conflictelor și tensiunilor. Nu întâmplător, vorbind despre oportunitățile economice și necesitatea abordării pragmatice a acestui subiect, el a lansat premierului japoniei, Shinzo Abe, de față, invitația ca, în pofida disputelor de peste 70 de ani, privind patru insule din arhipelagul Kurilelor, cele două țări să încheie un tratat de pace fără niciun fel de condiții prealabile, urmând ca, ulterior, într-o atmosferă prietenească să poată fi tranșată și problema insulelor în discuție („Komsomolskaia Pravda , din 12 septembrie 2018).
În vederea unei mai bune funcționări a pieței est-asiatice emergente, se caută soluții pentru facilitarea schimburilor comerciale, fiind deja la ordinea zilei coborârea barierelor vamale, modalitățile simplificate de plată pentru importuri, standardizarea unor produse etc. Un experiment destul de riscant îl reprezintă plata reciprocă în valută națională a produselor importate de către China și Rusia, respectiv utilizarea rublei și yuanului ca valută forte în relațiile comerciale dintre cele două țări. Președintele Vladimir Putin a menționat că, în această privință, Rusia preconizează un proces pe etape, pentru a preîntâmpina eventuale disfuncționalități. El a adăugat că riscuri nu mai mici există și în utilizarea dolarului ca mijloc de plată, dar ele trebuie asumate. În cadrul uniunii economice euro-asiatice, deja circa 70 la sută din schimburi se fac cu plata în ruble, plata hidrocarburilor făcându-se, încă, în dolari.
Un loc important în agregarea eventualei piețe est-asiatice îl ocupă relațiile economice dintre China și Rusia. Spre sfârșitul anului 2018, volumul schimburilor comerciale dintre cele două țări va ajunge la 100 miliarde dolari. În anul 2017, Rusia a exportat în China 52 milioane tone de țiței, precum și cantități semnificative de cărbune și energie electrică, importând utilaje, componente electronice, produse de larg consum și produse agricole („Izvestia”, din 11 septembrie 2018). La finele anului 2019, urmează să fie pusă în funcțiune conducta magistrală de gaze Forța Siberiei, în măsură să livreze Chinei, anual, zeci de miliarde de metri cubi de gaze naturale. În urma colaborării cu Rusia, se construiește în China o mare centrală atomo-electrică. Prin eforturi comune se construiește un pod peste fluviul de graniță Amur, având capacitatea de traversare a 4 milioane tone mărfuri anual. Colaborarea bilaterală se extinde și în domeniul electronicii, informaticii, construcției vaselor de pescuit și altele.
Sporesc an de an cooperarea și schimburile Rusiei cu Japonia și Coreea de Sud, precum și cooperarea și schimburile Chinei cu cele două țării. Între exemplele demne de menționat pot fi amintite volumul de sute de miliarde dolari al schimburilor comerciale roso-japoneze, numeroasele investiții japoneze în construirea unor obiective economice în estul Siberiei, proiectul ruso-japonez privind construirea unei conducte de gaze între insula Sahalin și Tokio, în lungime de 1.300 km, cu capacitatea de 20 miliarde mc, anual, faptul că investițiile sud-coreene în Rusia reprezintă circa 25 la sută din investițiile străine din această țară, că volumul relațiilor comerciale chino-japoneze depășește 350 miliarde dolari, China fiind și cel mai mare creditor al Japoniei (cu circa 250 miliarde dolari) și cel mai important partener comercial al Coreei de Sud. Deși o țară mică, Republica Sud-Coreană are o economie extrem de eficientă, valoarea relațiilor sale comerciale ridicându-se la peste 1.000 miliarde dolari anual, din care mai mult de jumătate reprezintă exporturile, ceea ce îi asigură un permanent excedent al balanței comerciale.
Dezbaterile și înțelegerile de la Vladivostok ilustrează, implicit, atât dimensiunile de proporții cât și repertoriul extrem de consistent ale unei posibile piețe regionale în Orientul Îndepărtat, ca verigă conjuncturală a procesului care tinde să globalizeze dezvoltarea economică a planetei noastre.
