Rusia: Proiecte și speranțe pentru 2017

Date:

Odată cu începutul noului an, guvernanții de la Moscova au trecut la îndeplinirea planului de dezvoltare pe 2017, în perspectivă trienală, 2017- 2019, aprobat de către parlament (Duma de Stat), descifrarea corectă a oportunităților disponibile rămânând însă problematică, deoarece semnele debutului sunt contradictorii. Cotațiile internaționale pentru țițeiul Brent prezintă mare interes. În primele zile, ele au urcat, ajungând la 58 dolari/baril. Dacă această tendință se va menține pe termen lung, va compensa încasările mai mici pentru cantitățile reduse de țiței asupra cărora OPEC și Rusia au căzut de acord să le extragă și să le livreze pe piață. Ca efect direct al creșterii prețurilor la țiței, se revigorează și cursul rublei. La 3 ianuarie 2017, un euro era cotat cu 64 ruble, iar dolarul cu 61 ruble.

În ce privește exporturile de gaze, este considerat de bun augur faptul că, într-o singură zi, la 1 ianuarie 2017, „Gazprom” a livrat în Europa, prin conducta „North Stream”, o cantitate de gaze record (161 milioane mc). Cu toate că exportul de hidrocarburi și alte materii prime nu sunt considerate de către guvernanți ca relevante pentru o creștere economică sănătoasă, este evident că, atâta timp cât nu vor putea fi valorificate pe plan extern și produse prelucrate industrial, înglobând plusvaloare, el va permite menținerea în echilibru a bugetului federal grevat de ambițioase proiecte de investiții.

Economia își revine în ciuda sancțiunilor internaționale

La ora actuală, Rusia se confruntă cu sechele extrem de rezistente ale crizei economice, care se fac simțite atât în ritmul firav al redresării activităților productive, cât și în modestele îmbunătățiri ale condițiilor de viață ale populației. Dar dacă, în 2015, PIB-ul Rusiei s-a contractat cu 3,7%, în 10 luni ale anului 2016 contracția a fost de numai 0,3%, sperându-se că, în 2017, lucrurile vor arăta și mai bine. În afara industriei auto (creștere de 14% la camioane și de 31% la autobuze), progrese demne de menționat a realizat industria constructoare de mașini (26% la vagoane de transport și 26,8% la mașini agricole), precum și agricultura. În 2015, s-au exportat cereale în valoare de 16,2 miliarde dolari, estimându-se că, în 2017, exporturile agricole vor atinge 17 miliarde dolari (vezi „Rossiiskaia Gazeta”, din 2 decembrie 2016). Datorită intervențiilor Băncii Centrale, inflația este ținută sub control. Dacă, în 2015, nivelul ei a fost de 13%, în 2016 acesta nu a trecut de 6%, existând evaluări optimiste care, pentru 2017, fixează pragul la 4,5-5%. Pentru a putea finanța ritmic economia, în 2015-2016, sistemul bancar a beneficiat de infuzii de capital din partea statului, însumând 827 miliarde ruble (vezi „Komsomolskaia Pravda”, din 2 decembrie 2016). La finele anului 2016, rezervele valutare ale Băncii Centrale se ridicau la 400 miliarde dolari, putând garanta lejer eventuale necesități de împrumuturi externe, neagreate în principiu de către guvernanți.

Deși redresarea anumitor domenii de activitate a dus la sporirea locurilor de muncă, șomajul continuă să afecteze milioane de oameni, cu deosebire tineri și vârstnici. Proporțiile variază între 3,4% și 10,9%, în funcție de regiuni (vezi „Kommersant”, din 6 ianuarie 2017). Potrivit datelor Institutului de analiză socială din cadrul Academiei economice, în 2016, doar 32% din totalul companiilor și societăților comerciale cu capital privat au făcut majorări salariale, 57% au preferat să stea pe loc, 11% recurgând chiar la reduceri. Pe ansamblu, în doi ani de criză, salariul real al angajaților s-a redus cu 9%, iar, în ultimii doi ani, în pofida unor majorări ale salariului nominal, creșterea veniturilor reale ale salariaților a rămas sub zero. Nici pentru 2017 nu există prognoze mai bune, deși se estimează o sporire a salariilor nominale cu 8% și cu 5% a locurilor de muncă. Desigur, consecințele acestei stagnări sunt resimțite în mod diferit de către cetățeni, potrivit veniturilor fiecăruia. Sunt încă multe salarii minime (7.500 ruble), mai mici decât minimumul existențial de 9.776 ruble (160 dolari), dar și unele care ajung sau chiar trec de 100.000 ruble. Ținând seama de faptul că circa 20% din populație trăiește la nivelul minimului existențial sau sub acesta, se poate trage concluzia că autoritățile vor trebui să aloce, în continuare, importante resurse bugetare pentru protecția categoriilor defavorizate. O altă problemă o constituie faptul că, deocamdată, construcția de locuințe, inclusiv sociale (în 2015, peste 85.000.000 mp, evidența fiind incompletă pentru 2016), se dovedește insuficientă în raport cu necesitățile presante.

Piatra de hotar: reconversia complexului militar-industrial

În mesajul președintelui Vladimir Putin, adresat Dumei de Stat, la 2 decembrie 2016, se menționează că în dezvoltarea economică se mențin numeroase disfuncționalități, cauza lor nefiind însă sancțiunile întreprinse de către unele țări occidentale împotriva Rusiei, ci diverși factori interni. Reducerea importurilor de produse industriale și agricole, datorată sancțiunilor, n-a făcut altceva decât să stimuleze activitatea industriei și agriculturii rusești care au început să-și arate mușchii. Astfel, renunțându-se, treptat, la importurile de produse agricole care, în unii ani, s-au ridicat la 70-75% din consumul intern, s-a ajuns ca Rusia să exporte asemenea produse. Complexul militar-industrial, care reprezintă ramura de vârf cea mai puternică și modernă a economiei rusești, prin contribuția căreia, în 2015, s-au realizat exporturi în valoare de 14,5 miliarde dolari, va trebui ca, până în 2030, să treacă la reconversia a 50% din activități pentru a le orienta spre producția bunurilor civile.

Rusia capitalistă la 100 de ani de la revoluția din octombrie

Pentru ca lucrurile să nu fie lăsate la voia întâmplării, în luna mai a.c., urmează să fie finalizat un plan guvernamental de dezvoltare a economiei până în anul 2025, având ca obiectiv ridicarea economiei rusești la un nivel competitiv adecvat, precum și o îmbunătățire substanțială a nivelului de trai al populației. În contextul strategiei adoptate de către guvernanți, se cuvine menționată măsura de reducere a impozitelor directe, implicit a contribuțiilor la asigurări și de majorare a celor indirecte, în primul rând, TVA (acum 18%). Este vizată, în primă instanță, industria IT care, în optica planificatorilor, ar trebui să devină o ramură cheie a economiei ruse. De altfel, datorită facilităților de care s-a bucurat și până acum, ea s-a dezvoltat în voie, ajungând să exporte, anual, produse și servicii în valoare de șapte miliarde dolari. Dacă, în 2010, scutirile de impozite de care a beneficiat se ridicau la 28 miliarde ruble, în prezent, ele se ridică la 54 miliarde ruble, rămânând și bugetului, totuși, încasări de 38 miliarde ruble. Facilitățile pentru companiile IT vor fi menținute până în 2023. În privința oportunității introduceri impozitului progresiv pe profit, ministrul Finanțelor, Anton Siluanov, este în dezacord cu președintele Vladimir Putin, preferând menținerea impozitării fixe, de 24% (și de 6% pentru dividende).

Datorită îmbunătățirii condițiilor de salarizare a cadrelor medicale și didactice, a început să crească interesul pentru angajarea la muncă în domeniul învățământului și al sănătății. Dacă, în anii din urmă, lipseau aproape cu desăvârșire candidații pentru institutele pedagogice sau medicale, în prezent, s-a ajuns ca acestea să înregistreze până la 25-30 candidați pe un loc. În perioada 2016-2019, în școlile medii rusești, cu precădere în cele profesionale, urmează să se creeze 188.000 de locuri noi.

Nu lipsesc din preocupările guvernanților moscoviți nici măsurile pentru combaterea manifestărilor de corupție în rândul funcționarilor publici, acestea fiind însă abordate, nu prin „show”-uri mass-media și demagogie, ci prin înăsprirea legilor și a normelor de comportament al celor aflați în serviciul cetățenilor. Se pune accent pe seriozitate și responsabilitate, pentru a nu se repeta situații ca cea din 2015, când, din cauza unor investigații superficiale ale procurorilor, din 100.000 de dosare prezentate în instanță doar 31.000 au fost confirmate prin sentințe de condamnare definitivă.

De la 1 ianuarie a.c., au intrat în vigoare legi privind majorarea stagiului de activitate al funcționarilor instituțiilor de stat (65 de ani pentru bărbați, și 63 de ani pentru femei), sporirea finanțării de către stat a partidelor politice, majorarea accizelor pentru alcool (acestea rămânând în bugetele organelor de stat locale în proporție de 60%), precum și legea potrivit căreia companiile de internet cu un auditoriu mai mare de 1.000.000 vizitatori sunt obligate să verifice informațiile difuzate și să nu permită răspândirea de știri false, calomnii, pornografie, propagandă șovină sau instigări la acte de terorism, în caz contrar urmând să plătească amenzi usturătoare (vezi „Izvestia”, din 1 ianuarie 2017).

În 2017, se aniversează 100 de ani de la revoluțiile din februarie (democratică) și octombrie 1917 (socialistă). Cu acest prilej, sunt efectuate ample bilanțuri ale aspectelor pozitive și negative ale perioadei. Se pleacă de la convingerea că evenimentele fericite sau nefericite produse în intervalul scurs fac parte integrantă din istoria țării, că ele nu trebuie nici ignorate, nici hiperbolizate, constituind cărămizile, mai mult sau mai puțin solide, din temelia prezentului și a viitorului Rusiei

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Sectorul turistic se așteaptă la un 2024 puternic 

Turismul internațional este așteptat să recupereze în 2024 pe...

HIDROELECTRICA: Barajului Izvorul Muntelui – în perfectă siguranță după seism

În data de 28 martie 2024, în regiunea Moldova,...

Prevenirea fraudei: investiție-cheie pentru succesul businessului

de Denisa Simion (foto), Manager, Consultanță Financiară, Servicii Corporate...

OMNIASIG a plătit daune în baza polițelor de sănătate aproximativ  47 milioane de lei în 2023

OMNIASIG Vienna Insurance Group a plătit pentru cele aproximativ...